Page 82 - Drumul_socialismului_1970_09

DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4887 ® JOI 24 SEPTEMBRIE 1970

FESTIVA! CHÎHU-MTISTK „SAEMIS Clasele speciale

de matematică,
Sesiunea de comuni- FESTIVAL OILTDRAI-ARTISTIC „Dialog pe

aceeaşi scenă" ^ ■ n V o n a 1
a ' L
B * Í * 9
u
c-
m i stssntiisce & >ARMK Festivalul cultural „Sar­ fizica şi chimie
~k > iul*" 1970 prilejuieşte organl- j
zarea şl in mediul rural a j
unor
manifestări
artistice. 1
muzeelor hunedorene Ieri seara, la căminul cui- i 1970— 197], cel iaal talentat! voltarea armonioasă a perso­
Ineeplnd
cu
anul şcolar
nalităţii acelora
carp mlîne
s-a j
tural din satul Crlstur
desiăşurat un reuşit spectacol j elevi din judeţul nostru, care vor participa nam illoclt la
Intitulat „Dialog pe aceaaşl i au dovedit In şcoala generală dezvoltarea ştiinţei şl tehnicii'
(nscrlsB în cadrul complexu­ comunicările prezentate s-au scenă", care a constituit j şi In clasa a lX-a de liceu în­ în patria noastră.
lu i de acţiuni care se organi­ remarcat prin Interesante opi­ o atractivă întrecere între : clinaţii deosebite spre mate­ In acest' an, planul de tnvă-
zează cu prilejul Festivalului nii ale autorilor, precum şi da­ formaţiile artistice rie ama­ matică lizică sau chimie au ţămînt şl programele şcolare
cultural-artjstic „S irm is" 1970, torită notelor inedite folosite DEVA 20-27,SE.UMBFlf tori ale căminelor culturale posibilitatea să-şi însuşească acordă o atenţie deosebită
ieri a avut loc, In sala de con­ la Întocmirea lucrărilor. Am din Deva şl Crtstur. I in condiţii optime una din a­ disciplinei de specialitate. Ast­
ferinţe a Muzeului judeţean notat In această privinţă „A s­ ceste discipline in cedrul cla­ fel. In timp ce clasa a X-a
Deva, sesiunea de comunicări pecte ale participării mineri­ . î ' W‘ selor speciale. înfiinţarea a- reală are săptămlnal 5 ore de
ştiinţifice a muzeelor din ju ­ lor din zona Brad la greva ge­ ■ ceslora a fost determinată de matematică, 4 de fizică şi 2
deţul Hunedoara. nerală din octombrie 1920" — Masă rotundă cerinţe obiective. întrucît ele de chimie, la clasele specia­
Deschîzind lucrările sesiunii, Msrla Cretu, şi „C ontribuţii ■ asiqură valorificarea tuturor le numărul orelor creşte tn
dr. docent Ootavian Floca a la cunoaşterea situaţiei cla­ potentelor intelectuale ale e­ as a fel Incit la clasa de mate­
sublinial ca, !n zilele noastre, sei muncitoare dtn Vale« Jiu­ levilor cu înclinaţii deosebite matică vor fi 7 ore de mate­
muzeele judeţului trebuie să-5i lui In anii 1923— 1929" — M lr- Muzica uşoară contemporană pentru un anumit domeniu. matică, la cea de fizică 6 ore
©duca o pregnanta conlributie cea Valea şi Eugen Flrczak. Se ştie că tn alcătuirea de fizică, Iar la cea de chi­
la lămurirea unor probleme de rare au reuşit o amplă trecere claselor a IX - a o deosebită mie 4 ore de chimie. La a­
Istorie locala sau aeneraia. In revistă a vieţii şl luptei mi­ Mosc rotundâ avînd ca temâ fluenţe, în momentul de faţâ de* qrijă o constituie distribuire© ceasta se adaugă conţinutul
„Teritoriul judeţului Hunedoa­ nerilor din perioada amintita. muzica uşoorâ contemporonâ şi pâşite. Exemplu ; celebra forma­ elevilor cu mediile cele mai Îmbunătăţit al programelor
ra, aria principala da Investi­ O lucrare Interesantă, prin tendinţele ei. organizatâ Io sala ţie Beatles compune şl Interpre- mari in toate clasele parale­ şcolare şl pregătirea de spe­
gare 19 cercetătorilor hunedo- bogatul material documentar „Arta" din Devo, cu participarea teazâ deja o muzlcâ cu o pro- le. in vederea omogenizării cialitate a profesorilor care
reni. ca iost centru al Daciei, folosit, a fost cea a profeso­ Artistului emerit Nicolae Kircu- nunţatâ linie melodicâ. lor. Practica a arătat că ele­ vor preda la clasele speciale.
