Page 88 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 88
•nr "mm
DRUMUL SOCIALISMULUI # Nr. 48B8 & VINERI 25 SEPTEMBRIE 1970
°-N-u- Lucrările Comitetului
Vizii8 preşedintelui Consiliului de
ATLAS
Stat, Hieotae Ceauşescu, in h ustria pentru probleme juridice
NEW YORK 24. - T rim i preqnant ca oricînd, necesita principiile cuprinse în decla ACTORUL FRANCEZ
m inislratic. directorul qcneral lioane de tone dc materii pri la care răspund cu competentă sul special Agerpres. Adrian tea respectării şi transpunerii raţie — acela ca statele să se BOURVIL A ÎNCETAT
al întreprinderii oferă oaspe me şi produse finite. In onoa şi amabilitate conducătorii în lonescu. transmite ■ A propie tn practică a principiilor Car abţină în relaţiile lor inter
ţilor cîleva date de ansamblu rea înaltului oaspete, vasele treprinderii, şefii de secţii, in rea sesiunii jubiliare a N aţiu tei. a concentrării eforturilor naţionale de a recurge la a* DIN VIAŢA l 1
privind evoluţia şi activitatea ancorate în radă au arborat qinerii din sectoare. Produsele nilor Unite a accelerai ritm ul slatelor membre în direcţia menlntarea cu forţa sau u tili
uzinei, mai exact spus. a qru- marele pavoaz şi salută cu de lucru a) delcqatiilor celor întăririi organizaţiei, a spo zarea acesteia contra inteqri-
tren In acordurile # unei fan pului de întreprinderi ce alcă finite ca şi cele aflale in curs 126 de ţări membre reunite ririi eficientei sate pe măsura Renumitul actor francez
fare ce intonează cintece de tuiesc compania de stat prelunqi şi repetate sunete de realizare evidenţiază un aici, la New York, pentru pri exiqentelor vieţii internaţio 13tii teritoriale sau a indepen Andre Roimbourg, cunos
bun-venit. Tinere fete. înto „Voest" — din 1945, rînd a de sirenă. Echipajul remorche înalt grad dc încorporare a ma oară în cei 25 de ani de nale. Or, tocmai dezideratele dentei polilice a oricărei ţări cut cinefililor pe numele
vărăşite de Jurnalişti. o început reconstrucţia pe baze rului „Paşcani", aflat la Linz. tehnoloqiilor moderne. Pre existentă a organizaţiei. Des* Cariei au stal la baza elabo — reprezentantul chilian sub de Bourvil, o încetat din
feră preşedintelui Nicolae moderne a acestui complex se aliniază la chei şi-l salută pe şedintele Nicolae Ceauşescu făşurîndu-se concomitent, dez rării proiectului declaraţiei cu linia că codificarea sa ju rid i viaţă miercuri, într-o cli
Ceauşescu şi soţiei sale. In melalurqic. preşedintele C onsiliului de Stat. adresează m uncitorilor şi teh baterile Adunării Generale si privire la principiile relaţiilor că îl 'introduce in dreptul In nică din apropierea Pari
semn de respect şi preţuire, In economia austriacă, uzi Ion Tiron, şeful Agenţiei flu nicienilor. lucrătorilor din sec cele ale comitetelor speciali prieteneşti şi de cooperare In ternational ca o normă ce tre sului, după o lungă su
flori, multe flori. P otrivit unui nele „V ocsl" deţin o mare viale Navrom pentru Austria, torul conceplie şi proiectare, zate reflectă, prin ordinea tre state, codificarea lor ca buie să stea la baza unei co ferinţă. Moartea sa Io
obicei devenit regulă de ospi pondere, ele reaiizînd mai mult raportează că pe apele dunăre cadrelor de conducere, felici priorităţilor, consensul sub elemente ale dreptului inter laborări tn spiritul eqalitătîi vîrsto de numai 53 de
talitate in Austria Superioară, de jumătate din producţia de ne ale Austriei se află în mo tări penlru realizările remarca care se desfăşoară această naţional reflectînd exigentele St respeciului suveranităţii, tn ani o întrerupt cariera
oaspeţii sini întîmipinati cu o{el laminat. 70 la sulă din mentul de fată, fie în cursă, fie bile pe care le obţin, le urează orimă fază a sesiunii. oe care le reclamă astăzi ra- interesul păcii. La rindul său, strălucita a celui care o
