Page 84 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 84
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4887 « JOI 24 SEPTEMBRIE 1970
Vizita preşedintelui Consiliului de Zborul spre Pămnt Conferinţa generală a Agenţiei
al staţiei automate „Luna—16“ Internaţionale pentru Energia
Stat, Alicolae Ceauşescu, in Austria Atomică ATLAS
MOSCOVA 23 (Agerpres). tri coloană de mercur, iar
M iercuri, la ora 11 şi 40 de temperatura de plus un grad
marul cxraşului a exprimat muzeului prezintă aici oaspe VIENA 23 (Agerpres). — şedinţele Comitetului de stat
bucuria locuitorilor din capi ţilor manuscrisele prim elor minute, ora Moscovei, rache Celsius. Lucrările celei de-a 14-a se Denfru energia nucleară, vice
tala landului Salzburg de a compoziţii, prima vioară, scri ta cosmică a stajiei automate Prelucrarea datelor măsură siuni a Conferinţei generale a preşedinte al actualei sesiuni
„Luna-16" se alia la 185 mii
putea saluta în m ijlocul lor sori şi obiecte ce evocă am de kilom etri de Pămînt. infor torilor traiectoriei a permis Agenţiei Internationale pentru a A I.E.A. După ce a relevat rea PRIMUL APARAT
COSMIC AUTOMAT CU
Situat Ia o altitudine de 425 pe p r e ş e d i n t e l e Nicolae bianta în care a creat la mează agenţia TASS. precizarea coordonatelor punc Energia Atomică (A.I.E.A.) au lizările ob|inute de tara noas PROGRAM COMPLET
tului în care aparatul de în
m, Salzburqul este. din punct Ceauşescu şi pe soţia ■ sa. Salzburg autorul „Flautului Cu racheta se întreţin legă toarcere va intra în atmosfera rontinuat miercuri cu dezbate tră în folosirea paşnică a e DE LUCRU
de vedere geografic, poarta Elena Ceauşescu. fermecat". La pianul lui M o turi radio constante. Toate Pămîntului şi cele ale regiu rile generale pe marginea ra nergiei nucleare, vorbitorul a
de acces spre înălţim ile şi La ieşirea din gară. o altă zart, directorul a inlerpretat sistemele de la bord lunctio- nii în care va ateriza. portului Consiliului guvernato subliniat importanta pe care
lacurile A lp ilo r AustViei sep muttime de oameni a fâcu-t apoi un fragment dintr-o so Aparatul de întoarcere va rilo r pe perioada iulie 1969 — Românii o acordă cooperării „Luno-16" este primul
tentrionale. Aceasta i-a asigu şefului stalului român o caldă nată a marelui muzician, du nează normal. Presiunea în iunie 1970. Internationale în domeniul
rat un Joc de prim rang In prim ire. Maşinile oficiale au pă care preşedintele Ceauşescu compartimentul instalaţiilor ateriza pe teritoriul Kazahsta- Tn şedinţa de după-amiazâ, a nuclear şi, în acest cadru. A- aparat cosmic outomat,
nulul la 24 septembrie, ora 8
ierarhia turism ului austriac. pornit apoi să străbată oraşul a semnat în cartea de onoare rachetei şl î-n aparatul de în şi 20 de minute, ora Mosco- luat cuvîntul şeful delegaţiei gentiei Internationale pentru docil şi sigur, capobll să
Dar renuimele Salzburgului aşezat pe ambele maluri ale a muzeului. toarcere este de 760 m ilime române, prof. loan Ursu, pre- Energia Atomică. oselenizeze lin, să re
descinde mai ales din muzică. Salzach-ului, rlu de munte cu In vreme ce oaspeţii «« Evidenţiind rolul A.I.E.A. ca colteze probe de sol şi
Ora.şul lui Mozart găzduieşte ape repezi şi reci. Mozari- urcă din nou in maşini. Ge- principal for al colaborării In apoi să se reîntoarcă cu
prestigioasele festivaluri in platz. Schwartzstrasse... de-a treidgasse a devenit un ve ri această încărcătură pre
ternationale muzicale. lungul Întregului traseu, sule tabil culoar viu. De la feres ternationale în domeniul a ţioasă pe Pămînt, scrie
La sosirea trenului oficial, şi sute de oameni aplaudă trele clădirilor, alţi locuitori tomic, al schimbului de echi redactorul agenţiei TASS,
tn gara principală a Salzbur- clnd prin fata lor trece maşi ai oraşului de pe Salzach fac pamente. materiale şl informa Alexandr Romanov, după
gulul, peroanele erau lite ra l na in care se află tovarăşul semne prieteneşti cu mina. ţii nucleare şi al asistentei ce a vizitat biroul de pro
mente inundate de oamenii Ceauşescu. Coloana trece prin apropie tehnice, reprezentantul român iectări, unde a fost con
veniţi să-1 salute pe preşedin Mozanleum-ul — situat In rea celebrului dom. construit a insistat asupra necesităţii a- cepută staţia automată,
tele Nicolae Ceauşescu. Dea- apropierea rîului Salzach. cu la începutul veacului al X V II- slgurărîî universalităţii organi oflatâ în prezent in drum
suprva unui imens trico lor ro prinde clădirea conservatoru lea în stil renascentist. In zaţiei. spre Pămînt.
