Page 9 - Drumul_socialismului_1970_09

Municipiu'i-i Ocva ^ v /> w /w //7 ///w w w w //w w w /w //m w //////w //////////W T ///w /w rir^
I
S J Â Ç L U C i ORA,
P R O L E T A R I D I N T O A T E Ţ A P IL E - .* U N I Ţ I - V Ă !

PAGINA A IV

I D Vizita premierului turc,
Suleyman Demirel,

în Iugoslavia

m încheierea Conferinţei

miniştrilor culturii din ţările

membre ale U.N.E.S.C.O.

■ Curier, Atlas

ANUL XXII. Nr. 4869 JOI 3 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Încheierea Congresului

Bilanţ de prestigiu

după 8 luni umanismului latin

La Bucureşli s-au încheiat bleme fundamentale ale uma­
de activitate în internaţional pentru promova­ nismului latin şi au relevat do­
miercuri lucrările Congresului
rinţa unanimă a participanţilor
rea lim bii latine. Lucrările au de a contribui la promovarea
studiilor de limbă şi literatură
CONTRACTE FÍR­ industria judeţului p rile ju it dezbaterea unor pro- latină.
In cadrul şedinţei festive de
închidere au luat cuvlnlul nu­
meroşi oameni de ştiinţă, care
ME DE DESFACERE au subliniat importanţa acestej
reuniuni si au exprimat satis­
Bogota in fapte de munco obţinerea suplimentară de pro­ facţia pentru modul de orga­
remarcabile, în intense şi rod­ duse de calitate superioară. Pe nizare şi desfăşurare a lucrări­
PENTRU ÎNTREAGA nice eforturi şi preocupări co­ ansamblul judeţului planul de lor şi admiraţie pentru ves­
lective,
livrare la export prezintă o de­
luna august s-a în­
cheiat in întreprinderile indus­
triale ale judeţului nostru cu păşire în valoare de 137 mi­ tigiile culturii latine întîlnit©
lioane lei. In
nomenclatorul
pe pămîntul nostru.
un bilanţ favorabil, care acce­
PRODUCŢIE MARFA xempfare a pionului şi anga­ produselor de bază figurează
lerează mersul îndeplinirii
e-
creşterea producţiei peste nive­
planificai cu 8 425 tone
lul
jamentelor pe anul în curs şi cocs, 16 500 tone oţeluri, din
pe întregul cincinal. Consiliile care aproape 5 000 tone alia­
Concomitent cur aproviziona­ bligativitatea de balante în de administraţie şi comitetele te, 4 700 tone laminate finite
rea cu m ateriile prime şi m ateri­ scopul corelării permanente a de direcţie, colectivele munci­ pline, 1 620 tone fier în minereu
alele necesare desfăşurării unei resurselor cu necesităţile, creş­ toreşti, în frunte cu organiza­ marfă, 2 370 mc cherestea, TELEX
activităţi productive intense, terea răspunderii patrimoniale ţiile de partid, au acţionat e­ 5 000 mc prefabricate din be­
nergic pentru punerea în va­
pregătirea optimă a prim ului an pentru executarea contractelor loare de noi rezerve interne, ton, 102 000 cărămizi, mobilă
al viitoru lu i cincinal presupune — ca principale coordonate ale în valoare de peste 1,5 mi­
In mod imperios asigurarea noij legislaţii — constituie pre­ folosirea intensivă a capacită­ lioane leî. De remarcat efortu­
desfacerii întregii producţii mise esenţiale pentru realiza­ ţilor de producţie, îmbunătăţi­ rile furnaliştîlor hunedorenl, ale 250 000 TURIŞTI
marfg planificată a se realiza rea exemplară a sarcinilor de rea organizării muncii, utiliza­ forestierilor şi minerilor de la PAR... „TAROM*
în 1971. In virtutea noii legis­ plan ce revin fiecărei intre- rea cu rezultate superioare a Deva de a recupera rămîne-
