Page 89 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 89
Tovarăşul Vasile
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA?
Vîlcu a împlinit
60 de ani
Comitetul Executiv al Comi a Cooperativelor Agricole de
tetului Central a) Partidului Producţie, iar în prezent ca
Comunist Român a adresat to membru al Comitetului Execu
varăşului Vasile Vîlcu, mem tiv al Comitetului Central al
bru al Comitetului Executiv al Partidului Comunist Român şi
C.C. al P.C.K., vicepreşedinte vicepreşedinte al Consiliului dc
al Consiliului de Stat ot Re Stat al Republicii Socialiste
publicii Socialiste România, cu România. Partidul nostru co
prilejul îm plinirii virstei de 60 munist promovează neabătut
de ani. următoarea scrisoare : politica sa marxist-leninistă
ANUL XXII. Nr. 4B89 SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI DRAGA TOVARĂŞE VÎLCU. de edificare a orînduiri» socia
Cu prilejul îm plinirii a 60 liste. dc înălţare economică şi
de ani de viaţă, Comitetul Exe .socială a patriei, de înflorire
cutiv al Comitetului Central al multilaterală a naţiunii noastre
Partidului Comunist Român i(i socialiste, de întărire a priete
niei şi alianţei cu ţările socia
ndrcscază calde felicitări, urări liste, a colaborării cu celelalte
încheierea vizitei preşedintelui C onsiliului trimestre îndeplinit rîndurile mişcării muncitoreşti, state, a unităţii mişcării comu
Cu planul pe trei
de sănătate şi fericire 1
Intrat din anii tinereţii în
niste şi muncitoreşti, a forţelor
te-ni călit ca m ilitnnt revolu
acestei politiei aduci o valoroa
ţionar al Partidului Comunist nntiimpcrialistc. In înfăptuirea
M uncitorii, Inginerii şl Român, ai participat cu neîn să şi apreciată contribuţie.
îndelungată
pe
Activitatea
fricare la luptele purtate de
tehnicienii de la Oţelărla e oamenii muncii împotriva ex care ai desfăşurat-o în mişca
lectrică a Combinatului si
de Stat, Nicoiae Ceauşescu, în Austria derurgic Hunedoara continuă ploatării şi asupririi burghezn- rea revoluţionară, slujirea eu
credinţă a intereselor
clasei
şirul succeselor pentru rea
moşiercşli. a fascismului şi răz
noastre muncitoare, ale poporu
lizarea unei producţii spori
cu
rarea patriei, îndeplinind
te de metal. Astfel, el au boiului hitlcrist, pentru elibe lui român, a cauzei socialis
îndeplinit planul de pro spirit de obnegaţic şî devota mului şi comunismului. ţi*att
ducţie pe trei trimestre cu ment sarcinile încrcdinţnte de adus stima şi preţuirea între
gului partid, a te tuturor oa
Sosirea in Capitală Vizita ia Agenţia Internaţională 6 zile înainte de termen. In partid. Se bucură dc o bine menilor muncii.
activita
meritată consideraţie
de
perioada care a trecut
La începutul anului, topitorii tea desfăşurată după 23 August La aniversarea zilei de naş
de la cuptoarele electrice 1944. în funcţiile de răspun tere. îţi dorim din toată inima«
Preşedintele Consiliului de La ora 19,20 avionul prezi dragă tovarăşe Vîlcu, ani mulţi,
Stat al Republicii Socialiste denţial a aterizat. M iile de pentru Energia Atomică au elaborat peste sarcinile dere ce ţl s-au încredinţat, ca
de plan la z( mal mult de
România. tovarăşul Ntcolae bucureştenl. aflaţi la aeroport 2 700 tone de oţel special, prim-sccretar al organizaţiei putere de munci şi noi succe
Ceauşescu, împreuna cu solia, aclamă entuziast, fac o caldă destinat labricârll de piese şl regionale de partid Dobrogea. se în activitatea rodnică pe ca
Elena Ceauşescu, s-au înapoiat manifestare de draqoste si Cea de-a cincea zi a vizitei qanizaţii specializate ale Frontispiciul palatului este îm preşedinte al Uniunii Naţionale re o desfăşor! t
vineri seara în Capitala, după înalta preţuire şefului statului în Austria a preşedintelui O.N.U, : Agenţia Internaţiona podobit ou steaqurîle ţărilor utilaje cu caracteristici tch-
superioare.