mânesc erau scrise In limba lui si sala de concerte. Coloa fata monumentalului edificiu In continuare, el a trecut în „Am fost invitat de loc
română cuvintele : „Bine ati na de maşini se opreşte şi există o scenă şi un amfitea revistă activitate* din ultim ul ţiitorul constructorului-şel
venit în Salzburg"'. A cordurile oaspeţii sînt in vita ţi să urce tru în aer liber unde. înce- an a A.I.E.A.. evidenţiind apor
uneî fanfare întregeau aceas scara de piatră ce duce spre plnd din 1921, se reprezintă tul şl preocuparea acesteia intr-unui din laboratoare,
tă atmosferă sărbătorească. In- încăperile unde a văzut lum i în fiecare an piesa lui Hof- pentru organizarea ştiinţifică a unde se foc experienţe cu
tîmpinîndu-i pe oaspeţi, pri- na zilei Mozart. Directorul manstahl, „Jedcrman", Nu de Informării statelor membre în o mochetă - copie fidelă
parte se profilează zidurile nroblematica nucleară, pentru a oporotului care a re
coltat mostra de probă
U niversităţii din Salzburg. un
Dineul oferit de guvernatorul lectorat de limba şi literatura •aplicarea Izotopilor şi radiaţi selenară, scrie Romanov.
de funcţionează din 1968 un
industrie, agricultură,
ilor în
O simplă apăsare pe bu
medicină, biologie, hidrologie
landului şi de primarul română. Maşinile se opresc sî în alte domenii, pentru s p riji ton şi un mic burghiu e
din nou la intrarea Palatului
lectric
fixat la capătul
nirea formării de cadre naţio
festivalurilor
din
muzicale
Salzburg — Festspielhaus. Di nale în sfera aplicaţiilor paş „mîlniî" automate se în
fige intr-o piatră. Opera
oraşului Salzburg rectorul general, Tassilo Ne- pentru întărirea colaborării cu torul do o nouă comandă,
şl
nice ale energiei nucleare
kula, împreună cu colaborato
rii săi apropiaţi îi salută pe alte organisme ale O.N.U. „mîno" se roteşte spre
Seara, după vizitarea oraşu- 1 Au participat, de asemenea, Referindu-se apoj la activi conteîner şl îl încarcă cu
iu i. guvernatorul landului, Rudolf KiYchschlaqer, minis oaspeţi Şi îi invită să viziteze tatea viitoare a agenţiei, re bucăţile de piatră. Apoi
Hans Lechner, şi prim arul o trul afacerilor externe, Erwin marea sală de spectacole, in prezentantul român şl-a expri conteînerul se închide au
raşului Salzburg, Alfred Back, Fruhbauer, ministrul trans stalaţiile acustice, scena pe mat părerea că trebuie să se tomat ermetic*.
au oferii un dineu In onoa porturilor şi energiei al A us care au evoluat numeroase urmărească realizarea unui e „Un aparat de acest
rea preşedintelui Consiliului triei, membri ai consiliului personalităţi ale artei inter chilibru raţional între sarcini fel a recoltat proba de
de Stat al României, Nicolae municipal, alte persoane ofi pretative muzicale. Intre care le majore ce revin agenţiei. în rocă de pe Lună, poves
şi reputaţi artişti români.