laţii privind contractele econo­ prindcritşi unităţi economice. mijloacelor materiale şi finan­ rile în urmă. S-au realizat su­ 2 septembrie, ora 12,55.
mice. întreprinderile, în cali­ Acţlonînd potrivit cu noile ciare, pentru obţinerea în final plimentar faţă de planul lunii aeroportul internaţional
tate de furnizori, au datoria reglementări, centralele şi în­ a unei producţii superioare august 2 700 tone fontă, 2 620 Constanta. Aterizarea
să-si asigure din timp întregul treprinderile din judeţ au an- celei stabilite prin angajamen­ mc buşteni, 335 mc lemn de turboreactorului B a c -lll
portofoliu de comenzi, care să tele suplimentare asumate. mină şî s-a diminuat minusul din direcţia Basel-Elve-
permită nominalizarea şi eşalo­ LAURENTIU VISKI Termocentrala Mintia. Prin staţia de 110/220 KV a .stelei" Expresia concretă a acestui la cupru în concentrate. |la a consemnat totodată
narea producţiei în sortimente­ de pe Mureş, sint pulsaţi zilnic in arterele sistemului energetic ansamblu de eforturi o consti­ Domeniul investiţiilor mar­ $1 înregistrarea celui de-al
le, calităţile şi la termenele naţional 8-10 milioane kilowaţi-oră de energie electrică. tuie îndeplinirea de către indus­ chează de asemenea progrese 250 000-lea turist trans­
solicitate de beneficiarii dîn tria judeţului a tuturor indica­ substanţiale, exprimate in rea­ portat in aciuatul sezon
tară şi externi, folosirea Inte­ C 2 2 Œ E 2 T 1 E 3 torilor de plan pe luna august lizarea unui procent de 68,6 la de întreprinderea „Ta-
grală si cu maximum de efi­ şi amplificarea depăşirilor de sută din planul anual. Con­ rom". După cum se ştie,
cientă a potenţialului tehnic, plan de la începutul anului şî structorii au executat un vo­ poarta aeriană a litoralu­
material şi uman de care d's- F -------- pină' ecufn. La producţia glo- lum de lucrări de construcţii- lui românesc are legă­
pun. montaj reprezentînd 68,1 la turi directe cu importan­
La C.S. Hunedoara Prin muncă patriotică, lucrări b o liv ia n u l lunar s-a realizai sută din planul anual. Constructorii au îmbinat te oraşe printre care Pa­
6 CARE ESTE LA ORA AC­ în M jortie de 100,3 la sută, încheierea in condiţiuni fa­ betonul cu oţelul şi au dat ris, Londra, Stockholm,
TUALA GRADUL DE ACOPERIRE în valoare de 696 500 lei ce^tj ce determină ca de la vorabile a planului pe 8 luni viată desenului ieşit de pe Helsinki. Haga, Bruxel­
CU CONTRACTE A PRODUC­ Modernizarea transpor­ Antrenaţi in Întrecerea pentru buna gos­ începutul anului şi pînâ acum este rezultanta activităţii in­ planşeta arhitectului. les, Frankfurt pe Mâine,
ŢIEI ? podărire şl Inlriim useţare a comunei, cetă­ valoarea obţinută suplimentar tensificate în toate unităţile, în­ Praga, Berlin şl Roma.
4» CUM SE DESFASOARA deosebi a eforturilor depuse de Foto : V. ONOIU Fată de !960, anul a­
NEGOCIERILE CU BENEFICIA- tului feroviar intern ţenii din toate cele şapte sate componente la producţia globală indus­ colectivele C.S. Hunedoara, cesia marchează o creş­
ale comunei noastre au participat In mod
Rit ? activ şl permanent la ţoale acţiunile in i­ trială pe judeţ sâ se ridice la U.V. Câlan, E.M. Lupeni, IM . tere de circa nouă ori a