pîine, sare. şuncă şi nuist. în operaţie de încărcare-descăr- succese şi maî mari şi- invită reorezonîanlu) Birmaniei. opi-
cea de fonlă şi aproximativ care, 7 remorchere şi 50 de Lucrările de miercuri şi joi ‘ porturile dintre state în inte nind că fără relaţii prieteneşti fost unul dintre cel moi
Un cor interpretează, prin 87 la sută din cea de tablă, la colaborare cu muncitorii, cu ale Comitetului pentru pro resul păcii şi securităţii. mari actori ol comediei
voci suave de fete şi sono îndeosebi pentru construcţia şlepurj si tancuri petroliere ca specialiştii din industriile me- bleme juridice au reţinut in rie cooperare intre stale nu se franceze şl apreciat in
ritate de bariton, un vechi de autovehicule. P i r m a re transportă diferite produse lalurqîee şi conslructoare de mod firesc alentia, „capul de Retevînd însemnătatea unei poate vorbi de un v iito r de întreaga lume. De-o
cîntec popular din această „Voest" produce maşini-unel- petrochimice, metalurqice şi maşini din România. afiş“ conslîluindu-l examina astfel de declaraţii, numeroşi Dace *i prosperitate pentru o- lungul prodigioasei sale
deleqati care au luat cuvtn-
parte a Austriei dedicat oas le cu eomandă-proqram. u ti alte mărfuri. Aceste succinte La ora 13.30 în onoarea pre rea principiilor de drept ale tul în comitet o apreciau ca menlre, releva că proiectul de
p e ţilo r draqj ce apar In laje pentru industriile chimi date sînt mărturii clare ale ac şedintelui Nicolae Ceauşescu. relaţiilor prieteneşti şi de co pe unut dintre cele maî im declaraţie reprezintă un pas I activităţi artistice, Bourvil
praq. Preşedintele Nicolae că, metaturqieă. de construc tivită ţii de schimburi de valori a soţiei sale si a membrilor de- operare înlre state, precum şi Important în dezvoltarea p rin a jucat în peste 50 de
Ceauşescu ascultă cu incinla- ţii şi. în ultimul timp. şi utilaj materiale dintre România şi leqatiei române consiliul de adoptarea unei rezoluţii prin portante documente ale tim cipiilo r Cariei. In această or filme, între care cele mai
purilor noastre, care va putea
re. strinqe mina dirijoarei. o pentru centrale atomice. Austria, exemple qrâitosre a conducere “1 întreprinderii care se propune aprobarea aduce o contribuţie eficace la dine de idei. el a evidenţiat cunoscute publicului nos
austriacă inallă, îmbrăcată, ca România importă de la areste supra bunelor relaţii dintre qazde oferă un dejun, la care lor suh fornva unei declara însănătoşirea clim atului vieţii valoarea deosebită pe care o tru : „M izerabilii" si „Ziua
toţi cei ce alcătuiesc formaţia, întreprinderi laminate do oţel. cele două ţări. participă cancelarul Austriei, ţii. Acest punct se află in Internationale. la întărirea are codificarea principiilor ce ceo maî lungă". A fost
In portul popular din zona construcţii metalice şi le li Urmează un moment emoţio Bruno Kreiskv. persoanele 0- centrul interesului delegaţii Orqanizafiei N aţiunilor Unil.e. trebuie să slea la baza rela răsplătit pentru calităţile
Linz. M ari drapele româneşti vrează diferite profile dc ta nant. La Monumentul funerar ficlale austriece care-1 însoţesc lor, cu alit mai mult. cu cit la orientarea în v iito r a -ac ţiilo r dintre state, introduce sale excepţionale cu nu
şi austriece împodobesc săr blă qmasă şi produse ale in al unui marinar mrnân. pierit pe oaspetele român şi repre apropiata aniversare a O.N.U. tiv ită ţii sale. rea lor ca elemente indispen meroase premii ale festi
bătoreşte incinta de la Intra dustriei petroliere. In colabo în apele Dunării chiar In raza zentanţii firm ei ..Voest“ sabile ale ordinii juridice in valurilor internaţionale de
rea In întreprindere, aleea ce rare cu „Voest". se realizea uzinelor -Voest", preşedintele In timpul dejunului, cancela readuce la ordinea zilei, mal Referindu-se la unul dinlre ternaţionale. film.