ne Inlim pina pe întregul sau rului Beniamln Bassa, Intitu­ lescu, laureat al Premiului de Şi compozitorii noştri actuali vii foarte buni la diferile o- Inţeleqlnd necesitatea sl
cuprins cu vestigii importan­ lată „Evoluţia istorică a accep­ Stat, şl Alexandru Dorian - ereeozâ tot mol multe asemenea Lnccto dacă rămln răzleţi. în­ Importanţa acestor clase, au
te. rămase pe urma acelor ţiunii de „ţară" la români". textier, autor de spectacole mu­ melodii, care se bucurâ de a- cep .sâ se integreze nivelului lost recrutaţi din liceele de
vremuri... Ţara Haţegului, vechi Elemente noi şi Importante zicale o oferii publicului, in predere in lumea murlcolâ, El Orâ de eltire. S« descifreazâ misterele abecedarului... cultură generală cel mal buni
ţinut al cnejilor şl voievo­ pentru studiul Istoriei mişcării special tinerilor, prilejul de a oglindesc reolizârlle ocporulul, Foto : V. ONOIU mijlociu at clasei respective, elevi care au obţinut rezulta­
zilor români, Zarandul lui Ho- muncitoreş-ti din perioada cri­ desprinde concluzii utile despre cu mult farmec, In creaţiile lor. deoarece el depun doar efor­ te frumoase 1a cursurile de
rla, Clojca, Crişem $1 Avram zei generale a capitalismului ceea ce irtseomnâ valoozea so- In felul ocesta, compun o mu­ turi minime in cadrul colecti­
lancu, Valea Jiului, ţinutul în­ a adus lucrarea „Nlcolae ciolâ a muzicii uşoare. Influenţa zlcâ angalatâ, cu un profund ca­ velor respective. matematică, fizică şl chimie —
cărcat de fapte sl evenimente lorqa — despre masacrul de eî asupra oscultâtorilor. tendin­ racter patriotic. Faptul câ unii In clasele speciale, unde se etapa locală şl Judeleană. Un
eroice ale lum ii muncitoare, la Lupenl dtn august 1929" — ţele ce ie impun ostâzt pe plan tineri monlfestâ tendinţe de e- număr mare de elevi s-au în­
sini tot atttea obiective de a autorilor Clement Negruţ şl internaţional şl Interferenţo lor, vazlune exclusiv spre muzica Mobilier comercial Intllnesc numai elevi care au scris de|a la clasele speciale
cercetare sl reconsiderare, de Ion Poporoqu. A lta lucrări care acordul textier-comporitor etc. strâlnâ e o dovadâ câ oceştla nu reuşit să obţină In prim ul an
consemnare în pagini de Is­ s-au Impus t-n cadru) secţiei Muzica uşoorâ. exprtmind cunosc temeinic In primul rlnd de liceu cel puţin media 9 de la liceele „Decebal" Deva,
torie a tot ceea ce rămlne p il­ de Istorie au fost : Prelectura tn primul rind sentimente, |m- muzica româneascâ, nu posedâ Dincolo de gara Dobra, to apropierea vechilor la disciplina preferată şl 8 nr. 1 Hunedoara, Simcr|a,
duitor, permanent şl mobiliza­ Judeţului Hunedoara" — loan bogâţlndu-se mereu, a devenit o culţurâ muzlcolâ odecvotâ cuptoare de vax, se află un grup de ateliere — secţia Brad, Iii a. Vulcan ele.