Ceauşescu. şi a soţiei sale, ciale, oameni de ştiinţă şi cul De la Festspielhaus, oaspe
■Elena Ceauşescu, la primăria tură, reprezentanţi ai vieţii e ţii sînt conduşi spre Palatul baza statutului său. şi obliga teşte Inginerul care con
oraşului. conomice din oraş. Klesheim, operă a celebrului ţiile sale sporite în sfera apli duce experienţa. Voloo-
Au Juat parte Iosif Banc, -In timpul dineului, quveina- arhitect Pischer von Erlach. cării sistemului de garanţii. reo lui deosebită constă
vicepreşedinte al Consiliului care va fi pe timpul şederii In China se desfâşoară In aceea co poate recolta
de M iniştri. Corneliu Mânes- lorul landului Salzburg şi pre în Salzburq reşedinţa pre campania de recoltare şi \ Io o distanţă de cîtiva
cu, m inistrul afacerilor exter şedintele român au toastat şedintelui Nicolae Ceauşescu prelucrare a pămîntului metri de staţia aselenîzo-
ne, Cornel Burtică, m inistrul pentru dezvoltarea prieteniei Şi a soţiei sale. Elena în vederea viitoarelor in- laborării viitoare a specialiş Pe lingă funcţia dc piîm-ml- tâ şi de la o odincime
comerţului exterior, membri şi colaborării dintre Româ Ceauşescu. sâminţâri. MOSCOVA — Preşe tilo r în fizica nucleară din nistru. Tun Abdu} Razak va relativ mare",
af delegaţiei române şi cele In fotografie : Treiera dintele Indiei, Varaha- cele două ţări. deţine şi portofoliile afaceri „Sînt convins, adaugă
la lte persoane oficiale care nia şl Auslria, pentru coope N. POPESCU-BOGDANEŞTI tul pâioaselor la coope giri Vcnkata Glri, a a lor externe şi apărării. Tun locţiitorul constructorului-
însoţesc pe şeful statului ro rarea rodnică în loate dome OCTAVIAN PALER rativa din comuna i vut miercuri o intreve- OSLO — Primul ministru al Ismail a fost numit vîcepre- *ef. că un asemeneo a-
mân. « niile de activitate. PETRE STANCESCU Chionghsin. dere cu preşedintele Bulgariei, Todor Jivkov, mier şi ministru al afacerilor parot va recolta, Io timpul
I Prezidiului Sovietului aflat in vizită ollclală la interne. In qeneral. compo respectiv, probe de so) de
Oslo. şi premierul norvegian
j Suprem al U.R.S.S., NI- j Per Borten au semnal un a nenta noului quvern este ase pe Venus, Marte şî de pe
I kolai Podgornîl, ş| cu ( mănătoare celei a cabinetu alte plonete ale sistemu
cord cu privire la colabora lui anterior.
i primul vicepreşedinte al j rea economică, Industrială şl lui solar, uşurînd mult
Evoluţia situaţiei din iordania I Consiliului de M iniştri, ? tehnică dintre cele două târî. BUENOS AIRES — Un co sarcina oamenilor de
I Dmitrî Poleanski. Cu a- \
ştiinţă. In prezent, a con
! cest prilej, Informează j Acordul rămine valabil atîta municat dat publicităţii ' la tinuat el, o fost elabora
timp cît părţile nu vor ma
Buenos Aires |a sfîrşitul v i
j agenţia TASS, au fost \ nifesta dorinţa de a-1 denunţa zitei de două zile pe care m i tă schema de principiu a
1 CAIRO 23. — Coresponden 6 CONFERINŢA ARABA LA NIVEL ÎN ALT radiodifuzată, in care a rea I disculale probleme pri- I şi creează premise favorabile nistrul afacerilor externe al aparatului, care va putea
tu l Agerpres, Constantin O pri- ® ATENUARE A LUPTELOR firmat holărirca auvcrnulul j vînd dezvoltarea în con- j Japoniei, Kllchî A lclil, a efec fi modificată potrivit sar
că, transmite : Conferinţa ara & DECLARAŢIA REGELUI HUSSEIN său de a ajunge la o înţele tinuare a rela ţiilo r so- | tuat-o în Argentina în cadrul cinilor concrete ale dife
bă Ja nivel înalt, convocată gere cu unităţile de rezistentă vleto-indiene şi s-a făcut j turneului său prin mal multe ritelor zboruri cosmice.