duce spre pavilionul admi ză la noi instalaţiile pentru Nicolae Ceauşescu depune o rul Bruno Kreîskv şi preşedin
nistrativ. precum şi pavilionul moderna scenă a Teairului jerbă de flori. tele Nicolae Ceauşescu rostesc
însuşi. O mare mulţime de ti National din Bucureşti. Drumul tn interiorul între toasturi. \ O... MINA DE AUR \
neri, ucenici ai uzinelor Este revelator pentru nive prinderii trece prin sectorul
„Voest". îmbrăcaţi în salopete lul ¡nalt al tehnoloqiilor apli otelăriei. acolo unde îşi gă încheind vizita de două zile Evoluţia situaţiei din Iordania Puştii din oraşul Van \
albastre şi purtînd căşti de cate de „Voest". pentru rea sesc o Mrqă aplicaţie practică în landurile Salzburq şi Austria couver (Canada) au des I
Superioară, preşedintele Consi
protecţie, alcătuiesc un zid lizările obţinute de inqinerii cele mal moderne formule de coperit din intîmplare o
viu de o parte şi de alia a şi de specialiştii uzinei. că elaborare a otelului, prin sec liu lu i de Stat. Nicolae £ ARTILERIA IO RDANIANĂ mandamentului Revoluţiei din £ UN APEL AL COMITETU groapă cu sticle care
aleii ce conduce spre sala aici s-au adus însemnare con Ceauşescu, si ceilalţi membri A BOMBARDAT ORAŞUL Sudan, qeneralul Gaafar E) LUI INTERNAŢIONAL AL dotau de acum 100 de
consiliului de administraţie. tribuţii la punerea la punct a ţia uzinal. 1a laminoare. Pe ai suitei sale au plecat. în 1RBID Num eiry, care a condus mi CRUCII ROŞII PROPUS ani. Noua afacere este
furnale şi alte Instalaţii sînt
Tinerii salută pe preşedintele procedeului de elaborare rapi arborate drapelele României şî cursul după-amiezii de joi, cu siunea de conciliere Irimisă la PĂRŢILOR AFLATE IN în floare. O sticlă „exem
român cu salului muncitoresc dă a otelului prin insuf'aiea un tren special la Viena. AM M A N 24 (Aqerpres). — Amman de şefii slatelor ara CONFLICT plar rar" este plătită de
„G luckauf“ . Preşedintele Con cu oxigen, procedeu cunoscut Austriei. La plecarea dc Ia uzinele Un comunicat difuzat miercuri be reuniţi în capitala eqin-
siliului de Stat răspunde aces astăzi în întreaga lume sub Pretutindeni, muncitorii şi „Voest“ , oaspeţii români su noaptea la Bagdad de postul teană. a adresat miercuri sea colecţionari cu pînă Io 35
tei călduroase manifestări de denumirea dc ,.L.D.". care a personalul tehnic isc preşedin fost salutaţi cu aceeaşi căl de radio „Vocea Comitetului ră un mesaj urqent reqelui GENEVA 24 (Aqerpres). — dolari. Or, colecţionarea
simpatie prin qesturi amicale. însemnat practic o revoluţie telui României o vibrantă p ri dură ca pretutindeni in vizita Central al Rezistentei Pales Hussein în care l-a cerut să „Com itetul International a) de sticle ocupă locul trei
Din rîndurile sutelor de mun în tehnoloqia otelului. mire. Se încetează cîleva clipe întreprinsă în Austria O ficiali tiniene" a anunţai că artileria folosească «toate mijloacele Crucii Roşii a propus părţilor după filatelie şi numis
citori şi funcţionari aflaţi în lucrul, penlru a se puica adre tăţile tocate şi un mare număr iordaniană a continuat să pentru , a impune respectarea aliate în conflict în Tordania matică.