m CUM ACTIONEAZA CEN­ La Combinatul siderurgic Hunedoara, z il­ ţiate şi organizate de consiliul popular, 147,7 milioane lei. Re­ Barza, F.C. Orăştie, a colective­ traficului aerian turistic.
TRALELE INDUSTRIALE SI IN- nic se descarcă şi se încarcă circa I 300 reuşind să obţină realizări Importante pe marcabile sint realizările la lor de constructori de la
TRE*»?1NDFRILE PE LINGĂ CO­ vagoane. Iar pe cei aproape 200 kilom etri acest tărtm. Printre acestea sc numără re­ I.C.S.H., Termocentrala Mintia ANSAMBLUL
ORDONATORII DE BALANŢE SI de cale ierată internă slnt alcătuite şi cir­ pararea a 80 km de drum uri comunale şl producţia marfă vindutâ şi şi Trustul de construcţii Deva. / \ ARTISTIC „D O IN A "
MINISTERELE TUTELARE PENTRU culă 460 de trenuri. 20 km de drum judeţean, construirea şl re­ încasată unde, după numai 8 Realizările bune şi foarte bu­ A PARTICIPAT LA
INTENSIFICAREA CONTRACTĂRII In ultim ii ani. parcul de material rulant facerea a două poduri, 19 podeţe şl 42 luni, se înregistrează o creşte­ ne dobindite pînâ acum de o* In pagina a li-a „FESTIVALURILE
PRODUSELOR ? a lost dotat a i 40 de vagoane de 80 tone punţi care au suferit stricăciuni sau au : re faţă de prevederi de 158,8 ceste colective sînt rodul răs­ SPANIEI“
pentru transportul lingourtlor, 10 vagoane tost distruse In urma Inundaţiilor. S-au |
speciale pentru materiale neferoase. 7 lo­ milioane lei. punderii, moturîtâtii şi compe­ Ansamblul artistic
Cu aceste întrebări, care comotive Diesel hidraulice de 700 şi 1 250 refăcut 0,10 ha zone verzi, au fost desfun­
constituie In prezent obiectul CP, precum şi 2 macarale de cale Diesel e­ daţi 11 000 ml şanţuri şl alte multe lu ­ Datele centralizate la Direc­ tenţei cu care consiliile de ad­ Cetăţenii îsi „Doina*, condus de artis­
unor intense irăm lntări şi pre­ lectrice. crări de Interes obştesc. ţia judeţeană de statistică re­ ministraţie, comitetele de di­ » i tul poporului Dinu Ste-
ocupări ale cadrelor de condu­ Acţiunea de modernizare se ampliiică Datorită muncit prestate de cetăţenii co­ levă ca elemente determinante recţie, organizaţiile de partid, Han, care a participat la
cere din economie, ne-am adre­ masiv Incepind din acest an. Potrivit pro­ munei, angajamentul luat, de a realiza prin ale acestor rezultate de pres­ toţi salariaţii din întreprinde­ refac căminele „Festivalurile Spaniei'*,
sat factorilor de răspundere gramului stabltit. pină la linele anului în muncă patriotică lucrări In valoare de tigiu creşterea productivităţii rile amintite muncesc pentru s-a înapoiat In tară. A r­
din principalele centrale si în­ dotarea combinatului vor mal Intra 3 lo­ 391 500 le!, a fost îndeplinit şi depăşit. V a­ tiştii români au prezen­
treprinderi din judeţ. comotive Diesel electrice de 2 100 CP, o loarea acestor lucrări se ridică la 696 500 muncii, utilizarea mai intensivă finalizarea acestui ultim an al distruse de ape tat timp de aproape
Răspunsurile prim ite relevă locomotivă Diesel hidraulică de 1 250 CP leî. IOAN BUŞTEA a capacităţilor productive şl cincinalului. două luni, programe de
dansuri St cîntece popu­
dincolo de lalura lor pur teh­ şi 5 locomotive DH de 450 CP. primarul comunei Vorţa lare In 22 de oraşe —
