Page 90 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 90

DRUMUL  SOCIALISMULUI        Nr.  4889  ©   SIMBATA  26  SEPTEMBRIE  1910



          Fosi l u l  cu ^turabartíistic „Sarmis“ 70







                        Legăturile  culturale                                                       Azi-expoziţii, simpozioa­


                                                                                                    ne.  recitaluri  de  versuri
               ale Orăştiei  cu  „Societatea                                                         „T ip ă ritu ri  fi  publicaţii   hu-   sif  Pervain  —  profesor  univer­


                                                                                                    nedorene"  —  se  intitulează  ex­  sitar  la  Facultatea  de  filologie
                                                                                                    poziţia  ce  se  va  deschide  azi,   o  Universităţii   „Babcş-Bolyal"
                                                                                                                                       OluJ,
                                                                                                                                             Romul
                                                                                                                                                     Muntea-
                                                                                                    la  ora  10.  în  salo  de  lecturi  a
                                                                                                                                  din
           pentru  fond de teatru român“                                                            Bibliotecii municipale Deva.  Tot   Bucureşti,  precum  sl  profesorii
                                                                                                                                  nu  —  profesor  universitar  din
                                                                                                    azi,  fn  sala
                                                                                                                 de  conferinţe  o
                                                                                                    Muzeului  judeţean  are  loc  sim­  Victor  Isac   (Hunedoara),  Ion
                                                                                                    pozionul  „T ra d iţii  ale  activită­  Dumitru  fl  Petre  Baciu  (O riş-
                                                                                                    ţii  bibliotecilor   judeţului  Hu­  tle).
            Orâştlo  ultimelor  decenii  din   conferinţa  Iul  H,  Petra  Petrescu,   fetar,  Roma  Lucaclu  In  rolul  Zo-   nedoara"  (ora  11).  Seara,   cu   După  deschiderea   expoziţiei
          veocu!  trecut  sl  primelor  dîn  se­  Intitulată  „Poetul  P,  Cerna*  tn   Iţei ;  R.  Dobo  de  Ruszko,  Vetu-   Începere  de  la  ora  18,  cititorii   de  fotografii  „Oameni  sl  locuri
          colul  nostru,  deşi  cu  o  populaţie   nr,  23  din  1913.  rio  Vlad,  Luereţla  Piso,  Olga   fi  membrii  cenaclurilor  din  ju ­  dc  pe  plaiurile  natale  ale  Iul
          puţin  numeroasâ,  se  înscrie  în   Atunci  cînd,  în  1913,  In  Edi­  Romoşon  In  olte  roluri.  deţ  vor  avea  prilejul  s i  se  în-   Ion  Budai-Deleanu"  (ora  18,30).
          aria  unor  valoroase  preoeupârl   tura Librăriei Naţionale din Orâş-   Din  toate  cele  relatate  rezul­  tîlnească  cu  scriitori  din  Bucu­  va'  urma  un  recital  de  versuri
          pe  linte  culturolo.         t>e se anunţo apariţia „Bibliotecii   tă  că  Orăstio,  cu  vloţo  el  cul­  reşti.  Cluj  sl  Brasov,  sosiţi  aici   din  „Tlianlada"  sl   ..Trei   V i­
            Ea  cunoaşte  numele  mai  mul­  scriitorilor  de  la  noi",  printre   turală  de  la  sfirşitui  secolului   cu  ocazia  manifestărilor   care   teji".  susţinut  de  colectivul  ar­
          tor  sorietâţi  culturole  locale   cele  clteva  cărţi  publicate  pînă   trecut  si  începutul  secolului  nos­  se  desfăşoară  tn  cadrul  Festi­  tistic  al  Teatrului  de  stat  din
          printre  care  „Socletateo  de  lec­  in  1914  se  afla  sl  cea  a  Uri                 valului   cultural-artistic  „Sar­  Petroşani.                      La  oţftlArilIa  Hunadooral  sa  lueraazft  din  pNn.        Foto i V. ONOIU
          tură  a  tinerimii  studioase   ro­  Horea  Petra  Petrescu,  „Vădu-   tru,  s-a  Integrat  mlşcâril  teatrale   mis"  1970.