tor peste veacuri şl generaţii“. Frătilă. „Parchetul Tribunalu­ deosebit de eomplexâ. Astâzi, Compozitorii în munca lor de ttmplărle a I.J.E. COOP Deva Un (Jtlccllv economic la disciplina înrudită, poten­ Experienţa liceelor care
Lucrării» actualei sesiuni lui Hunedoara" — Nlcolae ea aduce frâmlntarea omului sînt olutaţt de câtre textieri, spu­ anonim, dar unic în îelul său. Aici se confecţionează ţialul de muncă al Întregii funcţionează de mal mulţi ani
m obilier pentru noile unităţi comerciale-
« au desfăşurat In două aectll Wardeqqer, $1 „Camera agrico­ care vrea sâ desluşeoscâ tot nea Alexandru Dorian. Textele clase fiind foarte ridicat, deo­
— Istorie şl ştiinţele naturii. lă a Judeţului Hunedoara" — mol multe lucruri, returnlndu-se de murtcâ uşoorâ ou o deosebl- Cu utilaje modeste, ttm pU rlI O liviu Tomuţa, Rusa* sebirile Inerente ce există în ­ cu asemenea dase a dovedit
In domeniul arheologiei am Stelan Marinesco. ulterior lorfişl In om, în mase, tâ Insemnâtate pentru reuşita lin Medrea, Silviu Vesel, lăcătuşii din echipa Iul Ionică tre membrii acestor colective că prom oţiile de absolvenţi au
Cunilu, m uncitorii fruntaşi lu llu Motse, Floiea Bâriău
consemnat preţioasele contri­ La seclla de ştllnte naturale prin forţa frazei el melodioase. melodiei proprlu-zlse. Un text şl alţii, sub conducerea tehnicienilor Mihal Caceu şi nu se diminuează cl, dimpo­ devenit student! foarte buni,
buţii aduse la Imboqatlrea cu s-au prezentat lu cră rile: „Car- Ea reliefeazâ, în primul rlnd, bun poate sâ favorizeze muzica. Eugen Burza, reuşesc să iacă lucruri mari. In ultima nu numai la facultăţile de
date noi a Istoriei vechi a stul dintre Valea Pietrosului $1 sentimente ale tuturor vfrstelor. S-au Impus astfel texte de mu­ perlfcadâ, de pildă, au executat mobilier pentru O.C I, trivă, favorizează atmosfera matematică, fizică 6au chimie.
României de lucrările : „A ră­ Valea Cheli" — Valerlu Tru­ Se conslderfi (greşit) de multe zlcâ usoarâ care sâ fie ascultate Alim entara Brad şl Deva, pentru Şcoala generală d|»n serioasă de studiu. c( şi la al<te facultăţi, la oare
mas M |da un pagus ?" — Livlu faş. „Reqlunt blogeoqraflce $1 ori eâ muzica uşoorâ se odre- şl altele care însoţesc melodia Dobra, precum şl reparaţii de mobilier pentru (amilii Mediul în care muncesc a-
MSrqhîtaiv ..Aşezarea dacică îm prejurim ile Devei" — Bu|or seazâ doar tineretului. Şl oceos- de dons. De exemplu, muzica sinistrate. In prezent, principala lucrare este cooiiecţla cesli elevi trăsăturile lor de au avut posibilitate să-şl per­
de la Ardeu" — Gheorqhe Vulcu. „C ontribuţii ]a stratt- to tocmai de câtre cel tn couzâ. usoarâ pe versuri de Emlnescu, m obilierului pentru noul complex din Vata, cu două caracter. înclinaţiile pasiuni­ fecţioneze cunoştinţele acumu­
Lazin, „O nouă descoperire ar- grafla cetaclrulul superior din Dovodâ, s-a constatat efi oceştla Minuteseu, Bacovlo nu poate sâ niveluri, al cooperaţiei d© consum. De asemenea, sc atlă late în anii de liceu.
heoloqică la Bulturl" — loan regiunea Geoaglu" — de Va­ nu acceptâ melodiile cu un ritm fie docil ascultatâ. In schimb, fn lucru primul prolotlp de mobilă de bucătărie de se­ le. inteligenţa şi conduita
Andritolu sl „N oi descoperiri leria Maríneos şl Dorel Mîne- lent, melodice. Ei ultâ însâ câ, textul unei melodii de dons nu rie care, se speră, va îl la nivelul gusturilor actuale. civică sînt doar ctteva din Prof. V. IUŞAN
pe dealul cetălll Deva'* — Ion can, „Forme noi pentru palco- redind sentimente, muzica se a- prezlntâ calltoll certe, fiind creat coordonatele ce asigură dez­ inspector şcolar