nlco-calltattve
participante. Astăzi, in
mod
vizita oficială făcută în Austria, nostru. Nicoiae Ceauşescu. a soţiei la pentru Enerqia Atomică deosebit, intrarea la Conqres- Creşterea cantităţii de oţel
la invitaţia preşedintelui fede Conducătorii de partid şl de sale, Elena Ceauşescu, şi a (A.I.E.A.) şj Organizaţia Na
ral Franz Jonas. stat venîji in întîmpinare se persoanelor oficiale care-l în ţiunilor Unite pentru Dezvol szentrum este flancată de dra electric s-a obţinut în con COMITETUL EXECUTIV Al COMITETULUI CENTRAI»
rare flutură
pelul României,
tare Industrială (O.N.U.D.I).
Şeful şistului român a fost apropie de scara avionului sa soţesc pe şeful slabului ro Conqresszentrum, o monu d iţiile dlverslltcărli produc
însoţit de tovarăşii IosJf Banc, lută cu multă căldură pe tova mân, a început cu vizitarea mentală aripă a palatului Hof- ţiei şl ale reducerii cheltuie AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN
vicepreşedinte al Consiliului de răşul Nicoiae Ceauşescu. Aqenţiei Internaţionale pentru burq. qăzduieste în aceste zi (Continuare tn pog. o o) lilo r prevăzute.
M iniştri, Corneliu Măncscu. mi Pionieri oferă flori preşe Enerqia Atomică din capitala le sesiunea anuală a Confe
Austriei.
nistrul afacerilor externe. Cor dintelui Consiliului de Stat şi Viena este sediul a două or- rinţei generale a A.LE-A.
nel Burtică, ministrul comerţu soţito sale.
lui exterior, de consilieri şl Răsună puternice urale. o-
experţi. vafii. se scandează îndelunq Cuvintarea tovarăşului Solemnitatea unor decorări
La aeroportul Băneasa. au ,,Ceauşescu-P.C.R.". Locuitorii
venit în întîm pinare tovarăşii Capitalei exprimă In acest fel
Ion Gheonjhe Maurer. Emil satisfacţia lor ş întrequluî
Bodnaraş, Paul Nlculescu- nostru popor pentru rezultatele NICOIAE CEAUŞESCU
Miz.il, Gheorghe Pană, Gheor- fructuoase ale vizitei făcute în ta Consiliul de Stat
qhe Rădulescu, Iile Verdet, Austria de şeful statului, vizită
Maxim Berqhîanu Florian Dă- care a contribuit la întărirea si Domnule preşedinte, qiei nucleare, a unor obiective şi folosirii enerqiei nucleare tn conferirii O rdinului „M eritul
nălache, Emil Drăqânescu, Ja dezvoltarea m ultilaterală a re Doamnelor şl domnilor, paşnice, s-ar putea asigura un scopuri paşnice, pentru Inten La Consiliul de Stat el Repu mâne de popice, şi Ladislau C ultural* clasa a It*a. colec
nos Fazekas. Dumitru Popescu, la ţiilo r româno-austriere la îmi este deosebit de plăcut considerabil pas înainte In a- sificarea schimbului de infor- b licii Socialiste România, a a Szocs, secretar general al fede
Leonte Răutu Vaslle Vîlcu, consolidarea păcii şf colaboră să folosesc prilejul oferit de melioraree condiţiilor de viată m-aţii şi de experienţă, pentru vut loc, vineri dimineaţa, so raţiei. ţionarului de artă Gheorghe
Şiefan Voitec. M iroti Constan- rii în Europa, Ej exprimă mul lemnitatea decorării unor spor Au mal fost distinşi cu O r Vintllă, pentru merite deosebite
vizita oficiala care o fac în ale umanităţii. sprijinirea eforturilor ţărilor dinul „M eritul Sportiv" clasa a în colecţionarea şl Înfiinţarea
linescu, Ion Tonită. Vaslle Pa- ţum iri preşedintelui Consiliu A împiedica transformarea membre care luptă penlru re tivi.