          mâne"  (1867),  „Societatea  de   vioara*.  Lucrarea  amintită  era   din  Ardeal,  Impulsionată  sl  or­  ★
          lectură  a  Inteligenţei   române   astfel  prezentată  In  paginile  re­  ganizată  de  Societatea  pentru               J*l,  64  M p tm b fU   « a ,  •   a n ii
          din  Orâstie  sl Jur”  (1883),  „Reu­  vistei  „Cosinzeana" s  „Preţul  1   fond do  teatru  român.  La  O rlştl«.  casa  de   eultură   Im   1«  D ara  ilm p o i lanul  „C oM o -
          niunea  femeilor  române  din   coroană.  E  la  noi  în  Ardeal  în-                     vn  găzdui  (ora  10)  sesiunea  de   naral   S o d a tifll  ponbu   c t m t m
          Comitatul  Hunedoara*   (1886).   tllo  colecţie  de  monoloage  pe   Acum,  la  un  secol de  la  Inau­  comunicări   „Io»  Budal-Delea-   unul  fond  do  teotra  român   In
                                                                                                                                   Transilvania".  Dupâ
                                                                                                                                                   euvlntul  da
          „Reuniunea  meseriaşilor*  (1899).  care  diletanţii  le  pot  preda  cu   gurarea  acestei  loeletâţl  tea­  no,  Mu  al  m eleagurilor  hune-   bun  vonlt  odresot  p a rticip a n ţilo r,
           Alături  de  acestea.  In  Orâstie   succes  sl  spre  mulţumirea  pu­  trale,  Orâştlo  păstrează   între   dorene**.  Şl-au  anunţat  partici­  corcatâtorl   ftlIn flflcJ   |l   profesori   Perfecţionarea calitativă a otelului
                                                                                                                                   d in   C luj,  O radea,  B o ţita   |l  din
          apar  filiale  ale  Astrel  sl  Socie­  blicului,  la  serate  teatrale.  Fie­  tradiţiile  el  de  cultură   amin­  parea :  I.  D.  Băla»  —  vicepre­  ju d o tu l  nostru,   profesoral   <B*>
          tăţii  pentru  fond  de  teatru  ro­  care  monolog  e  plin  de  spirit   tirea  unor  trainice  legături  eare   şedinte  al  Comitetului  da  Stat   monte  Constând In,  ‘   p rofo dln to la
          mân,  avînd  un  rol  poiltlv  In   Sl  de  vervă  sl  autorul  o  umpJut   au  stimulat  -  lllo  tempo re  -   pentru  Cultură   şl  Artă,  Ion   C om itohjlul  |ude|«an  pontru  cul­
                                                                                                                                   tură  f l   a rtă,  a  declasat  doscblee
          ridicarea  vieţii  culturale  a  lo­  cu  ocest  volum  un  mare  gol  în                 Oană  —  de  la  Facultatea   de   luc/ârifo   alm poclonulul.                               La  o  recentă  analiză  făcută  nut,  mal  ales  că  nonă  ne  re­
                                                                                                                                     Sim pozionul  a  fo it  doecMs  cu
          calităţii  sl  împrejurimilor,  creînd   literatura  noastră  dramatică".  octMtotea  dramatică  locală.  lim b i  fi  literatură  română   a   lucrarea                             de  comitetul  de  partid  şt  con­  vine  1n  Piue  obligaţia  de   e
                                                                                                                                          „M lfc â rl
          o adevărată  tradiţie  culturală.  Prezenţa  soţilor  Bfrsan  sl  pri­                    Universităţii  din  Bueureftl,  Io­  In llln fâ rlt  Societăţii   prem ergătoare           ducerea  combinatului   asupra   produce  o  mare  parte  <lln  ote­
                                                                                                                                                  pontru  fond
           Societatea  pentru  fond   de   mirea  lor In  oraş cu  diferite  pie­  P ra f.   A U R E L IA    B A C IU              do  teotru  rom ân"  a   praf.  M lrcea                     mersului  îndeplinirii  sarcinilor   lu rile   aliate,   slab   aliate  şl
          teatru  român  o  organlzot   la   se  de  teatru  este  foarte  conclu­                                                 D rlm bo   din   Orodoa,   In  codrul                       calitative  trasate  de  partid  si-   oaibon  de  calitate.