P. Albu. Ifora României In colecţia M u­ dreseazâ In aceeaşi mâsurâ şl doar pentru a însoţi melodia.
Un spaţiu considerabil a fost zeului Judeţean" — lustinlan virstnlcllor. El nu recepţîoneazâ Masa rotundâ pe teme de
rezervat problemelor de Isto­ Petrescu «î Aqnlşa Nuţu. nici tendinţele actuale ele mu­ muzlcâ uşoorâ a trezit un deo­
rie contemporană. M ulte din C. DROZD zici! uşoare, râmtnlnd sub In­ sebit Interes Jn rtndul publicului. PUBLICITATE • PUBLIC
CE INSEAMNA A FI MODERN“ ? NALA DE MECANICI
ŞCOALA PROFESIO­

AGRICOLI AIUD, Consumatori de energie
JUDEŢUL ALBA
Simpozionul „Ge înseamnă profesoara Elza Gyorgy, In­ intr-un mod superior tot ce dicol, nu este un aemn al
a ji modern" ?. organizat de ginerul Virgil Diaconii, ele­ este valoros tn cultura şl ci­ modernităţii, cl dimpotrivă
Comitetul municipal al U.T.C. vii Meîenlina llaşcu, Erich vilizaţia umană din toate o dovadă sigură a lipsei ati­ ţine un nou concurs
Petroşani In cadrul suitei de Lârincz şl tosif Andraşl au timpurile, să fie receptiv şi tudinii critice, a asimilării de admitere, fn ziua electrică
manifestări cultural-artlstice stabilit componente ale con­ capabil de sinteză. precare şi mecanice, a lipsei
ale Festivalului judeţean ceptului. Vorbitorii au preci­ A fi modern nu este tot­ de discernămlnt de 25 septembrie a.c.,
„Sarmls", a căutat să răs­ zat că noţiunea de modern una a fi „la modă", adică Dezbaterea de lo Casa de pentru ucenicie la lo­
pundă la această întrebare are un caracter istoric şl. In a exhiba comportamente şi cultură din Petroşani dove­
de presantă actualitate. complexitatea el, cuprinde atitudini determinate de a­ deşte interesul t>fu al tinere­ cul de muncă, In me­
intre cel aproape 50 de par­ elemente sociale, politice. numite conjuncturi social-ls- tului pentru probleme etice. seria de mecanic agri­ Ştiaţi că ...
ticipanţi, s-a stabilit un dia­ tehnico-ştlinţifice, de artă şi torice. Moda ţtne de exte­ Tineretul este frămtntat de
log alert şi antrenant. In- estetică. In tr-u n cuvlnt toate rior, este in bună măsură problemele contemporane, col.
cerdndu-se o pătrundere a domeniile activităţii umane. mimetism, dar conceptul de organizatorii trebuie să le încălcarea dispoziţiunilor regulamentului — dacă consumatorul nu permite acce­
termenului, cu exemplificări „A fi modern înseamnă a modern vizează structura in­ cunoască întrebările şl să le Contractele te în­ pentru utilizarea energiei electrice, aprobat sul furnizorului pentru citirea, verificarea,
de comportament, de finută, duce o existenţă elevată" — telectuală ţi sensibilitatea o- iasă tn Inttmpfoiare cu în­
drăzneală şl moi muttă fan­ cheie cu un I.M.A. sau cu H.C.M. 2763/1968, atrage după sine di­ înlocuirea sau montarea contorului ;
din artă, ştlinfă şl tehnică. opinia procurorul David Ma­ mulul. Aşadar, ceea ce con­ tezie. I.A.S. din Judeţele A l­ verse sancţiuni şi despăgubiri materiale. — dacă consumatorul restabileşte in ori­
Procurorul David Maniu, niu, tnţelegtnd prin aceasta travine moralei, este şocant ba şl Hunedoara. Vă redărn mai Jos cîleva din dispoziţiile ce mod o legătură Întreruptă de furnizor :
conferenţiarul Emil Stoica, că omul trebuie să asimileze şi, de foarte multe ori, ri­ T. SPATARU
mai importante din acest regulament : — dacă furnizorul nu poate citi contorul
Art. 117. - Furnizarea energiei electrice două perioade de facturare consecutive.
se face numai pe bază de contract. 5 zile de la facturare sau incunoştinlare
Art. 256. - Neplata energiei în termen de
Art. 1 1 9 . - 0 dată cu semnarea contrac­
RAFINAMENTUL TEHNOLOGIC tului consumatorii depun o anticipaţie (ga­ atrage după sine o penalizare de 1 la sută
ranţie) egală cu consumul de energie e-
pe fiecare zi de întîrziere, calculată la va-
lectrică pe 30 de zile. Nedepunerea antici- loarea facturii, începînd din a 6-a zi şi
paţiei atrage după sine sistarea furnizării pinâ fa achitare, dar nu mai mult de 30
ducţie! de fontă constituie u ­ ceaslS perioadă îmbună­ energiei electrice. de zile.