lilinet Ion Stănescu, precum lui de Stat pentru contribuţia Austria, penlru a saluta pe acestei uriaşe cuceriri a ge cuperarea rflm înerii m urmă In Distincţiile au fost înmînate I!I-a şl Medalia „M eritul Spor colecţiei de artă plastică din
participanţii la Conferinţa qe-
si soţiile conducătorilor de par pe care personal o aduce la nerală a Aqenţiei Internaţio niului uman în Instrumentul acest domeniu. Pe această cale, de tovarăşul Emil Bodnaraş, tiv" clasele I şi a Il-a un nu comuna Topalu, judeţul Con
tid sl de stat. vicepreşedinţi al dezvoltarea prieteniei sl cola nale pentru Enerqia Atomică. unui dezastru -al planetei noas Agenţia Internaţională pen vicepreşedinte al Consiliului de măr de 11 sportivi şi antrenori stanţa.
La solemnitate au luat parte
M arii Adunări Naţionale. ai borării dintre poporul român şi Conferinţa dumneavoastră, tre, a-l conferi în mod exclusiv tru Enerqia Atomică poate Stat. de popice. tovarăşii Constantin Stăteseu,
de
Consiliului
In numele
Consiliului de M iniştri, membri' toate popoarele lumii, la Instau oare reuneşte Iluştri reprezen menirea de qenerator al pro- contribui din plin la destinde Le solemnitate erau de faţă Slat, al tovarăşului Nicoiae secretarul Consiliului de Stat.
ai C.C. al P.C.R.. ai Consiliului rarea unuf climat de pace şl în tanţi ai ştiinţei din peste 85 de qresului sl prosperităţii — a- rea Internaţională, la înţelege tovarăşii Constantin Slătescu, Ceauşescu personal tovarăşul şl Pompiliu Macovei, preşedin
do Stal si ai quvernului con ţelegere Internaţională. ţări membre ale Aqenţiei, se eesta este un măreţ ideal al rea între popoare, le cauza secretar al Consiliului de Stat, Emil Bodnaraş a felicitat pe cei tele Comitetului de Stat pentru
ducători dp instituţii centrale In această atmosferă de viu înscrie ca un eveniment de epocii noastre, căruia toti oa păcii în lume. Marin Bîrjege, vicepreşedin
Si organizaţii obşteşti. si puternic entuziasm, tovarăşul seamă în viaţa Internaţională, menii de bine ti închină efor te el Consiliului National pen decoraţi, urîndu-le noi succese Cultură şl Artă.
Au fost prezent! Rudolf Bog- Nicoiae Ceauşescu se îndreap polarizînd larq Interesul şî a turile şi enerqia lor. România, conştienta de im tru Educaţie Fizică şi Sport. în activitatea de ridicare a mă Inmînînd distincţia, tovarăşul
Emil Bodnaraş. în numele Con-
nor, însărcinatul cu afaceri ad- tă spre mulţime strînqe prie tenţia opiniei publice mondia Acţionînd în acest spirit, sa portanta hotărîtoare pe care fiz i PentTU comportare remarca iestriei sportive. siliulul de Stat, al tovarăşului
In numele celor decoraţi. pre
înlorim al Auslrie! In Bucu teneşte mîînile întinse, răspun le. Importanta ei este determi vanţii si cercetătorii atomîşti ca atomică o are în viaţa so bilă A ocuparea locului 1 la şedintele Federaţiei Tomâne dc Nicoiae Ceauşescu personal a
reşti, membri ai Ambasadei nată de faptul că dezbate pro pot qăsl îlmbaful comun care cietăţii contemporane, face e Campionatul mondial ieminin popice, Gheorghe Bălan, a mul felicitat călduros pe pasionatul
Auslrîeî. şefi ai misiunilor di de aclamaţiilor rare nu con blemele unui compartiment e să le permită ca — Indiferent iorturi considerabile pentru de popice — ediţia 1970 — pre ţumit conducerii de partid colecţionar pentru înalta dis
plomatice ocreditaiî în Româ- tenesc. senţial al ştiinţei contempora de convingerile lo r filozofice dezvoltarea cercetării nucleare cum Şl penlru contribuţia deo şl de stat, tovarăşului Nicoiae tincţie acordată, care încunu
sebită «du9â la dezvoltarea a-
şl utilizarea energiei atomice
'ia sl altî membri ai corpului ne. cu profunde Im plicaţii pen şl politice, de apartenenţa la în diferite domenii fale produc cestul sport şl la ridicarea Ceauşescu. pentru grija şl spri nează îndelungata sa activitate
lîplomatic. (Agerpres) tru progresul societăţii ome un sistem sodal-polltlc sau ţiei sî vie ţii sociale — dintre prestigiului sportului românesc jinul materia! şl moral pe care In acest domeniu.