                                                                                                                                   căreia  au  fo ţi  re lie fa te   colo  d in ­
          Orâstie  programe  artistice,  re­  dentă.                                                                               ţii  spectacole   teatrale  dote  de   permită  o  Inventariere   mult   derurqişHIor   hunedolenl,  s-a   —  Cum  pot  Îi  depăşite   a­
          prezentaţii  teatrale,   prelegeri,   Chiar  în  localităţile  rurale  din                                               «âtre  elevii   din  Bla)  | l   trupele  mal  largă  a  succeselor  calita­  prezentat  o  seamă  apreciabilă   ceste  neajunsuri  şl  care   slnt
         conferinţe,  rtimulînd  creaţia  li­  jurul  onoşuhjl  s-a  înjghebat  cu                                                                               tive.  Se  remarcă  astfel  dina­  de  defecţiuni  fără  a  căror  li­  modalităţile  de  a  avansa   în
         terară.  teatrală,  muzicală  locală.'  timpul  o  activitate  teatrală  sus­  Spectacol  cu  piesa                                                     mica  scăderii  accentuate   a   chidare  nu  se  poate  concepe   domeniul  tehnologic?
           Aderenţa  Orâstlel  la  Societa­  ţinută.  Astfel  se  semnalează  în                                                                                 rebuturilor.  Comparativ  cu  a-   trecerea  la  realizarea  m arilor   —  Tehnologiile  de  care  dis­
         tea  pentru fond de teatru  român   onul  1905  că  au  fost  prezentate                                                   m FLAMU­                     n/ul  trecut  acestea  s-au  redus   sarcini  calitative  ale  anilor  v i­  punem  în  prezent  6Înt  capabi­
                                                                                                                                                                 la  otelărla  electrică  de  (a  1,75
          rezultă  si  din  numărul  de  mem­  la  Geoogki  piesele :  „Pictorul                                                                                 la  1.43  la  sută.  la  M artin  nr.  I   itori.  $1  în  acest  an  abaterile   le  să  ne  conducă  spre  perfec­
          bri  fondatori  înscrişi,  care  au   fără  voie",  comedie  intr-un  act   „Trei  crai  de  la  Răsărit“                                                                            de  la   programul  sortim ental   ţiunea  calitativă  a  o telurilor
                                                                                                                                                                                         la
         susţinut societatea  prin contribu­  de  A.  Popp,  „Cinei,  cinei",  co­                                                                               de   la  iar  1,48   la   1,06  M ar­  se  exprimă  prin  mal  bine  de   —  ne-a  declarat  ferm  tovară­
                                                                                                                                                                 sută,
                                                                                                                                                                            la  otelăria
          ţia  lor materială.  Astfel,  Anuarul   medie  de  Vaslle  Alecsandri,  „La                                                RA muu                      tin   nr.  2  de  la  1,22  la  1.01   200  de  şarle  elaborate  In  afa­  şul  M lrcea  Penescu,  Inginerul
          IX  al  Societăţii  pentru  fond  de   comisariat",  comedie  prezentată   Plea«  .Trai  crnl  da  U  Răsărit*  da  B.  P.  Haşdati  (»au              1«  suta.   Benefiolaril  sînt.  în   ra  programului.  Rebutul,  deşi   şef  al  oţelărfilor.  Numai  în  a­
          teatru  român  (Braşov, 1906)  pre­  de  artişti  din  localitate.  „Orthoneroxla*,  titlul  sub  care  a  apărut  In  1871)  a  con­                  mal  mare  măsură   satisfăcuţi   în  scădere,  a  scos  din  circu­  cest  an  ele  eu  fost  revizuite
          cizează că printre membrii fonda­  Ca  urmare  a  tuturor  formelor   stituit,  In  Interpretarea  Teatrului  da  stat  din  Petroşani,                de  calitatea  oţelului  livrat,  do-   itul  valo rifică rii   In  economie   sl  adoptate  cerinţelor  şf  vom
         tori  al  societăţii  se  afla  banca   de  stlmulore  a  vieţii  culturale   unul  dintre  succesele  da  prestigiu  a le   acestui  talentat          vtadă  că  fată  de  anul  trecui   peste  20 000  tone  de  otel.  Iar   continua  să  le  perfecţionăm.