nică unanimitatea specialişti­ Pentru prim ul an al cincinalului viito r printre care Madrid. Cor­
lor din domeniul aprovizionă­ se prevede achiziţionarea a 25 locomotive doba, Sevllla, Santander,
rii $i desfacerii in aprecierea DH şl 2 locomotive DE, care vor contri­ Malaga. Alicanto, Bilbao,
noului codru de desfăşurare a bui la eliminarea treptată a tracţiunii cu
relaţiilor dintre întreprinderi abur. la creşterea capacităţii de transport Valenda — In (a(a a a-
de
proxlm atlv 100 000
creat de partid sî quvern prin şl lichidarea unor importante surse de po­ C î n d m u n c e ş ti s u b s e m ­
noua lege a contractelor econo­ luare a atmosierei. De asemenea, procesul Pagina a -a spectatori, repurttnd un
mice. Contractul economic, de­ de modernizare mai vizează construcţia ţi­ mare succes. Publicul a
venit instrument de planificare nui depou pentru întreţinerea şl repararea , aplaudat cu însuiletlre în
evo­
finalul mălesfrelor
în realizarea sarcinilor cores­ noilor tipuri de locomotive. precum şl j DE LA CITITORI LA REDACJIE, DE LA RE lu ţii coregrafice, talentul
punzător intereselor generale instalarea unui bloc automat de comandă ; DACTIE LA CITtTORI.
ale economiei, statornicirea re­ pe calea ferată ce leagă otelărla M artin j n u l p a s iu n ii, a l d ă r u ir ii soliştilor şi vioiciunea or­
la ţiilo r directe, nemijlocite. în­ nr. 2 de laznlnoarete blumlng. ! chestrei, frumuseţea au­
tre furnizori şi beneficiari, o- tentică a costumelor. Pre­
sa centrată şi cotidienele
— Uzina M.M.R. Simerîa es­ se în producţia uzinei. A por­ din oraşele de turneu,
te o unitate tînără. deşi şi-a tul organizaţiei U.T.C. in in i­ posturile de radio şl tele­
care ploaie constituie pentru serbat acum un an centena­ ţierea acestora constă, în p ri­ viziune spaniole s-au o-
cupal pe larg de această
din agri­
factorii responsabili
Agricultura se face sub cerul liber... cări. „Terenul e moale“ . „V ai rul. Tinerii, în marea m ajori­ mul rînd. în metodele de prezentă românească, e-
cultură o
tate uteciştl, reprezintă 70 la
perdea de justifi­
popularizare a cărţii tehnice,
logilnd valoarea forma-
sută din numărul salariaţilor.
c© a plouat la noi I", „Cind se D inlr-o echipă de 15 munci­ in prezentarea standurilor şi Ud şi a mesajului ei
vitrinelor cărţii tehnico
prin
zvîntâ, începem tare'... tori, 13 slnt tineri, iar 10 se secţii, la locurile de muncă. culhjral-arllsllc. M a jo ri­
Luni, 31 august, după-amia- — M îine să veniţi -că o să care le vom ara în cîteva zile. cesare, desigur, dar mai spre Agricultura se face, ori ce menţin fruntaşi în producţie. Toate aceste acţiuni răspund tatea criticilo r de specia­
/!i, a plou-at in partea de vest şi însămînţăm... VAIDEI. In privinţa arături­ seară, după apusul soarelui. am vTea. sub cerul liber... In clipele de grea încercare de fapt unei- dorinţe organice litate au considerat spec­
« văii Mureşului. M arţi, 1 sep- — Cam prea devreme... lor, pentru cooperatorii de aici ULTIMA : Ce mi-e şi cu tim ­ I. MlRZA ale înfruntării cu apele, o cla­ a tinerilor din uzină de a se tacolele ansamblului ro.
i. mbrie. dimineaţa, a plouat în GELMAR. O localitate de­ este Intr-adevăr... vai de ei. pul, cu starea vtem il 1... Fie- să de ucenici a făcut faţă In­ perfecţiona continuu, de a-$i mân drept cea mal Im­