M ulţum ind cu căldură. Gheor
altul — să-şi aducă, împreună,
încheierea convorbiri neşti, pentru pacea şl securita contribuţie 1 a promovarea telu oare aş menţiona In special au fost distinşi cu Ordinul ,,Me il acordă dezvoltării mişcării ghe V intllă ş!-a exprimat deo
sportive, şl a exprimat angaja
tea popoarelor.
construcţia unor centrale ato-
ritu l S portiv” clasa a Il-a Ele
Fizica nucleară, descifrarea rilo r nobile pe care aqenţla şi moeledrice — pentru folosirea na Cernot, Cornelia Petruşca, mentul sportivilor de a nu pre sebita bucurie pentru preţuirea
Margareta
acordata activităţii sale sî do
Crista
Szemanyl,
lor oficiale tainelor -atomului a deschis o- le-a propus sl care răspund de acestei uriaşe forţe în vasta Szocs şl Elena Trandafir, com cupeţi nici un efort pentru ca rinţa de a aduce tn continuar*»
zideratelor întreqlî omeniri Iu
si în viito r să reprezinte cu
menlrll calea unor mari reali
operă pe care o înfăptuieşte —
zări în dezvoltarea forţelor de bitoare de pace. de făurire a unei orîndulrî noi. ponente ale echipei reprezenta cinste culorile patriei noastre. noi contribuţii la dezvoltarea
producţie, 1n amplificarea si România s-a pronunţat ş| se De aceea, ţara noastră este tive de popice, Gheorghe Bă In aceeaşi 2i. la Consiliul de colecţiei de aria plastică din
Vineri dimineaţa a avut loc ducerile de stat ale României perfecţionarea creaţiei mate pronunţă 1n mod consecvent profund Interesata să dezvolte lan, preşedintele Federaţiei ro Stat a avut loc solemnitatea comuna Topalu.
n doua runda a convorbirilor sl Austriei au contribuit la riale sl spirituale, în ridicarea în favoarea unor măsuri ferme colaborarea $1 cooperarea cu
oficiale dintre preşedintele dezvoltarea leqăturilor care nivelului de civilizaţie sl bu de dezarmare generală, si În ţoale statele, să-s! intensifice
Consiliului de Stat al Repu unesc cele două ţări. In ca năstare. In acelaşi timp este deosebi de dezarmare nucleară participarea la acţiunile si
blicii Socialiste România, drul convorbirilor au fost re cunoscut că fizica nucleară es conslderînd că singura modali schimburile ce se desfăşoară în
Nicoiae Ceauşescu şi preşe levate perspectivele extinde te aceea care a contribuit la tate de a elibera omenirea de cadrul Aqenţiei Internationale
dintele federal al Austriei. rii colaborării si cooperării realizarea celor mai teribile coşmarul războiului nuclear es
Franz Jonas. m ultilaterale, fructuoase, din mijloace de distrugere — te oprirea producţiei acestor pentru Enerqia Atomică. Să finalizăm r v r y n i « n cincinalul actual
A continuat schimbul de pă tre România şi Austria, In a bomba atomică şî cu hidro arme distrugerea storurilor In calitate de membră fonda
reri asupra unor probleme cest sens fiind date indicaţii gen. existente interzicerea definitivă toare a Aqenţiei, pe deplin
ale situaţiei Internationale, orqanelor de resort. Misiunea fundamentală De a folosirii enerqiei atomice în conştientă de importanţa atri Să pregătim - — 1 * " cincinalul viitor
subliniindu-se dorinţa celor C onvorbirile s-au desfăşurat care statele membre au încre- scopuri milîlare. buţiilor si m isiunii ce revin a-
două ţări de a conlucra si în într-o atmosferă cordială, de dinţat-n Aqenţiei Internationale cesteî orqanizaţil în orientarea
v iilo r penlru statornicirea pe deplină înţelegere In înche Ca urmare a intrării în vî- cercetărilor atomice spre sco
continentul european a unul iere. a fost adoptat un comu pentru Enerqia Atomică este qoare a Tratatului de neprolî- puri paşnice si în generaliza
climat de securitate. înţelege tocmai aceea — stipulată ex ferare, Aqenţiei Internationale rea în lume a rezultatelor a-
nicat comun cu privire la v i pres în însuşi statutul Aqenţiei
re şi colaborare paşnică. pentru Enerqia Atomică îi re cestej ramuri prlmordîole a
Cei doi preşedinţi şi-au p.x- zita preşedintelui Consiliului — de a încuraja şi facilita în vine misiunea de a orqaniza ştiîntel contemporane. România
orimat satisfacţia pentru evo de Stat al Republicii Socialiste lumea înlreaqă utilizarea în controlul asupra realizării pre va acorda si în viito r înlrequl Perfecţionarea calitativă a ţi
luţia favorabilă a relaţiilor România în Austria. scopuri paşnice a enerqiei ato vederilor lui. in aşa fel Incit său sprijin activităţii desfăşu
mivuino-austriecr apreciind că mice. să se împiedice proliferarea rate de Aqentia Internaţională
vizitele reciproce dintre con f Agerpres) Ştiinţa nu se poate dezvolta armelor nucleare si. în acelaşi pentru Enerqb Atomică.