                                                                                                                                                                                                                                                    este
                                                                                                                                                                                                                               Apîlcarea  lor  corectă
          „Ardeleana"  —  Institut  de  cre­  a  Orâstlel,  viaţa  teatrulâ   s-a   colectiv  artistic.  Spectacolul,  care  a  avut  loc  Joi  seara   * I !...  rebutul  reclamat   de  ăceşlia   beneficiarilor   II  s-au  livTut   acum  obiectivul  nostru   cen­
         dit  sl  economii,  societate   pe   dezvoltat  foarte  mult,  fapt  ee   pe  scena  sălii  „Arta"  din  Deva — In  cadrul  sultei  de                  este  mal  mic  cu  peste  30   !a   uneori  oteluri   sub   calitatea   tral.  Conducerea  com binatului
         acţiuni din Orâstie, care a contri­  reiese din  presa  locală a  vremii.   manifestări ale  Festivalului cultural  „Saxmls" — a însem­                 sută.  Calitatea   îmbunătăţită   cerută,                   şi  a  centralei  şl  noi  specialiş­
                                                                                                                                                                                                 —  Deşi  In  acest  an  otelariJ
          buit  cu  700  de  coroane.   Astfel,  Revista  Orâstlel  In   nr.   nat  pentru  Mlrcea  Ptnlşoarâ,  Pauli os  Codreanu,  Nloolae   de  d lle trn iţl  ap ârule  ulterio r  ptnâ   se  reflectă  şl  In  creşterea  ex­  au  întim pinat  dificultăţi  în  a­  tii  sl  conducătorii  direcţi   al
           Prin  1885,  filiala  din  Orâstie   16  din  1896  semnala  In  articolul   Gheorghe,  Constantin  Dumlira,   Mlhal  CJIta,  Ludmlla   In  preajm a  Iul  1070,  ce  ou  avut   portului  dar   mai  cu  seamă   provizionarea  cu  fontă,   fier   proceselor  de  producţie  depu­
         a  societăţii  avea  26  de  membri   „Reprezentaţia  teatrală  de  du­  Petrov  sl  regizorul  Marcel  Şoma  —  no|  sl  valoroase   o  Influentă  deosebitâ  osupro  dez­  In  îmbunătăţirea  cursului   de   vechi  şarjat  şi  unele  feroalia­  nem  eforturi   pentru  ca  din
          înscrişi  printre  care  Constantin   mineca  trecută",  următoarele :   creaţii  actoriceşti,  răsplătite  cu  vil  aplauze  de  numeroşii   vo ltării  sp iritu lui  n otio n o l.  In   con­  revenire  valutară.  je  care  au  înqreunat  munca,   punct   de  vedere  el  dotării
                                                                                                                                                         Su-
                                                                                                                                   tinuare,  profesorul  Dum itru
          Sl  Miţi  Baciu,  Ghizelo  Roman,   „Potrivit  programului  cunoscut,   spectatori.                                      son,  de  la  Liceul  „D e c e b o l"  din    Căutind  dincolo  de  cifre  şi   sursa  neajunsurilor  rfim lne  în   tehnice  şl  aprovizionării   cu
                                                                                                                                   Deva,  In  lucrarea  „D ouA   iile   do
          losîf  Anatol,  loan  N.  Corvln,  E­  dumineca trecută,  seara,  s-a  dat                                               entuziasm  culturol  f l  naţio n a l  la    procente,  de  terminologia  teh-   ultimă  instanţă  lot  tehnoloqîa  materii  prime  şl  materiale  In
          lena  Cosma.  Gheorghe  DrăghÎcl,   din  partea  diletanţilor  români                                                    Deva  (4-9  oct.  1870"),  dupâ  ce  a    nico-economică  factorii   care   —  a  precizat  ing.  Sabin  Faur.   oţelării  să  fie   create  toa’e
          Remus  Dobo,  Leontlno  Domşo*   din  localitate  reprezentaţia  tea­                                                    fAcul  un  scurt  Istoric  a l  a c ţiu n i­  au  determinat  creşterea  cali­  Dacă  în  ceea  ce  priveşte  ela­  condiţiile  de  aplicare  a  preve­
          Marla  T.  Bariţiu,   Gh.  Oprea,   trală a  piesei „Totul pentru ochii                                                  lor  întreprinsa  do  In la le rtu o lll   fl   tativă  nu  este  greu  de  obser­  borarea.  lucrurile  s-au  pus  la   derilor  şl  prescrlpţlunilor  teh­
                                                                                                                                                   In  preajm a
                                                                                                                                   d e p u ta ţii  a rdeleni,
          Lucia  Piso,  Roman  V.  Lucaclu,  lumii".  Cu  bucurie  constatăm  că                                                   Iul  1870,  In  vederea   constituirii   vat  că  ponderea  sl  eficacita­  punct,  rămîne  încă  descoperit   nologice.  Marea  problemă  ră­