jartea de est a acestei văi. în spre care s-a vorbit mult în Din 120 hectare arături .pentru portantă manifestare din
zona Orăştîei. A plouat, desi- tim pul revărsării năprasnice a grîu. s-au electuat 40, iar din cadrul „Festivalurilor
j ir, şi in alte părţi. Nu ne es- Mureşului. Cîmpul — adică 100 ha pentru orz doar 10. Şi Secretarul U.T.C. şi problemele tineretului Spaniei“ , edf(la 1970.
i„ in intenţie de a da un bu­ culturile aqricole — arată bine sînt detaşate aici 9 tractoare
,, lin meteorologic retroactiv, după dezastru. Bine, în înţe­ „fizice", Explicaţia, pină una- S-AU DESCHIS
. , de a surprinde, instantaneu, lesul modest al cuvintului şi, alia, prelungirea fără justifi­ treqii secţii de strunguri, în­ lărgi orizontul cultural-ştiinli- LUCRĂRILE
Heva „reacţii“ în legătură cu cări a lucrărilor de eliberare locuind cu cinste schimbul cu iic. CONGRESULUI
sLarea tim pului şi cu starea a tarlalelor de baloturile de experienţă de ani şi ani. Cu După terminarea şcolii pro­ INTERNATIONAL AL
fNmpaniel agricole. Ele p ri­ paie. această sumară dar elocventă fesionale. o mare parte din ti­ MATEMATICIENILOR.
vesc ziua de 1 septembrie. Instantanee Se coseşte costreia dîn cul­ prezentare ne introduce în nerii muncitori urmează liceul
RADULEŞTI. N ici o altă turile de cartofi Şi se recondi­ viaţa uzinei Ionel Ţuliqă. se­ seral, şcoala de maiştri, unii M arţi s-a deschis la
, mişcare*' decîl culesul bana­ ţionează seminţele. cretarul com itetului coordo­ chiar facultatea. Şi, antrenaţi Nisa, sub preşedinţia Iul
lelor prune. Tot. sau aproape mai ales. al situaţiei recoltei ROMOŞEL. Se stropeşte li­ nator U.T.C. al U.M.M.R. Să în multe acţiuni, găsesc totuşi O lfvler Gulcliard, minis­
v | consiliul C.A.P. este antre­ acestui an. vada de pomi. se transportă reprezinte această stare de timp pentru fiecare, poate şi trul educaţiei naţionale
nat în aceasta problemă do... Tractoriştii oră. Aceasta este iîn şi se recoltează... aceleaşi fapte prezenta permanenta a fiindcă unor impasuri, unor al Franţei, Congresul In­
-,-zon. Superlosiatul adus şi o dovadă că qelmărenii preqă- prune. organizaţiei U.T.C. în m ijlo­ momente grele. organizaţia
:ilătil a fost plouat şi aşteap- tesc cu temei recolta viitoare. 'ir cul tinerilor? Acţiunile între­ U.T.C., secretarul le găsesc ternaţional al matemati­
.. să se betoneze. Seminţele ROMOS. Sint bălti Încă pe Sondajul făcut în cîteva prinse confirmă. N oii angajaţi, un sfat. un gînd. cienilor. La această re­
Încă nu au fost recondiţionate. drum. La C.A.P. — linişte sub C.A.P. asupra desfăşurării lu­ cel de la ucenicia la locul de uniune participă 3 000
— „E o apropiere necesa­
SlRBI. Preşedintele este la imperiul nervozităţii. Se aş­ crărilor aqricole îndeamnă la muncă, sînt îndrumaţi cu qri- ră între secretar şi tinerii din de matematicieni din 42
Îm părţitul prunelor. Se lucrea­ teaptă sosirea a 50 tone de unele rellec(li. jă. Comitetul U.T.C., împreună orqanizatie — no mărturiseşte de târî. Lucrările congre­
ză şi in cîmp, dar nu se Ştie superfoslat şi 20 tone de azo­ P R IM A: A răturile pentru in - cu maistrul din secţie, orga­ Ionel Ţuliqă. Fiecare utecist sului vor lua sftrşlt la 10