spatele rîn du rilor de tineri u- La propunerea qazdelor se sa oaspetelui onorurile ce sc de lucrători ai acestor uzine bombardeze intens oraşul tr- ordinului de încetare a focu respectarea unui arm istiţiu în*
cenicl se aude ' „Trăiască face o vizită în înlreprindore. cuvin unui şef de slar prieten, şi-au lua), rămas bun. în aceeaşi bid. O nouă tentativă a ar lui tn reqiunea Irbid, a anun cepînd de la 25 septembrie
prietenia dintre Austria şî Primul punct al itinerarului unui prieten al Austriei, unui atmosferă prietenească ca si la matei iordaniene de a pătrun ţat aqentîa MEN. In mesajul ora 5 GMT pe o rază de 20 „OMUL POTRIVIT LA
România". Răsună aplauze. îl constituie bazinul portuar. m ilitant activ pentru dezvolta sosire. de In oraş s-a lo vit de rezis menţionat, şeful statului su kra In jurul Ammanului ca şi LOCUL POTRIVIT-
Iar t o v a r ă ş u l Nicolae Compania „Voest1*, avînd uni rea colaborării economice, leh- In cursul după-amiezii, pre tenta unităţilor palestiniene, danez s-a declarat surprins de
tăţile sale amplasate pe malul tn capitala iordaniană", s-a
Ceauşescu strînqe prieteneşte nicn-ştiintiiice, culturale dinlre şedintele Nicolae Ceauşescu si precizează comunicatul citat. faptul că, la reîntoarcerea sa anunţai intr-un comunicat dat Cam vreo 20 de persoa
mina celor oare i-o întind cu Dunării, dispune de un bazin ţările bazinului dunărean, din ceilalţi oaspeţi români au sosit la Cairo, miercuri seară, a publicităţii la Geneva. C.l.C.R. ne au răspuns unui mic
draqoste. portuar propriu, în care se tre Austria si România. Oaspe în qara de vest a capitalei aus £ FEDAINILOR LI SE CERE aflat despre reluarea luptelor a cerul, de asemenea, părţilor anunţ din „Times" prin
In saXa consiliului de ad- descarcă şi încarcă anual mi- tele român se inlerescază de triece. SA REZISTE LA IRBID la Irbid. „Dacă aceasta este aplicarea în orice îm prejurări core, în chipul cel moi
întrevederi dintre membri ai eficienta procedeelor aplicate, N. POPESCU BOGDANEST! A M M A N 24 (Aqerpres). — adevărat, se spune în mesajul a requlllor umanitare univer serios cu putinţă, se )
Iul Numeiry, apreciem că este
de productivitatea muncii, de
sal recunoscute,
precizează
căutau „hoţi în retragere,
OCTAVIAN PALER
indicele rentabilităţii, solicitări MIRCEA S. IONESCU Postul de radio „Vocea Comi vorba de o violare a acordu comunicatul. cu un cazier judiciar cit
guvernului austriac şi miniştri Semnarea unor documente tetului Centrat al Reziste-ntei lui pe care l-am încheiat a se poate de încărcat, în
supra unei încetări
difuzat
din
imediate
Palestiniene“ a
măsură să îndeplinească
români In cursul după-amiezii de joi, Baqdad. în primele ore ale di şi totale a locului in special £ ORDINUL DE ÎNCETARE 1 astfel funcţia de consilier
mineţii de joi, un apel adre
în reqiunea Irb id “ .
A FOCULUI DAT DE
la o firmă de asigurare
la M inisterul A facerilor Ex'ter- loQ semnarea Acordului comer sat fedainilor, în care lî se REGELE HUSSEIN o securităţii magazinelor".
pe pe
cial de lunqă durată
cere să reziste la Irbld.
M inlstrul afacerilor externe In timpul vizitpi In Austria, Pentru o avea certitudinea
al Republicii Socialiste Romă-- ministrul comerţului exterior, ne a) Austriei a avut Ioc sem rioada 1971-1975. • MESAJUL COMITETULUI A M M A N 24 (Aqerpres). — câ sub aparenţa solici
nia, Cornellu Mănescu, a avut. Cornel Burtică, a avut între narea Convenţiei consulare în Acordul a fost semnat de £ AUTORITĂŢILE IRAKIENE CENTRAL AL REZISTEN Guvernatorul m ilitar qene tanţilor nu se oscund unii
In cursul dim ineţii de jo i o vederi cu m inistrul austriac cheiată intre România şi Aus ministrul comerţului exterior. SPRIJINĂ VICTIMELE ŢEI PALESTINIENE ADRE ral al Iordaniei, mareşalul H a puşi pe glume, şi. pentru
întrevedere cu m inistrul afa al comerţului, industriei şi tria. Cornel Burtică, si de ministrul RĂZBOIULUI DIN IOR SAT GENERALULUI bes M ajali, a cerut m iercuri o verifico abilitatea pro