la Cairo, la iniţiativa Tunisiei palestiniene- cu condiţia ca un schimb de păreri cu j |ărl latlno-amerlcane, preci Probabil că zborul spre
şi a altor (ări. pentru discu astfel de ciocniri sîngeroase zaţiilor palestiniene în jurul membrii acestora să evacueze privire la o serie de pro- j zează că în cursul convorbi Morte va ridica unele
tarea situaţiei din Iordania, a în viitor- El a menţionat, tot oraşului Irhid. A rtile ria şi a- satele şi oraşele şi să respec 1 bleme internaţionale ac- j rilo r pe care acesta Ie-a pur probleme diferite; “însă e
luat, p o trivit aprecierilor mi odată. că Yasser A rafal a tri vlalia au participat, de aseme te suveranitatea si legile sta ! tuale de interes reciproc, j tat cu omoloqul său argen lementele princîbaîâ?0ole
nistrului egiptean al inform a mis reuniunii de la Cairo o nea, la aceste lupte, ca şi la tului. Pinâ în prezent, orga tinian, Luis Maria de Pablo staţiei „luno-tă" constau
ţiilor, Hassanein Heykal. for scrisoare în care esle descrisă atacul împotriva poziţiilor de nizaţiile palestiniene au refu Pardo. au fost trecute în re în oceea că ea a putut de
ma unor în tîln iri de lucru. în situaţia alarmantă din Iorda la Ramtha. în apropierea qra- zat să ducă orice fel de tra cola şl zbura automat spre
cepute de fapt luni seară, nia, unde numărul m orţilor se niţei iordano-sîriene. Postul tative cu actualul guvern io r BELGRAD — La invitaţia vistă diverse aspecte ale si un corp ceresc ca apoi să
imediat după sosirea la Cairo ridică la 15 000. de radio Amman a menţionai, danian. Vecet Executive Federale a tuaţiei politice Internationale.
a unor şefi de state, aceste it totodată, că situaţia din loca R.SF. Iugoslavia, la Belgrad Cele două părţi, se afirmă se reîntoarcă pe Pomînt".
în tîln iri au p rile ju it convor A M M A N 23 (Agerpres). — lită ţile Salt, Jarash şi Zerka ★ a sosit Janez Stanovnlk, se în comunicat, recunosc că în
b iri bilaterale sau m ultilate-- M arti noaplea şi miercuri a revenit (a normal. In capi CAIRO 23 (Agerpres). —• cretar executiv ai Comisiei actuala conjunctură interna
rale, care au continuat în tot dimineaţa, pe te rito riu l iorda tală. Interdicţiile de circulaţie Şefii dc state arabe prezenţi Economice a O.N.U. pentru ţională trebuie depuse efor MARI INUNDAŢII IN
cursul zilei de marţi, fără ra nian au continuat luptele între râmîn în viqoaie. Iar armato la Cairo au hotărit crearea u Europa, informează agenţia penlru dezvoltare* colaborării turi susţinute care să ducă INDIA Şl NIGERIA
reuniunea plenară să aibă loc. armală şi unităţile de fedaini guvernamentală deţine con nui „Comitet arab de ajutora Taniug. economice dintre Bulgaria şî la slăbirea încordării. în
aşa cum fusese anuntat ante Postul de radio Amman pre trolul situaţiei, cu excepţia re“ . prezidat de reqele Feisal In «aceeaşi zî, Toma Granfil. Norvegia. acest scop. un rol hnpnrtant
rio r. In felul acesla. s-a în ciza într-un comunicat difuzat unor puncte întărite ale re al A rabici' Saudite. Comitetul membru al Vecei Executive revine Organizaţiei N aţiunilor Inundaţiile core au o*
cercat evitarea unor vechi miercuri dimineaţa că trupele zistentei palestiniene. alirmS urmează să organizeze trim ite Federale, şl Janez Stanovnik Unite si Instituţiilor sale. vut loc Io începutul oces-
neîivtcleqerf. agravate în u lti guvernamentale, sprijin ite de costul de radio am intii. rea de ajutoare. în special me PHENIAN — In urma tra tei soptâmîni în capitala
mul timp ca urmare a izbuc o sută de tancuri, au lansat ★ dicamente şi alimente, pentru au discutat probleme ale co tativelor purtate între o de H A V A N A — Agenţia statului indian Andhra
n irii cTizei iordaniene. un atac îm potriva poziţiilor Regele H.usseîn al Iordaniei victimele conflictului din Iorda laborării dintre Iugoslavia sl legaţie economică guverna Prensa Latina Informează că Pradesh şi în împrejuri
Un purtător de cuvînt egip deţinute de membrii organi a rostit miercuri o cuvlnlere nia. Comisia Economică a O.N.U. mentală a R-P.D. Coreene şi a fost dat publicităţii un co mile ei au fost cele mai
tean a făcut cunoscut că şe pentru Europa şi probleme o delegaţie economică guver municat oficia? a) Forjelor mar) din ultimii 60 de
fii statelor arabe prezenţi în legate de dezvoltarea comer namentală ceyloneză, la Phe Armate Revoluţionare din ani.