nu poate în flori deci! în con 1 ¡mp. să se asiqure tuturor sta ţeiului cere progrese mai ra
diţii de pace, într-un climat de telor accesul liber la folosirea Doresc din toată inima c i
C O M U N IC A T C O M U N încredere şi colaborare intre paşnice. nucleare în scopuri lucrările conferinţei dumnea
enerqiei
voastră să deschidă noi per
popoare.
Oamenii dc ştiinţă
sînt, prin însăşi natura activi- Aqenţia Internaţională pentru spective de colaborare si coo
perare fructuoasă pe planul cer
cu privire la vizita in Republica tătii lor. profund interesaţi ca Fnerqia Atomică poate con cetării şi aplicării paşnice a pide pe frontul tehnologic
atomul să servească Dării. vie
tribui prin activitatea ei ca
enerqiei nucleare în folosul tu
vcqhezc ca roadele
ţii, să
Austria a preşedintelui Consiliului de creaţiei lor să fîe folosite pen marile avantaje pe care le o turor stalelor pe care le re astăzi la puterea impresionan lui tehnic al eficienţei şi ca rii. Au fost asimilate 10 care
feră aplicarea fizicii nucleare
ridicat
Oţelul hunedorean,
noi
prezentaţi
si
al proqresuluî
tru progresul $i bunăstarea po
să între cît mai larg în c ir
mărci de oţeluri între
lităţii In înlre-aqa
economie
Stat al Republicii Socialiste România, poarelor. cuitul mondial de valori, să securităţii Internaţion ilc. trebuie să dobîndească. în a naţională se remarcă in mod deosebit
[one.
tă de trei milioane de
Este evident că dacă m ijloa
Vă mulţumesc, domnule pre
contribuie la înlăturarea sub
inoxidabile pentru
oţelurile
In faţa acestui im perativ p ri
cele materiale sî uriaşele fon
şedinte. pentru posibilitate^ ce
mordial, siderurqiştii au des
Nicoiae Ceauşescu producerea armelor atomice $i dezvoltării la ridicarea nivelu celei de-a XlV -a sesiuni a Con cest an final de cincinal şi chis un larg front de acţiune ţevi şi cele pentru autoturis
de
duri absorbite în prezent
mi-a fost oferită de a mă adresa
lui de civilizaţie al tuturor po
In cincinalul
mai cu seamă
me. Ca o caracteristică qene
poarelor. O Importanţă deose
rală este
qradului
viitor, o nouă şl esenţială di
ou declanşat o amplă bătălie
creşterea
(21-25 septembrie 1970) de cercetările pentru perfecţio bită are în acest sens activita ferinţei qenerale a A.I.E.A. mensiune — calitatea irepro oentru îmbunătăţirea qenerală de puritate, restrînqerea li
narea lor ar fi îndreptate spre
tea Aqenţiei pentru dezvoltarea
a calităţii oţelului
pentru a
m itelor de variaţie, îmbunătă
Vă mulţumesc dumneavoas
şabila, capabilă să contribuie
realizarea cu ajutorul ener cooperării De planul cercetării tră, tuturor, pentru atenţie. hotărîtor la ridicarea nivelu- impune metalul Hunedoarei ţirea proprietăţilor fizico-mc-
t,a invitaţia preşedintelui fe lor : Hertha Firnberg, minis pe arterele vitale ale econo oanice. Intr-un cuvint a cîşti-
deral al Republicii Austria, trul ştiinţei şi cercetării Ernsl miei ca o materie primă cu qat valoarea metalurgică a o
preşedintele Cnnsibului de Stat Eugen Veselsky, secretar de înalte valori de Întrebuinţare telului lucru reflectat dc alt
al Republicii Socialiste Româ stat în Cancelaria Federală : cu vaste posibilităţi de a ii fel in satisfacerea mai cores
nia, Nicnluc Ceauşescu, împreu I'duard Tschop, ambasador ex încorporat în maşini, utilaje, punzătoare a cerinţelor bene
nă cu soţia, Klcna Ceauşescu, traordinar şi plenipotenţiar al Adunarea comemorativă prilejuită de împlinirea a ISO instalaţii şi alte produse de ficiarilor.