cerilor externe al Austriei meşteşuqurilor. Josef Starj- Convenţia a fost semnată de comerţului, industriei şi meş DAN IA GAAFAR EL NUMEIRY seara trupelor reqale iorda fesioniştilor în materie,
Rudolf Kirchschlaqer. Au fost. bacher, şl cu al|i reprezen ministru! afacerilor externe al teşuqurilor. Josef Staribacher. niene şi m utaţilor de secu
abordate probleme bilaterale tant! ai vieţii economice aus Republicii Socialiste România. De asemenea, a fost semnat A M M A N 24 (Aqerpres). — ritate să se conformeze întoc respectiva fîrmă o ome-
privind relaţiile dintre Româ triece. Au fost discutate pro Corneliu Măncscu. şi ministrul Protocolul privind schimbul de Postul de radio Amman, citat mai ordinului de încetare a najot un fals mogazin co
nia şl A ustria Şi s-»a făcut un bleme privind schimburile co afacerilor externe al Austriei, mărfuri pe anul 1971. de agenţia France Presse. in A M M A N 24 (Aqerpîes). — focului dat de reqele Hus re să servească drept cîmp
schimb de vederi asupra unor merciale, dezvoltarea colabo Rudolf Kirchschlaqer. La semnarea documentelor formează intr-un comunicat al Comitetul Central al Rezis sein. de experienţă pentru
aspecte ale situaţiei interna rării şi cooperării româno- In aceeaşi dupâ-amiîză, la au îost de fată persoane oficiale guvernatorului m ilitar qeneral tentei Palestiniene a adresat Acest ordin de încetare a „candidaţi". Bineînţeles
ţionale, îndeosebi asupra austriece pe diverse planuri. M inisterul Comerţului. Indus române şi austriece. al Iordaniei, mareşalul Habes un mesaj generalului Gaafar focului confirmă punctele a că eî şi-au dat toată oste
El Num eiry, şeful statului su
securităţii europene. ( Aqerpres) triei si Meşteşuqurilor, a avut f Agerpres) Maîalt, că qeneralul Hassan cordului anuntat la Cairo de neala să fie la înălţimea
El Nakib. şeful statutul maior danez şl conducătorul m isiunii către qeneralul Gaafar El N u cerinţelor originalului
al armatei Irakiene, a anun arabe de mediere la Amman, meiry. In numele şefilor de post. Candidatul cel mol
ţai că pune la dispoziţia au inform îndu-1 că este qata să state arabe reuniţi in raoitn- „serios" s-a arătat a fi
to rită ţilo r de la Amman ser desemneze deleqati pentru o
lugheze îm potriva acestei construcţiilor, industriei de BELGRAD — Secretarul fe viciile medicale şi m aterialul în llln ire In vederea analizării la egipteană. un oarecare Charles Cow-
ţări. Documentul precizează mijloace aulo, electrotehnicii deral pentru com erţ exterior sanitar necesar în vederea a situaţiei din Iordania. In me den, de vreo 50 de ani,
că. la 19 septembrie, două a şi electronicii, producţiei He a R.S.F. Iugoslavia, Muhamed jutorării victim elor incidente sa) se arată : „A ţi adoptat o £ REZISTENŢA PALESTINIA care suferise 16 condam
vioane miiltaTe portugheze metale neferoase etc. Hadjlci, a prim it joi delegaţia lor din această tară. „Răniţii atitudine periculoasă ca u r NA NU RECUNOAŞTE A - nări pentru furt şi făcuse
care decolaseră din colonia economică chineză, condusă vor putea fi transportaţi şi în- mare a inform aţiilor care v-au CORDUI DE LA A M M A N nu mai puţin de 15 ani de
portuqheză Guineea—Bissau de Tseng Tao, ambasadorul q rljitl în spitalele irakiene'1, fost furnizate de către cea PRIVIND ÎNCETAREA FO închisoare. Ar fi trebuit
au pătruns In spaţiul aerian STOCKHOLM — Suedia şt R,P. Chineze la Belqrad. Cu a precizat Hassan El Nakib. laltă parte. A ti fost izolat, CULUI ca firma de osigurârî să
al Republicii Guineea. alte state nordice au reînnoit acest prilej, informează agen pentru a nu putea lua cunoş fie mult prea pretenţioasă
Comunicatul cere Portuqa- declaraţia lor adresată guver ţia Taniug, au avut loc con 6 UN MESAJ ADRESAT RE tinţă de punctul de vedere al pentru o-şi dori ceva moi
liei să înceteze asemenea ac nului Republicii Sud-Afrtcane vorbiri privind relaţiile eco GELUI HUSSEIN DE GE rezistentei palestiniene. A r fi A M M A N 24 (Agerpres). — bun.