la ce... tat de amoniu plătite incă la sămîntărlle de toamnă — în nizează discuţii despre activi­ itî este într-un fel un prieten, septembrie.
VEŢEL. Problema probleme­ începutul lunii august (aceas­ terenurile unde acestea se e- tatea profesională, despre uti­ un prieten pe care-l ajuţi la EUROPENELE DE
lor este tot culesul prunelor. ta vizează organele judeţene lectuează după păioase — tre­ litatea învăţării meseriei, de­ nevoie, de la care oricînd ai ATLETISM — JUNIORI
Sint verzi, necoapte, acre, dar, de coordonare a aqricullurii). buie tratate cu foarte multă spre perspectivele ei. Se in i­ ceva de învăţat. Şi. in această
t tuşi, sînt culese. Cică. alt­ — Intîrzierea în livrarea în­ seriozitate de • către C.A.P., ţiază concursuri pe linie pro­ relaţie reversibilă, ulecist-se- Aproape 600 de alle|i
cum, dispar... Furajele stau pe grăşămintelor este şi ea o cau­ secţiile IJvf.A. şi organele ju ­ fesională pentru antrenarea cretar, apropierea de gindurilc reprezentînd 26 de ţări,
r mp. în clăi făcute parcă de ză a reticenţei noastre In ce deţene coordonatoare. tuturor tinerilor la citirea li­ şi năzuinţele tinerilor, exem­ printre care şi România,
orăşeni. O brigadieră ne >pu- priveşte executarea arăturilor A D O U A : Recondîţionarea teraturii tehnice. Şi e o cer­ plul propriu slnt doar cî le­ şi-au anunţat participa­
n»> de. ceva atelaje care n-ar in tarlalele unde se va insă- seminţelor, ţinînd seamă că titudine faptul că cei 40 la va din valenţele cc caracteri­ rea la campionatele euro­
avea voie să intre (nu ştim mînta qriu sau orz după griul anului 1970 a fost şistăvit sută din tinerii uzinei, purtă­ zează secretarul. La orice ac­
din ce cauză) in zona Centra­ păioase — spune inginerul şei şi cu un procent marc de cor­ tori ai insignei de ciştiqători ţiune salopeta şi lopata spun pene rezervate juniorilor
lei Termoelectrice M intia pen­ a! C.A.P., tovarăşul Eugen Lă- puri „străine (popular li se la concursul : „Cartea tehnică care vor avea loc la Pa­
tru a transporta furaje. Situa­ zărescu. Pentru a le încorpora spune • neghină, mă/.ăriche, C.A.P. Orăştie se situează, in toate campaniile, printre coo­ şi producţia", găsesc modali­ ILEANA LASCU rts pe stadionul Colom­
t a e încurcată,.. în sol trebuie, după ce ai a­ obsigă ele.) constituie încă o perativele agricole fruntaşe din judeţ. Şi in prezent cooperativa tăţi de oglindire praclîcă a cu­ bes. întrecerile se vor
ORÂŞ.TIE. Un tractorist dis- ral, să execuli o dîscuire in problema serioasă. este, cum s-ar spune, cu lucrările „la zi**. In foto : mecaniza­ noştinţelor însuşite. Iar rezul­ desfăşura In zilele de 11,
cniesle arătura executată du­ plus. Totuşi am arat peste 110 A TREIA : Se cam ţin încă torul Martin Vereş execută discuitul pe o suprafaţă de 30 hecta­ tatele concursurilor pe secţii 12 şi 13 septembrie.
pă păioase în care şe vor in­ ha pentru qriu şi orz şi mat multe şedinţe în timpul lu­ re care se va insâmrnţa cu secară şî lucerna. „Cine ştie meserie, cîştiqă" (Cofitinuore in’ p a g . a Z *o |
* .¡mintă secară şi lucerna. avem numai circa 30 ha pe crului (Răduleşli, Romos), ne- reprezintă, evident, noi succe-