a făcut o vizită oficială in Aus Republicii Austria în Republi performanţă. Bătălia a cuprins Rezultatele s-au obţinui da
tria, intre 21—23 septembrie ca Socialistă România. cu prioritate frontul tehnoln- torită aplicării unor măsuri
l'JTli, ca răspuns la vizita in Convorbirile s-au desfăşurat qic, domeniu în care oţelâriilc tehnice cu eficacitate deosebi
România a preşedintelui fede intr-o atmosferă dc prietenie de ani de la muartea lui Ion hunedorene depozitează enor tă. La otelăria electrică s-a
ral Franz Jonas şi înţelegere reciprocă cc ca Budai-Deleanu me posibilităţi de perfecţiona pus în funcţiune instalaţia du
Preşedintele Consiliului «Ic racterizează relaţiile între cele re. Pentru valorificarea aces aqitarc şi omoqenizare elec
Stat şi persoanele oficiale care două ţări şi au oferit prilejul tora s-a stabilit un proqram tromagnetică şl s-au finalizat
l-ao însoţit au vizitat Viena, efectuării unui larg schimb de complex de măsuri şi acţiuni, unele cercetări de perfecţiona
capitala Austriei, Kaprun, Salz păreri asupra raporturilor bi de renume mondial. Sub In continuare, Ion Dodu In cuvinte emoţionante, a fost pus în mişcare înt.requl re tehnoloqică. La otelăria
burg şi Linz. întreprinderi in laterale şi cu privire In princi auspiciile Consiliului jude Bălan, vicepreşedinte al Co prof. dr. Vasile Nefea, cer mecanism lehnic al combina- M artin nr. I, s-a proqresat pe
dustriale şi instituţii culturale palele probleme internaţionale ţean al Frontului Unităţii mitetului de Stat pentru Cul cetător la Institutul de Isto luU i, mecanism ale cărui an linia d efinitivării şi stabiliză
din acetic localităţi. înalţilor dc interes comun. Socialiste. Uniunii S criitori tură şi Artă. a arătat că Ion rie .»Nicoiae lorqa" din Bucu grenaje se întind şî se m u lti rii tehnoloqiilor pentru fieca
oaspeţi români li s-a făcut S-a constatat cu satisfacţie că lor din Republica Socialista Budai-Deleanu. ca şl ceilalţi reşti a arătat că savantul plică de la fazele primare a k re marcă de otel şi s-au li
pretutindeni o primire cordia de la vizita preşedintelui fede România şi Comisiei N aţio corifei ai Şcolii ardelene, născut la Ciqmăul Hunedoa producţiei pînă la activita chidat In mare mâsură abate
lă. ral în România, în toamna a nale a Republicii Socialiste ne-a lăsat o operă vastă, pe rei a fost un mare umanist, tea de cercetare şi conducere rile de Ia prescripţiile privind
Preşedintele Consiliului de nului 1%9, relaţiile dintre cele România penlru UNESCO, de-a-ntrequl Inedită. Strălu dar totodată şi un mare pa — Ce proqrese s-au făcut temperaturile şi vitezele de
Stat al Republicii Socialiste două ţări s-au dezvoltat în toa ieri seară In sala nArta” cind In mănunchiul de te- triot — el a înţeles să stre plnă acum pe frontul tehnolo turnare. La otelăria M artin
Românul .şi preşedintele Rrpu- te domeniile în mod îmbucu din Deva a avut loc o adu trarhî ai culturii transilvane coare în euqelul semenilor gic si cum se reflectă acestea nr. 2 s-«au soluţionat Implica
l'Seii Austria ou purlat con- rător. ele constituind un exem nare comemorativă p rile ju i el este primul, după Cante săi ideea unirii transilvăne în calitatea otelului? Cores ţiile calitative ale Introduce