Un purtător
de
cuvînt al
ţiuni de încălcare a suvera prin care prezenţa acestuia nomice dintre cele două ţâri NERALUL GAAFAR EL trebuit să vizitaţi taberele şt Comitetului Central al Rezis
nităţii Guineei. din urmă în Africa de sud-vesi şî In mod deosebit posibili NUMHRY cartierele populare din Am tentei Palestiniene a anunţat
(Namtbta) este considerată 1- tăţile sporirii în continuare man. ca şi spitalele şi mos- M ODA „M A X I“ Şl
leqală. Un purtător de cu- a schim burilor reciproce de CAIRO 24 (Agerpres).1 — cheele. pentru a cunoaşte tra m iercuri seara la Cairo că PERICOLELE
»RAZZAVILLE — La T ri vînt al guvernului suedez mărfuri. Preşedintele C onsiliului Co- gicul adevăr". CC.RP. nu recunoaşte acor
dul de la Amman privind în
bunalul din Brazzavllle a fost a precizat că m inistrul do
FRANKPURT — La Frank cetarea focului, deoarece lide Moda „maxi" prezintă
pronunţată sentinţa în pro externe al Suediei. Torsten ROMA — M iercuri s-au
furt sja deschis procesul Nilsson. a cerut însărcinatu deschis la Roma lucrările rii palestinieni care l-au ne- cîtevo pericole, moi ales
fostului medic nazist a( lagă cesul unii) grup de 4 persoa lui cu afaceri al Suediei la Congresului Naţional al Par qociat mu au avut mandatul atunci cind adeptele sole
relor de concentrare dc U ne acuzate de a fl desfăşurat tidului Democrat Creştin necesar, informează aqentia folosesc scările rulante.
Grafeneck şl Sonnensteln, o activitate de natură să pre Pretoria să prezinte quvernu* dtn Italia. Discursul inaugural UP.Î. Purtătorul de cuvtnt a Cel puţin oşo afirmă pu
Horst Schumann. El se face judicieze securitatea statutul luj sud-afrioin o declaraţie a fost rostit de secretarul qe precizat că neqocialorii „nu blicaţia „Berner Tage-
vinovat de uciderea între anii Printre acuzaţi se află fostul comună a ţărilor nordice în neral al partidului. Arnaldo cunoşteau evenimentele in blott", core povesteşte pă
1940 şl 1941 a peste 14 500 de ministru Stephane Bonqo- Forlanî. curs şi situaţia de pe dm pul ţania unei tinere „foarte
bolnavi mintali în „centrele" Nouarra, care a fost con acest sens. de luptă, deoarece au fos* sigură de proprio-i per
amintite, unde naziştii prac damnat la 10 ani închisoare. luaţi prizonieri de către auto- soană". îmbrăcată cu o
ticau faimosul lor proqram rîlătile iordaniene“ . rochie după ultimul jurnal,
de euthanasie. De asemenea, respectiva domnişoară s-o
tn vara anului 1941, Schu VARŞOVIA — Timp de o PARIS — A 85-a sesiune a Consiliului Executiv al £ PROIECT DE DECLARAŢIE aventurat pe scoro rulan
mann a trimis la camerele de «ăptămină s-a aflat in vizită U.N.E.S.C.O., care se desfăşoară Ia Paris, sub preşedinţia COMUNA A CELOR tă a unuî mare mogazin
în Polonia o misiune a Ca lui Glan Franco Pompei (Italia) examinează, printre alte PATRU MARI PUTERI
qazare de la Buchenwald si din Lugano (Elveţia). Un
Auschwitz aproximativ 765 merel de comerţ a regiunii probleme, preqătlrea celei de-a 16-a conferinţe gene NEW YORK 24 (Aqerpres). moment de neatenţie şi
de prizonieri. tndnslrlale Slough din Anglia rale a U.N.E.S.C.O., care-şi va începe lucrările la 12 rochia s-a prins în scară,
condusă de W. Burqers, di octombrie. Printre diferitele puncte de pe ordinea de zi Reprezentanţii la O.N.U. ai
rector qeneral al întreprinde a sesiunii Consiliului Executiv figurează discutarea unei Franţei. M arii Britanii. State rupîndu-se în fîşîî. Episo
CONAKRY — Ministerul rii FHD Furnaces. Delegaţia cereri a quvernului cehoslovac pentru admiterea R.D. lor Unite şi U niunii Sovietice dul, bineînţeles, o pro
Afacerilor Externe al Repu a purtat convorbiri cu re Germane în U.N.E.S.C.O. Sesiunea Consiliului Executiv s-au Întrunit miercuri seară la vocat rumoare, iar tinerei
blicii Guineea a dat publici prezentanţi ai comerţului ex a examinat raportul prezentat dc directorul qeneral Re sediul orqanizatiei penlru a adepte o modei de ultimă
tă|li la Conakry un comuni terior şl jndustrîej poloneze ne Maheu privind aplicarea în Gambodqia a Convenţiei ¡ analiza un proiect de declara oro o reîntoarcere Io mult
cat prin care Işl exprimă pro pe tema schimbului de măr pentru proiecţia bunurilor culturale, 1n legătură cu con- | ţie comună asupra evenimen imbătrînîta ţinută „mini".