nul din principalele noasîre tăţirea radicală a aotlvl-tăţll
(Uffriâre- din pag. 1) obiective. A ici avem In vede­ de Investiţii în uzlnfl Ajrul Art. 124. - Furnizorul are dreptul să de­ La expirarea celor 30 de zile, se sistea­
re In mod deosebit executa­ viitor se vor ataca lucrări de conecteze de la reţeaua sa Instalaţiile e­ ză furnizarea energiei electrice, iar dacă
rea la termen şl de oalilale mare amploare care reclamă lectrice afe consumatorilor, care consumă consumatorul nu achită energia consuma­
fabricarea carbidului ridică de a reparaţiei capitale la furna­ o preocupare susţinută pentru energia electrică fără contract. tă, penalizările şi taxele de febranşare nici
asemenea problame complexe lul nr. 1, impulsionarea con­ întocmirea din timp a studii­ Furnizorul are dreptul sâ întrerupă fur­
a căror rezolvare va conduce strucţiei celor trei cuptoare lor tehnlco-economlce pro­ în următoarele 15 zile, se procedează la
1a eliminarea Im portului In a­ nof sl a staţie! de concasare iectelor de execuţie şl con­ nizarea energiei electrice şi In următoarele desfiinţarea branşamentului.
cest domeniu. In aeotoruil de — sortare a m inereurilor. tractare a utilajului. In acest cazuri : In cazul desfiinţării branşamentului, le­
lum ale, accentul cade pe re ­ Raallnarea acestor obiective domeniu solicităm un spr1|ln Art. 191. — Dacă consumatorul sustrage gătura electrică se restabileşte numai după
ducerea fa continuare a con­ pînă la finele anului curenl, mai substantial din partea
sumului specific de coca. In concomitent cu osiquraxea ba­ Centralei Industriale Hune­ energia electrică. plata energiei consumate a penalizărilor şi
acest sens, numai prin fin a li“ zei corespunzătoare de mine­ doara şi a M inisterului Indus­ — dacă consumatorul nu achită facturile a unei taxe de 97 de lei pentru branşa­
2j ar ea cercetări! privind Imsu- reuri da fler, cocs şl calcar, triei Metalurgice. De altfel fo­ mentele aeriene şi 112 lei pentru branşa­
flarea qezulul metan pretn- ne va permite ca în anul v ii­ rurile tutelare trebuie să ne Strungâria de cilindri are un rol important in asimilarea pentru energia electrică consumată în ter­ mentele din blocuri.
câlzlt In lum ale preconizăm tor să obţinem o producţie rie sprijine mai concret şl tn di­ noilor tipodimensiunl de laminata şl îmbunătăţirea calităţii profî- men de 35 de zile de la înştiinţarea de
ftă aducem o economie de cir­ fontă mal mare cu circa 15 000 recţia definitivării balanţei de lelor. Conştient de acest lucru, strungarul Cornel Srabo execu­ Consumatorii pauşalişti vor fi obligaţi a-şi
ca 10 kg de coca pe tona de tone faţă de acest an şl să materii prime şl asigurării a- tă cu atenţie calibrarea cilindri lor. plată ; procura contor.
fontă. reducem consumul specific de provlzlonărll şl desfacerii în­
Ansamblul da aarclnl cantita­ cocs cu 58 kg pe tona de tregii producţii.
tive «I calitativ« nu intervine fontă.
fa turnători!, atenţia noas­
spre afîrsltul cincinalului, c!
dim potrivă «e cere ca, facă din tră se concretizează asupra
anul viitor, «ă dermar&m cu extinderii procedeului A.F.A. plecat acasfl Tata ne-a chemat fl nel am plecat. DacA vrei vino cu
toate forţele ta Înfăptuirea $1 de turnare a UngoUerelor noi. Te aşteptam *.
In m intea Codruţel latul s-c In vâ lm ă fii dintt-o dotă. Era o lovi-
lor. De aceea, comitetul da d l- din fontă noduîară, îmbună­ P R O C E S U L lurâ la cere ea nici măcar nu s-a r fl putut g lndi Ifi vedea copiii de
reotle, specialiştii. întregul tăţirea tehnologiei de fabri­ partea el fl aceasta II dAdeo un plus de convingore că nu eo e vi­
nostru colectiv lub conduce* care a cilindrilor, măsuri ra­ novata prin cipa lă . Acum, aceastfi convingere s a spulberat, locul ei
rea organizaţiilor de partid, re să ducă la creşterea dura­ lulndu-l teama de ea Insâfi, de viaţa, de loate... în cameră De
Sora |i p rie te ro ia retraseră.