          P.  P.  Bariţiu,  Veturla  Vlod.  reprezentaţia  a  reuşit  în  toote                                                    S ocietăţii  pentru  fond  de  teatru,   tea  revine  proqreselor  1n  per­  modul  cum  se  desfăşoară  pro­  mîne  însă  abaterea  de  la  dis­
                                                                                                                                   a  p reie n to t  „c e le   douâ  zile ".  în­
           Dintre  toţi  orâştîenii  înscris!  in   privinţele.  Diletanţii,  atft  damele                                         scrise  cu  lite re   de  a ur  In  cartea   fecţionarea  generală  a  tehno­  cesele  de  turnare.  înregistrăm   ciplina  Impusă  de  tehnologie
          Societatea pentru fond de teotru,   cît  sl  domnii,  j|-au  studiat  bine                                               teatralul  românesc.          logiilor,  creşterii  competentei   încă  frecvent  temperaturi   de   fie  din  nepricepere,  Me  din  de­
                                                                                                                                              com unkA tlIo  „M o ­
                                                                                                                                     Au  urm at
          contribuţia  cea  mal  importanta   rolele  lor  sl  te-au  predat  spre                                                  mente  din  a ctivitate o    S ocletâtil   şl  răspunderii  colectivelor   în   evacuare  si  dezoxldărl  neco-   ficit  de  conştiinciozitate   si
                                                                                                                                                                                                                             răspundere.  Faptul  că  unii  o-
          materiolâ  şi  morală  o  are  dr.   deplina  mulţumire  a  publicului                                                    pentru  fond   de teotru   român  In  respectarea  lor  pe  toate  fazele   respunzăloarc.   abateri  de  la   ţelarl,  maiştri   şl  chiar  in g i­
          loan  Mihu.  Acesta  pune  bazele,   de  fată".                                                                          Transilvania   pe te rito riu l  ju d e ţu ­  proceselor  de  concepere,  pre­  vitezele  de  turnare  prescrise. ^   neri  dovedesc  o  slabă  c a lifi­
                                                                                                                                    lui  H unedoara"  a  prof.  Gheorghe
          în  al  doilea  deceniu  al  secolu­  Piesa,  spirituală,  bine  (oootă                                                  Arm âfescu  |l  „L e g â lu H le   O râ jtle l   gătire,  elaborare  şi  turnare  a   defecţiuni  care   Influenţează*   care  ŞI  competentă   tehnică
          lui nostru, a  unul fond ce-i poar­  o  produs  In   rîndul  publicului                                                  cu  Socletotea  pentru   fond   âe   şarjelor.  Un  clşl.jg  considera­  serios  proprietăţile  fizlco-me-   trebuie  să-l  privim   oa  o  defi­
                                                                                                                                    teatru  român  In  T ra n s ilva n ^"  a
          tă  numele  „Fondul   Dr.  loan                                                                                          pref.  A urelia  Baciu,  In  care  au   bil,  nu  alît  pentru  prezentul  si   canice  ale  oţelurilor.  cientă  de  prim  ordin.  Iar  lich i­
          Mihu"  pentru  premierea  lucră­  multe  momente  de  veselie,  pen­                                                      lost  trecute  In  revIstA  adunârl  a-   viito ru l  imediat  cît  mai  ales   —  La  otelărla  M artin  nr.  1  darea  ei  ca  o  condiţie  Indis­
          rilor  dramatice  mai  valoroase.  tru  care  diletanţii  au  fost  răs­                                                 ţu lu i  nostru,  co ntrib u ţia   hunedo-   pentru  perspectivă,  esle  că  în   —  ne-a  spus  tovarăşul  Inginer   pensabila  a  procesului   teh-
                                                                                                                                              pe
                                                                                                                                    Io  secletâtM
                                                                                                                                                 te rito riu l
                                                                                                                                                        jud e ­
                                                                                                                                                                                               N irolae  Găvănescu.  şeful  sec­
           Activitateo  filialei  din  Orâstie   plătiţi  cu  aplauze.  îmbucurător                                                 renilor  la  susţinerea  ei  m oterlatâ   oţelării  s-a  înrădăcinat,  adine   ţiei  —  sectorul   de   turnare   noloqîc  In  oţelării.  Iată  de  ce