testul In legătură cu o nouă Bietul armat din această regiune. j R.P. BULGARIA - In foto : Secţia de deparafinare a noii u* telor din Iordania, a confirm at
acţiune agresivă comisă de furi ş! ¡a colaborării industria zlne petrochimice de la Plevna va fi pusa in funcţiune la sfîrşi- un purtător de cuvînt aî dele-
autorităţile colonialiste por- le 'bilaterale în sectoarele tul lunii octombrie a acestui an. qafiei britanice, citat de aqen
tia France Presse.
Propunere pentru convocarea unei
P a r i s MOSCOVA 24 (Agerpres). - dimineaţa, ora Moscovei, cind
A ŞEDINŢA A CON Joi, la oro 8 şi 26 de minute, Aparatul de revenire al staţiei automate aparatul se afla la 6 500 de
kilometri de
suprafaţa Terrei,
oro Moscovei, aparatul de re
FERINŢEI CVADRIPARTITE venire al staţiei automate sovie spre care ovenso cu o viteză de
IN PROBLEMA VIETNA conferinţe a partidelor comuniste din tice „Luna-16" a aterizat lin în sovietice „Luna—16“ a aterizat lin 6.5 kilometri pe secundă, au fost
MEZA regiunea stabilita, intr-un punct determinate coordonatele punc
PARIS 24 (A ge*p*ei). - Joi situat la 80 de kilometri sud-esl tului de aterizare, core urma să
s a des>â|u/al la Paris ceo de a de oraşul Djezkazgon, din Ka- in regiunea stabilită fie situat în aproximativ aceeaşi
B5-a jed irgă o C onferinţei c«o- zonă a Kazahstanuluî de unde
d rlp a rlite in problema vietnam e zahstan.
za. Şeful delegaţiei americane, (ările capitaliste europene Aparotul de revenire, in Inte tribuit la crearea staţie) auto rea cu succes a misiunii staţiei şi-o luot zborul staţia, în opro-
David Bruce, a lacul referiri ge cosmice a viitorului", declară pierea cosmodromuluî Baikonur,
nerolc Io noile propuneri de so riorul căruia se afla un constructorii staţiei în raportul mate „Luna-16" si la realizarea automate sovietice „Luna-16" a Cind Io centru o parvenit co-
luţionare p ojn icâ a conflictului, container închis ermetic lor cu privire la succesul mi programului eî de zbor, felici- avut centrul de coordonare $i
prezentate la sedinţo de săpiă- conţinind mostre de sol lu tîndu-l pentru acest succes. calcul ale zborului. Aici - re municoreo : „Avionul An-12 a
mina (recutâ* de delegaţia Gu siunii „Luna-16". Constructorii captat semnatele emiţătoarelor
vernului R evoluţlonor Provizoriu LONDRA 24. — Corespon- ferinle a partidelor comuniste nar, a fost urmărit în timpul subliniază că acest succes va „Ţara noostră, ştîînţo si tehnica latează agenţia TASS - au fost de bord", s-o ştiut câ a avut loc
o! R epublicii Vietnam ului do Sud coborîrii cu poroşuto de un cen „permite rezolvarea problemelor sovietică ou obţinut un nou suc orelucrate informoţiile sosite de
El 1 0 opus unora dinlre acesle deniul Aqerpres. N. Plopea- din ţările capitaliste din Eu tru de observare, iar după ate detaşarea paraşutei de frrnare,
propuneri, evilind. inso. potrivit nu. transmite • Reprezentanţi pe care le impune studierea sis ces remarcabil in cercetorea si Io bordul staţiei, o fost analiza etapă după care o Intrat în
a g e n ţiilo r de nresă. 10 dea un at partidelor comuniste din ropa. Pe ordinea de zj a con rizare a fost luat la bordul unui tematică a diferitelor zone ale cucerirea spaţiului cosmic", se tă funcţionarea aparaturii de