capitala R.A.U. studiază în ţului Est-Vest. nian au fost semnate un a Cuba, în care se anunţă li Primele rapoarte ole
prezent căile care pot duce la cord comercial, un acord p ri chidarea unui qnip de diver autorităţilor locale apre
soluţionarea crizei din Iorda .M ir - I H U M SOFIA — Intre 13 şl 21 vind colaborarea tehnîco- sionisţi înarmaţi, debarcaţi ciază co numărul morţilor
nia, la prevenirea unei in te r septembrie, Ia Solia a avut şllintifică, un protocol p ri din Statele Unite pe litoralul
loc cea de-a 31-a sesiune a este de aproximativ 75
venţii străine şi Ia încheierea vind colaborarea tehnică şi e- nordic al provinciei Oriente. de persoane, Io care se
Comisiei mixte hulgaro-gre- conomlcă precum şî un pro
unul acord care să împiedice ceşti pentru problemele de tocol privind schimburile de Au fost capturate revolvere, adaugă ovarierea liniilor
frontieră. In cadrul lucrărilor mărfuri între cele două ţări arme automate şl puşti m itra telefonice, a sute de Io*
liere, grenade şl o mare can
sesiunii, care. după cum men pe anul 1971. titate de explozivi, precum sf cuinţe şi noduri de cale
u
ferată. Surse oficiale a
ţionează BTA. s-au desfăşurat
„Plan de joc într-n atmosferă de înţelege KUALA LUMPUR — Noul diverse alte obieote destinate nunta că primul ministru
activităţii de spionai şl di
re reciprocă sl colaborare au
„Constituţiona . fost dezbătute probleme de prlm-m lnlstm ¿0 MalaYezleî. versiune. Tn timpul operaţiei ol Indiei, Indira Gondhi,
o vizitat marţi stolul Gu*
Interes mutual. Tun Abdul Razak Bln Dalo de lichidare a grupului, for jorat, de asemenea afec
mat dîn 9
mercenari, şl-au
Husseln,
care şl-a preluat
litatea“ răz Caricatura apărută in ziarul ame în mod oficial funcţia la 23 pierdut viata trei membri M tat de inundaţii în aceste
rican „AFL-CIO News" se numeşte VARŞOVTA — La Instltu septembrie, z anunţat com m iliţiei populare şi au fost lunî, şi în special locali
Iul de cercetări nucleare din răniţi dof lucrători **i M inis tăţile Tîthodra şi Tarsali,
boiului din „Plan de joc", în care mingea este muncito Swerk (R.P. Polonă) au luat ponenţa guvernului său. din terului de Interne al Cubei. unde numărul morţilor
parte 17 membri.
care fac
rul, aruncat dinţr-o „rachetă" în alta de că sflrşlt lucrările seminarului pare să depăşească patru
Vietnam tre oamenii de afaceri şi politicienii adminis potono-danez în problemele sute de persoane.