\"rb in la rare an participat : plu de colaborare între ţâri cu tă de îm plinirea a 150 de mir, rare a intrat în univer nilor, a un irii tuturor româ pund noile poziţii calitative rii lurnării otelului în lingouri
P'n partea română : Insif sisteme sorial-politice diferite. ani de la moartea lui Ion salitate pe o poartă proprie nilor. Tocmai de aceea e- posibilităţilor reale şi cerin de 8.5-9 lone pe poduri mari
Hanc. vicepreşedinte al Consi In timpul vizitei s-n semnat Budai-Deleanu. naţională, profund leqat de v^câm astăzi pe marele ar ţelor economiei, sarcinilor mo de cite 8 linqotiere. Tn fine,
liului de M iniştri ! Corneliu <’r către ministrul comerţului Participanţii 1# adunarea poporul său. tist. iubitor al poporului, mi bilizatoare ce lc impune p ri vreau să menţionez extinde
Măncscu, ministrul afacerilor exterior al României, Cornel omaqială au fost salutaţi de Făcînd o amplă analiză li litant fără răqaz al unirii, mul an al cincinalului viito r rea turnării otelului în linqo-
externe t Cornel burtică, m i Burtică, şi ministrul federal al tovarăşul Vichente Bălan, terară a operei învăţatului, Ion Budai-Deleanu. metalului hunedorean? tiore cu plăci termoizolantc şî
nistrul comerţului exterior : comerţului, industriei şi meşte prim-vicepreşedmle al Co prof. univ. dr. docent A le După adunarea comemora — Dacă avem în vedere cu prafuri exoterme şi unquen-
Dumitru An-mmi. ambasador şugurilor, dr. Joscf Stnribnchcr. m itetului executiv al Consi xandru Piru a arătat că „T i- gradul de dificultate si com- lo la 80-90 la sută din to te ljl
extraordinar şţ plenipotenţiar un nou nrord comercial pe pe liului popular judeţean Hu tivă a urmat un recital de plexilatea problemelor ce Ir producţiei de oţel calmat.
al Republicii Socialiste Româ rioada 1971—1975. A fost sem In aqenda marilor aniver nedoara care. după ce a a- ganiada” reprezintă primul versuri din „Tiqanîada'’ şi ridică îmbunătăţirea calităţii, Fireşte că munca din acest
nia in Austria. nat. dr asemenea. protocolul sări culturale UNESCO ale rălat adinca semnificaţie a edificiu al lim bii noastre, su- „Trei v ite ji” , în interpreta dacă ţinem seama că în acest an a olelarilor şi specialiştilor
Din partea austriacă : liruno eu privire la srh'mbul dc măr anului 1970, se înscrie şi e comemorării luî Ion Budai- qestiv prin forţa îmaqînilor. domeniu nu se pol obţine
KreisUy, cancelar federal : nu- furi pentru anul 1971. Deleanu, a adus mulţum iri scris cu harul şi destoinicia rea actorilor de Ia Teatrul succese imediat ci numai prin- AL. VALERIU
dolf llauscr, viecxaneelar ; vocarea vieţii şi activi lăţii tuturor invitaţilor şi parti de stat „Valea Jiu lui” din tr-o activitale de durată, pro
Rudolf Kirchschlagcr. minis cărturarului român Ion Bu- cipanţilor. prezenţi la festi unui mare artist al cuvîntu- Petroşani. gresele apar deosebit de evi
trul afacerilor externe : Joscî dzi-Deleanu, filolog şi istoric vitate. lui. C. DROZD dente — np-a spus tovarăşul
Stnribnchcr, ministrul comerţu (Continuare in pog. a 4-a) inq. Sabin Faur. şeful grupei
lui, industriei şi meşteşuguri tehnico-economlce din oţelS-