de turnare
bilităţii u tilajului
Râmase singură
acţionează cu seriozitate şl şl a c ilin d rilo r de laminor. La (U rm or* din rw. IBM) vot A. Eu nu spun câ soţul tAu n u l «1 el vinovat... afară, rasele lunii pline pătrundeau prin geam urile forestrelar estom-
răspundere pentru creare» ce­ cocnerll, preconizăm extinde­ ...Im p/aunfl cu iora «I |l cu o prietena, to ţla Iul Ionic© *e pllm - Cum a dlcA f pind lum ina p alld â lm prâ|t<olA de lam pa de pe noplierâ Se întinse
- In sensul cA nu s-a «trodult suficient sA te a ta ţe ie do el
lor mei bune premise tehnico- rea fabricării cocsului mărunt ba pe itra da unde *e a lia cota ce o pârăslte. De che ori trecea pentru câ prea u for te-a lăsat să pleci Mol odaug la aceiteo (I In fl In pot cu im brAcăm iniea in care era fi de eore uilose din clipa eind
a vărul fi citi» scrisoarea co piilo r. Privirea I se opri undeva in c ic ­
maieriale şl organizatorice prin fa ţa el o privea fl ie Inliora. O Irâm intau tot telul da glnduri. căpA ţinarea Iul fl tetg lvo na re c... lonul camorei, Intr-un punct. Ar li vrut sA plingâ ca oslfel so-si usu-
prin fluidizare ,pe grătar, N oita lg ro nedecloratâ a fem eii se confrunta cu o a m b iţie Infontilu,
necesare realizării viitoarelor perfecţionarea tehnologiei rie specifica nevestelor cate d e fi nutresc ceva, seu chiar m ult fa ţa de - Prostii, mie Tu, pe llngA m erltole ce re ie Inima. Dar nu putea. Sâ ceoră sloiuri? De la cine? Se oorl
- Ba nu-s prostii. Slut lucruri reale
apoi la glndul cA a r fl mal bine sâ deo un telefon la vecinul soţului
sarcini. fabricare a cocsului brichete. to ţii lor, nu decla'd niciodată nim ic, nu le vorbesc oceito ro docil «i sâ se Intereseia dn copii. D eodată iji am inti inso câ vecini! tot pe
despre o b llg a ţiila ce trebuio sâ e iJtie fo ţo de ele, nu fi de a<e lor
Pregătirea judicioasă a pro­ Deosebit de necesară în a- faţâ de b ărbaţi. oo au condamnat-o fi o condamnă. Nn gâscă nici o soluţie, nici o
II părea râu c© tim p de aproape doi ani nu a discutat cu saţul. le fi re din situaţia In care se găsea Se vedeo rătăcita intr-un lab irin t
Aeotâ mergea numai In lipso Iul. Regreta câ nu fl-a câlcot pe am bi­ loră p o sib ilită ţi de le flre In lorg. Se frâm înta, ofto, ie i printre su­
ţie mAear o dolA, a ia ca sA deschidă <u el o discuţia de explicore g hiţu ri bolborosea ceve neînţeles încercările de o ie lin işti, măcar «<»>/,
r O lucrurilor. la ilu a e|nd, p robabil, puteo acţiona Intr-un fel snu a ltul, nu ou dnt
N e lln lfte o el crefteo vă iin d c6 trece erA dupA orA |l In easA nu ( II ) re tu lla te .
In scopul optimizării activităţilor m aprind lum inile, semn cA bArboiul nu e o m i î O il la serviciu, In sufletul et, fn frâm intârile ei, nu moi apărea nim eni, nici s o ­
la plim bare sau la altă lem e iet Acestea |l multe o iţe le erau Intre ţul, nici co p iii, n|ct sora fl nici prietena el. A încercat sâ-l vodă pe
bAri Io cate nu gAsea răspuns. tehnician in a ntu roju l ei pentru a ie convinge cum or ajuta-o in o­
educativo CAtre ore 10 scara, nem aiavlnd rAbdare, plecă spre coiA Impre- le-oi avut faţă de el, al avut |l citovo b îlb lle ll (dacA le pot numi menea situ a ţii. Dar nici aceostă figură nu j i o putea im agina in
unA cu cele două femei ce e însoţeau. Acasă discuţiile au continuei o ;a ) care Ia u p u i In IncurcAlură. Ştii bine cA vonea de multe ori aetal iu
La un moment dat, prietena ei, o rudo mol oproplatA O tehnicianului de la serviciu obosit fn loc sâ-l lntim p.nl cu o vorbo bunâ, îl da Pe fira Spinării simţi o răceală Puse mina pe frunte si (« m io -
Oj care o bănuia soţul, deschise discuţia jencai. Ştiu, ai fi vrut iâ fie acosó cu voi, dor anum ite lucruri tre­ ; a, / uŢ. broboone de sudoare rece se p reling aeoperinriu i i stmopo
Pe lingă Consiliu! Jude­ de spectacole etc. A ctivita­ - Nu a | vrea să te supăr, drago C odruţa, dar nu cred cA faci buie înţelese a ltfe l Imi amintesc câ de cîleva ari cmd a venit acasă fo ţâ Simţea f l o oboseală apăsătoare. <e-i cuprinse lot cornul Tro*<*
peste ea o jurnalele de plapum ă.