                                                                                                                                                                 ideea  necesităţii
                                                                                                                                                                                  ca  fiecare
          a  Societăţii  pentru  fond  de  tea­  a fost sl sprijinul călduros ee s-a                                                si  ctlevo  spectacole  ale  trupelor   muncilor,  maistru  sau  inginer                 considerăm   că  ceea   ce.  am
                                                                                                                                             de o ld .
                                                                                                                                    de  d ile ta n ţi
          tru  român  era  impulsionată  |t   dat  reprezentaţiei,  otît  dîn  par­                                                  Ecoul   societăţii   In   Banat  ]l   să-şi. aducă . .intregu-i  aport   la   este  cel  mai  deficitar.  Func­  realizat  pozitiv   în  domeniul
          stimulată  de  ţinerea  unor  adu­                                                                                       activitate a    acesteia   In  clteva   îmbunătăţirea  calităţii.  ţionarea  defectuoasă  a  oalelor   calităţii  trebuie  să  constituie
                                                                                                                                                         fast
                                                                                                                                             lo c a lită ţi
                                                                                                                                                     au
          nări  generale  ole  aeestelo,  cum   tea  publicului  românesc,  cît  |î                                                 p rincipale   do  pref.   Ia n    Criyan   Pentru  că.  deşi  s-au  obţinut   de  turnare  ne  împiedică   să   nu  un  succes  final  c]  mal  de-
                                                                                                                                    prezentate
          a  fost  cozul  cu  odunarea  din   a  celui  săsesc  din  looalftate.                                                    din  Reşiţa,  In  cuprlnzâtoareo  e i-   progresele   amintile.   aceaslâ  controlăm  riguros  vilez.ele  de   qrabă  un  început  bun  ce  tre­
          1897,  cînd  s-au  prezentat  piese­  „Sola  otelului  era  plnfi  la  cel                                                punere   „A c tiv ita te a    S ocletâtil   necesitate  esle  astăzi  mai  ma­  turnare.  Iar  lipsa   prafurilor   buie  să-l  extindem  şi  să-l  con­
                                                                                                                                    pentru  fond
                                                                                                                                             de teatru
                                                                                                                                                     româh  In
          le  „La  Turnu  Măgurele"  de  Vo-   din  urmă  loc  plină.  Mulţi  n-au                                                  B anat".  Tel  o ld ,  dupâ  datei#  pe   re  ca  oriclnd.  Si  ca  să  nu  ne           solidăm.  Deplasînd  centrul  de
          &ile  Alecsondri  si  comedia  loca­  mal  aflat  locuri  de  şezut  fl  au                                               core  cercetătorii  le-eu  dat  la  î-   îndepărtăm  de  ceea  ce  am  a­  „lerm icem "  diminuează   atît   greutate   a   preocupărilor
          lizată  „Trei  doctori*.                                                                                                  vealâ  plnâ  In  momentul  de  tată ,   rătat  mai  sus,  se  cere  preci­  procentul  de  scoatere  de  metal   noastre  asupra  acestor  aspec­
                                                                                                                                    se  specifică  câ  a  luat  flin tă   p ri­
            Ziarele  si  revistele  otâştiene   trebuit  să  stee,  fndesutţl,  fn                                                  ma  trupă   stabilă   de  a d o ri  din   zat  că  neajunsurile  si  d ificu l­  bun  cit  şi  valoarea  lui  calita­  te  esenţiale  avem  certitudinea
          au  publicat numeroaso materiale   picioare.  Galeria  plină  de  po­                                                     A rdeal,  lucru  o g lin d it  In  lucrarea   tăţile  oare  grevează   asupra  tivă.  Ţoale  acestea  sînt  In  a­  că  cincinalul  v iito r  v a  aduce
                                                                                                                                    „U n   slujito r a l  Thallel  -   re flţe a nu t
          In  legătură  cu  octîvitatea  socie­  por,  pe  oare  cu  drag  l-am  ve-                                                Geargo   Augustin  —  Petculescu",   calităţii  oţelului  se  vădesc  în   tenţia  noastră,  căutăm  soluţii   otelului  fabricat  la  Hunedoa­