Contactele
fizicii nucleare.
traţiei, fiecare încercînd sâ-şt rezolve interese LONDRA — La Invitaţia Confederaţiei industriaşilor
atomlştîlor polonezi st da I
WASHINGTON 23 (A- le pe spinarea muncitorimii. nezi datează din anul 1962 şl britanici, la Londra a sosit o delegaţie economică sovie
gerpres). —* * Guvernul a se axează în principal pe pro tică, anunţă agenţia TASS. Tn cursul vizitei, ea va avea Pentru a treia oară în
merican a susţinut in blemele fizicii neutronilor, re convorbiri cu membri ai guvernului, precum şî cu re ultimele două săptomîni,
faţa Curţii Supreme a latează isgenfia PAP. In prezentanţi ai cercurilor Industriale şi financiare, pri Tn Nigeria s-ou produs
S.V.A. că pentru parti cursul discuţiilor purtate au vind colaborarea economică dintre cele două ţări. mori inundaţii. Cele moi
ciparea trupelor sale la fost stabilite coordonatele co multe daune au fost sem
luptele din Vietnam nu nalate în localităţile si
ar fi fost necesară o de tuate pe malurile riufui
claraţie oficială de răz Dotsin-Ma. Peste 5 000
boi a Congresului, In de persoane ou rămas
opinia administraţiei, fără adăpost. Din Lagos
Curtea Supremă nu ar la aplicarea lo r fidelă în prac se anunţă că autorităţile
fi competentă, din mo „In această lună. cînd săr tica (politicii lo r externe. In nigeriene ou luot măsuri
tive de principiu şi prac bătorim cea de-a 25-a aniver acest context, mulţi delegaţi pentru ojutororea popu
sare a Organizaţiei N aţiunilor
tice, sn se pronunţe a Unile, noi îi subliniem meri aminteau cazul Cartei O.N.U., laţiei care a avut de su
supra constituţionalităţii şi4 apreciate, ne reamintim de Sesiunea 0. 111. II. după prima săptămină pe care unele state vor să o ferit ca urmare o inunda
războiului dus de S.V.A, tele, care adesea îi sînt gre- revizuiască înainte de a trans ţiilor.
în Vietnam. contribuţiile pe care şi le-a pune în practică principiile ei.
Aceste păreri au fost adus, în ciuda unor dări îna Şeful diplomaţiei braziliene.
comunicate Curţii Supre poi, şi ne redefinim speran M arîo Gibsin Barboza, subli NOI CA2URI DE
me de reprezentanţi ai ţele pe care. ca şi fondatorii Conform unui obicei deve reprezentanta României, Ma rea colonialismului de pe har re atit prin frecventa ei, cit nia că „înainte de a declara HOLERA
guvernului in legătură ei, |e-am avut întotdeauna în nit tradiţional, prima parte a ria Groza, in calitatea sa de ta A fric ii, micşorarea prăpas şi prin forţa argumentelor in că scopurile şi principiile
Cartei s-au învechit şi demo
cu cererea adresată de aceasta organizaţie. „Răbda sesiunii este dominată, pe de preşedinta a Comitetului pen tie! dintre nivelurile de dez vocate. exprimă caracteristica dat. noi trebuie să depunem
procurorul general al rea. spunea un renum it mora o parte, de dezbaterile de po tru probleme sociale, umani voltare economică a ţărilor a- principală a dezbaterilor ge un efort colectiv spre a le a Intr-un comunicot dat ţ
statului Massachusetts list. este arta de a nu-ti spul litică generală din plenara a- tare şi culturale, a discutat şi van&ate si celor subdezvolta nerale — este aceea a res plica şi respecta. Indepen publicităţii Io Geneva se »
principalului for judi bera speranţa". Aceste cuvin dunârii, care prilejuiesc un definitivat ordinea de zi a se- te, lichidarea focarelor de râz- pectării legalităţii internaţio denta legitimă şi durabilă poa precizează că Orgonizo- ţ
nale. In această săptămină s-a
ciar federal de a exa te, ce aparţin lui Mauriee amplu schimb de opinii asu făcut puternic si repetat au te fi obţinută numai prin su ţia Mondială a Sănătăţii l
mina in ce măsură par Schumann. m inistrul afacerilor pra celor mai actuale şî strin zită proclamaţia imperativelor veranitate şi egalitate deplină o fost încunoştiinţoto o- )
ticiparea forţelor ameri externe al Franţei, rezumă gente probleme ale vieţii in ce condiţionează pacea si coo între toate statele". ficraI că în Libia ou fost l