ţean al organizaţiei pionieri­ tea cabinetului metodic esto bine d in d c-ţl in ltln iri cu varul meu Ştiu câ nu a ţi ajuns departe, fl eu mâ atlâm la «oi. n-ai g âslt altceva mai bun decit sA mă in v iţi: aţipească măcar o oră. Era Im posibil. spetind să se incălreosco j să
lor fiinţează un cabinet me­ sprijinită de un grup de lec­ dor... mal ftlu eu ce Intorsâturâ pol lua lucrurile? Cred câ cel mol o dată la plim bare, altă dală la prAvâlie, intr-o ii la cinem atograf, in In mînte li apăruseră Im agini la care nu voia sâ se gin H e nirâ Se
înţe le pt ar fi sâ te Im poc1 cu soţul tău. Aveţi doi...
a lta Io croitoreasă... N-am le iiio l la început, dar la un moment dat
lodic care slâ la dispoziţia tori din rtndn! unor cadre — Capii, n e ro fu rl ftlu , le cunosc pe foate ca pe o poerle, târî m-om g in d it... vedea In urmă cu 16 oni, cind Ionică o curta. I. auieo g lo tu l, vorbe­
tuturor cadrelor didactice, de specialitate cu experien­ ca artA C<xitu\a. Nu Înţeleg ce tot vreţi de ia mine. SA mA vedc|i - La co? le lui sputo increxâtur câ viec sâ întemeiese o la m ilie , câ o so fie
eu un serviciu, după
la balam uc sau fn ch liă tot tim pul în c c tA f Am
comandanţilor de pionieri, ţă. Pe ltnqă orele de acces care pregătesc mincare, spăl M oi om pi eu nevoie sâ schimb o vor­ - La mina că nu ţl-am atras a le n ţla fl nu am încercat să-ml In a lă tu ri de «o lot tim pul, câ arde de dorin ţa do a se vedea la cos o
Ttecu repede in revistă drumul celor
lui, cu lucrurile fl rosturile tui
dlrtqlnţllor, conducătorilor zilnic, în programul cabine­ bă Cu cine? VArul t A ti nu mi<i focut nici e propunere, Ier eu nu deplinesc anum ite o b lig a ţii elementare ani, momentul hotă riril sA le căsătorească, noţlcre a prim ului copil,
- Poato câ ai fi vrut .
de cercuri şl dispune de un tului Intră consultaţii me­ m-om g răb it cu In iţiativa faeA qropunerl le tlo a te In cel - Sâ term ini cu Id io ţe n iile I ŞUI bine c£ de cind cm romos singure apoi a celuilalt, prim ele lucruri modeste ce fi le-ou cum părat din
- Ştiu }l crod cA nici n-o sâ-ţî
banii lor, opoI cum, in mod succesiv, fi au îm p lin it dorinţă după do­
(o lacrim ă t-a câ iu t din ochi am im indu-)i de soţul ei care a murit
vast material pentru pregăti­ todice pe diferite probleme mal bun co i... Şl-apol, el nici gînd nu are de însurat. Intenţioneaxă Subit cu cinci oni In urmă) mi-om vărul de cosă o jo cum am ftiu l rinţa, Retrăi pentru o clip ă bucurie eons(ruc|iel apartam entului, ijl
rea pedagogică, didactică Şi ale activităţii educative, sA plece intr-un a lt o to ţ. l-am văsuţ proocupot de pregollrea pentru mol bine lrr.l cresc co piii, mâ străduiesc sâ-i fac oameni Pe soţul om inti cum fl eu cum porol m oblla dorm ilor, opoi cea com binată, su­
metodică a acestora : o bo­ pioniereşti, mese rotunde, concursul de adm itere la facultr te. Cl spune că ,,la ii" , dor dacă nu, tâu l-am vârut nu o dotă preocupat de viitorul fa m illo i. Aeasâ cind frageria >i bucătărie, radioul, te levlie ru l, m ojino de spâlot. aspiratorul
gată bibliotecă metodică, co­ schimburi de experienţă, merge fl la fâiâ frecvenţă. E inco tin or jl l surlde un viitor frumos. vonea, cu toată oboseala de la serviciu, se antrena la lucru. Tu al de pro», biblioteca fi cile a lte le U ltim ul lucru la care se glndiserâ
- $î daco eu l-of l< un a ju to r pe tim pul fa c u ltă ţi ?-.-
împreună ero telefonul.