răspuns colegoric. ferinţei ar urma să fie înscris elicopter, pentru a fi tronsportat spune în mesaj. „Pentru prima funcţiune paraşuta de aterizare
In miervan'.io so. m inistrul Anqlia. Cipru. Franţa. Repu '■.orpurilor cereşti cu ajutorul u bord, au fost precizaţi parome- lină. Un elicopter „M i.4" urmă
Xuan Thuy. jefui delegaţiei Re blica Federală a Germaniei. un slnquT punct : „Lupta cla ulterior lo Moscova. nor mijloace sigure si conveno- oară în practica cuceririi Cos Irli traiectoriei aparatului de re rea vizuoî coborîrea aparatului
p ub licii D om orrole Vietnom . o o Grecia, Irlanda, Italia. Olanda Conteinerul cu roci lunare va bile din punct de vedere eco mosului - continuă mesajul —
precial că propunerile Guvernului sei muncitoare din ţările ca fi predat Acodemîei de Ştiinţe a venire pentru a se stabili oro de revenire, incepînd de Io alti
Rcvolul ionor Provizoriu „COntM uie şî Spania s-au in liln it la Lon pitaliste din Europa îm potri nomic". ‘a fost rezolvată cu succes pro tudinea de 2 000 de metri. După
un p rile j e*celem pentru Stolele U.R.S.S., pentru o se efectua blema principial nouă a zboru şi locul aterizării. Descifrarea mi oile 40 de secunde de aşteptare
U nite de a ieşi in mod onorabil dra penlru a discuta proble va dezvoltării firm elor m ulti analize si studii, rezultatele cer ★ lui unui operat automat pe un olt lioanelor de simboluri o revenit
din rărbo'u! lor de opresiune” mele ivite ca urmare a dez cetărîlor urmînd a fl date publi MOSCOVA 24 (Agerpres). - încordată, la oro 8 şî 26 de mi
Xooi- Thuv o odâtigol co opin.a nationale'’. corp ceresc, a culegerii de mos calculatoarelor electronice. nute, ora Moscovei, aparatul a
publică m ondială a opreciol 'Io- voltării iru slu nlor m ultinaţio Propunerea privind tinerea cităţii. Comitetul Central al P.C U S , tre din solul acestuia $i a re
c u m e n i'l in opt puncte ol Gu ★ Prezidiul Sovietului Suprem ol venirii pe Pomînt". Cind racheta s-o aflat lo atins solul. Comandantul elicop
vcmulur R evolutionnr Provizoriu nale anunţă ziarul „M orninq conferinţei urmează să fie a- U.R.S.S, $1 guvernul sovietic ou terului a anuntat prin radio :
drept o „n ouă tn iţio iivă Im por Star". Reprezentanţii partide MOSCOVA 24 (Agerpres). - ★ cîteva mii de kilometri de Po- „Aparatul de revenire este in
tantă de pace". Lo rindul său. probatâ de comitetele centra „Luna-16" deschide noi posi adresat un mesaj de solut sa MOSCOVA 24 (Agerpres). - mînt, aparatul de revenire s-o
jefui deleqoţiei Guvernului Revo lor respective, scrie ziarul, au le ale partidelor Interesate, bilităţi in construirea unor mo vanţilor. constructorilor, ingineri tr-o stare perfectă. Rocii'* ’■«no-
luţionar Provizoriu. Nguyen Thi Un rol deosebit în îndeplini detaşat încet de ea. La ora opt re se află pe Pomint"
01 nli. o cerut om bosadorulul D a recomandat convocarea la Inclusiv cele care nu au pu dele perfecţionate ale tehnicii lor şl muncitorilor care ou con
vid Bruce să-ji definească în Londra. In zilele de 11. 12 şl tut participa la întrunirea de
mod neechivoc poziţia la ţâ de
noile propuneri. 13 ianuarie 1971. a unei con- la Londra.
Redacţia fl administraţia ilarului I Devoj stri Dr. Petru Oroxa nr. 35. Telefoane : 12317 fl 11275. Tiparul 9 întreprinderea poligrafică Deva. 44061