          tăţii.  Astfel,  „Activitatea"  reoro­  rut  sl  bucurie  ne-a  făcut  cu  In­                                            ezpusâ  de  prof.   Petru   O a lld e    priorul  rînd  tocmai  pe  terenul   dar  deocamdată   nu   slntem   ra  presllqiul  calitativ  spre  ca­
                                                                                                                                    d in   R eflfa.
          duce  discursuri  întregi  ţinute  ¡n   teresul  a re ta t  prin  venirea  In                                              C itate  concludenta,  însoţite  de   pe  care s-au  obţinut  succesele   m ulţum iţi  cu  ceea  ce  am  obţi­  re  tindem.
                                                                                                                                                                 amintite.
          codrul  societăţii,  procum  sl  des-   numer  o şa  de  frumos  ki  repre-                                               com entarii  asupra  co nstitu irii   |l
                                                                                                                                           societăţii  au  fast  p re ­
                                                                                                                                    fiin ţă rii
          fâsurareo  lucrărilor.   Numeroşi   sentaţle.  Jurul  asemenea  a  fost                                                   zentata  In  com unicarea  „R evista
                                                                                                                                    Fam ilia  -   organ  de  p ub licitate
          conducători  ai  societăţii  au  vizi­  bine  înfăţişat :  am  vezut  oaspeţi                                             al  S ocietăţii  pentru  fond  de  te a ­
                                                                                                                                    tru  român  In  Transilvania"  de  că ­
          tat  sl ou  colaborat pe târlm  cul­  veniţi anume pentru ocest teatru,                                                   tre  prol.  Ton  Bradu  d in   O radea.
                                                                                                                                                     să  apară
                                                                                                                                    M ult  mal  tirziu  avea
          tural  cu  Orăjtia.  Astfel,  referin-   din  comunele  vecine  Orâstloara,                                               prim a  revista  teatrală  propriu-zlsă,
          du-se  la  activitatea  secretarului   Romos,  Cuglr,  Dineul  mic,  Bo-                                                  (apt  consemnat   In  lucrarea  ia    Măsuri                    unui gi cu puni tu inlăturarua
          literar  ol  revistei  Societăţii  pen­  bilno,  Berlu  etc,,  apoi  din  Deva,                                           „R evista  leotrolA    (1913-1914)  -
                                                                                                                                    In iile   revistă  de  teatru  In  Tran­
          tru  fond  de  teotru  român,  Dr.   Petroşani,  Blaj*.                                                                   silvania” ,  de  M ireea  Papa,  ecr-
                                                                                                                                    ca lfilo r  p rin cipa l  la  C lui.  Sl  pe
          H,  Petra  Petrescu,  „Gazeta  de   Cu  o  zl  înainte  de  spectacol,                                                    te rito riu l  Judeţului   nostru  mişca­
          Transilvania"  nr.  12,  din  1913,   Revista  Orâştiel — nr.  15  publica                                                rea  teotralA  a  cunoscut  o  însem­        obstacolelor din  calea
                                                                                                                                    nată  dezvoltare  ineepînd  cu  mult
                                                                                                                                    tim p  In  Urmă,  fa p t  ce  a   consti­
          semnala :  „Acum  se  pregăteşte   Io  rubrica  „Teotrul  românesc  In                                                   tu it  tema  e ip u n e rlt  „În c e p u tu rile
          să  ţină  cîte  o  conferinţă.  în   Orâştie"  afişul  cu  piesa  ce  se   Prima  pagină  din  revista  Familia  nr.  35  din  30  VIII/11  IX   m lfe ărll  tea tra le   din  Valoo  Jiu­
          Lugoj,  Caransebeş  sl  Orâstie",   va  |uco,  rezultlnd  printre  Inter­  1870  In  care  se  anunţă  adunarea  de  constituire  a  Societăţii   lu i",  a p o rţln ln d   profesorilor  M lr­
                                                                                                                                    cea  M unleonu  sl  Constantin  P at­
          Iar  revîsta  „Cosinzeana",  de  la   preţi  următori? :   Petru  P.  Ba­  pentru  fond  de  teatru  român  (facsimil).   eu  din  Petroşani.