lecţii de ziare, revlsle, cule­ convorbiri. — E posibil, da. după aceia, adică peste cinei oni? Tu al sA le putea spune câ I oi avut „b â io t în caso*. Se pricepea |i-i plăcea sâ C it despre planurile do viitor ale copiilor nu se mai discuta. Ti
te ajute la curăţenie, lo g ătit, te ocupa de copii... Puteoi foce din el
geri de materiale metodice Pentru prima dată cabine­ o propll de *3 de ani, Iar el... orice, dar nu ai vrut sou nu oí ftiu t Ai incepul viaţa cu el de la vedeau sânâtofi, in te lig e n ţi, <u re tu lla te bune la fecală, în stare de
tul şl-a propus să organizeze In mintea Cadruţei te încurcau tot felul de Idei. Tăcu. G nd t6 lingurA fi furculiţă, ca m ulţi a lţi tineri f) a ţi ajuns să aveţi la t ca a -fl laee ey ei cele mai euletonle planuri.
din ţară $1 din străinătate, reia discuţia o întrerupt-a sora el firu l g indurilor Cndruţei o fost întrerupt pe neafleptate de clo­
un qrupaj de expuneri me­ — De fapt, mie nu m i-al spus niclodalâ cA te trAmîntă aseme­ vâ tr e b u i .
colecţia Buletinului de In­ - M¿ p lic tis e lii, losâ-mă. p lecaţi la culcarel poţelul „d e fte p lo to ru lu iV Sări din paf speriolă fl te pregăti sâ plece
lodice şl convorbiri tema­ nea proiecte de viitor. Im! cereai doar sfaturi fl le enervai la gîndul Purioosâ, Codruţa le întoarse spatele ţi deschise ufa dorm itorului. la serviciu
formaţie pedaqoqică Interna­ tice pentru lectoratele cu Câ nu ftiî Cum sâ descurci lu cru rile ... Râmase însă pironită in prag Se aflep la se să fi vodă copiii dormind - Ti-am pregătit e gustare - se ousî glasul Surorii sole
— Nu ţi-am spus pentru câ nici tu nu al purtnl nici o discuţie
tional, discotecă, filmotecă părinţii privind principalele serioasa despre v ilto iu l meu. M i-ai spus de fiecare dotă numai Iu Do* in pat nu era nimeni. Aprinse lumlno ji se convinse. 2âpâcllă, D ai Codruţa i n lacul câ nu aude. Din pragul u fii. In plecare,
albume, pliante, cele mal domenii ale activităţii educa­ Cruţi do Care m am plictisit. Şi opoi ţie iţi este indiferent viitorul speriată, ţipă : . spuse cu venin :
- Unde-mi sînt copi ii
Lo revedere.
Interesante programe de ac­ tive. organizarea timpului li­ meu Nedumerite, soro fi príelena el Intrară in cameră fl constelará - p --*e eşti p iirre car- te bucuri de necotur.le mele (Va urma)
Iu
lipsa copiilor
— Nu? Şi locmoi de aceea ţi am repefnt îndemnurile pe care
Din dulap lipseau hoinele lor,
tivităţi, planuri rie muncă, ber, educaţia în lamtlle, < ola- le num niti b o n n lifn ţi Dar chiot daco e firiiu . cu condiţia câ nu o undevo Dor unde? dovadă câ plecoserâ
Itinerare de excursii, texte borarea cu şcoala. supâi pe Jeni, iţi repet cîtevo lucrul laţă do corc te consider vino- Pe una din noptiere, pa un bile ţe l scris coligratie citiră : „A m ION sandulescu
_ J