cane la războiul din actuala stare de spirit care ternaţionale, Iar pe de aMâ Comentariul zilei perarea internaţională. „P ri Aşadar, pe lingă enumera deoistate 28 de cazuri de l
Vietnam este in confor domneşte în rîndurile delega parte, de contacte bi şi mul ma condiţie a păcii, sublinia rea succeselor si insucceselor holeră. De asemeneo, co- ţ
mitate cu prevederile ţiilo r participan-te la actuala tilaterale, care completează m inistrul afacerilor externe a) organizaţiei, delegaţii la se municatul menţionează )
schimbul de păreri din ple
constituţiei S.V.A. După sesiune, de la a cărei deschi boi din lume, aşezarea rela Venezuelei, Aristides Calvani. siune încearcă fn baza expe co alte patru noî cazuri ţ
cum sc ştie. in luna a dere a trecut doar o săplă- nară. si unii. In contextul operativi ţiilo r interstatale pe bazele constă în realizarea unei de rienţei acumulate în acest u l de holeră au fost semno- i
tăţii, menţionez, de asemenea,
prilie a.c. statul Massa- mînă. ' Apropierea sesiunii ju b ilia începerea dezbaterilor de po solide şi realiste ale dreptu pline egalităţi intre statele tim sfert de veac să defineas Iote în Israel. Echipe de J
chusells a adoptat o lege Principala concluzie care se re, ce va avea loc în prezen litică generală la numai două lui. justiţiei şl eticii interna comunităţii internationale, fapt că cît ma; precis cadrul in experţi oi O.M.S. se t
care prevede că recruţii desprinde din prima săptămî- ţa şefilor de state Si guver ţionale — acestea au fos4 ca care exclude automat orice care O.N.U. îşi va putea rea află deja în Libia \
nâ de dezbateri este eă ne, între 14 şi 24 octombrie, zile după deschiderea sesiu liza obiectivele fundamentale,
dp pe teritoriul său pot pentru a aniversa un pătrar nii, fapt fără precedent în is racteristicile esenţiale ale dis fel de relaţii bazate pe dom i şl Liban pentru a sprijini t
refuza să lupte in Viet O.N.U. rămine un forum fâTă de veac de la fondarea orga toria Organizaţiei N aţiunilor cursurilor rostite de cei 7 mi naţie sau subjugare". să-şi reafirme încrederea lor serviciile sanitare locale '
concurent atit pentru contac-
nam alba timp cit Con le multiple şi utile în vederea nizaţiei, a contribuit la acce Unite. niştri de externe în plenara Simpla definire şi încorpo în actualitatea p rincipiilor în acţiunea de deplstore )
trasul nu a declarat abordării problemelor care lerarea soluţionării probleme Necesitatea întreprinderii u Adunării Generale în prima rare în documente Internatio Cartei. In capacitatea organi si izolare o bolnavilor de l
război acestei ţări, aşa confruntă astăzi comunitatea lor organizatorice procedura nor măsuri concrete pentru nale a principiilor de drept zaţiei de a-şi sporf eficacita holeră. In Tunisia, unde t
rum prevede constituţia. inlerrtatioiială. cit si pentru le şi a ritm ului dezbaterilor întocmirea unui program com săptămină a acrtualej sesiuni. ce trebuie să guverneze rela tea şi de a servi cu autoritate I n-a fost semnalat nîci un )
sporită cauza Înţelegerii inter
Demersul procurorului expunerea declaraţiilor pro generale. Spre exemplu, în plet de dezarmare generală si Ideea fundamentală — în til- ţiile dintre state nu poate da naţionale. coz de holeră, se iou mă- |
general din Massachu gramatice dc politică externă numai două şedinţe, Comitetul totală în cadrul actualului de nită în majoritatea expuneri rezultate eficiente atlta timp suri preventive. i
setts a urmat imediat a- ale statelor. qeneral, din care face parte şi ceniu al dezarmării, eradioa- lo r de politică generală şi ca- cît nu toate statele concură C-TIN ALEXANDROAIE
doptării legii omintile.
Redacţia şl administraţia ilarului t Deva, firi Dr. Patru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 şl 11275. Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva. 44065