          Orâstie,  publică  in  întregime  riţiu  in  rolul  lui  Razfan,  fost  co­                                                                                            s e m ă n ă t o r i l o r
                                                                                                                                                                   Semănatul   culturilor   de   cu două maşini, semănatul  qrlu-   î u s "  ?  Nu  se  ştie  că  tim pul  t«
                                                                                                                                                                 toamnă  esle  una  din  lucrările   lui.  La  C.A.P.  Clqmău   este   poate  schimba  de  la  o  zl  ] •
                                 Eforturi  entuziaste  pentru                                                                                                    care  au  trecut  pe  prim ul  plan   stabilit  ca  lucrarea  să  Înceapă   alta  şl  orice  tărăgănare  du<£
                                                                                                                                                                 al  preocupărilor  de  sezon  ale
                                                                                                                                                                                               In  cursul  zilei  de  azi,  iar  săp-
                                                                                                                                                                                                                             la  lntirzlerea  semănatului?
                                                                                                                                                                 organizaţiilor  de  partid  din  u-
                                                                                                                                                                                                                                            cu  realizare a
                                                                                                                                                                                                                               In  legătură
                                                                                                                                                                                               semănat  şl  la  cooperativa  dîn
                                                                                                                                                                 nităţlle   agricole.   consiliilor   tâmîna  viitoare  se  va  trece  la   unor  randamente  maxime   la
                                                                                                                                                                 populare,  consiliilor  de  condu­  Aurel  Vlaicu.  Faptul  că  prime­  semănat,  se  semnalează  şl  al'*'
                         un  teatru  român  în  Ardeal  (Ii)                                                                                                     cere,  cadrelor  tehnice,  coope­  le  hectare  şl-au  prim it   sB-   deficienţe.  In  prim ul  rînd  es»e
                                                                                                                                                                                               mînta  de  grîu  merită  aprecieri
                                                                                                                                                                 ratorilor  si  mecanizatorilor.
                                                                                                                                                                                                                             vorba  despre  suprafeţele  red
                                                                                                                                                                   Din   relatările   tovarăşului   favorabile.  Dar  surprinde   ne­  se  pe  care  s-a  pregătit  patul
                                                                                                                                                                                               plăcut  un  alt  aspect.  Suprafa­  germ inativ.  Spre  exemplu,  la
                                                                                                                                                                 Gheorqhe  Zaharla.  prim arul  co­  ţa  de  teren  pregătită  la  C.A.P.   C, A.P.  Turdaş  slnt  apte  penii u
            „P rogram ul  p rep a ra ţi*  la   în fiin ţa ­  nu  vedea  doar  a  In stitu ţie   pentru  de­  In   num ărul  30  al  »evlslel  Fam ilia,   vo n la ;  căci  fra ţii  noştri  de  la  Deva,   septem brie,  a.c.  spre  e  io   putea  fa ­  munei  Geoaqiu,  am  retlnut  că   Geoaqiu  nu  reprezintă  nici  30   a  primi  sămlnfa  abis  30  de  ho  ­
           rea  unul  fond  pentru  teo tru l  naţional   lectare,  <1  o  adevărată   scoală  de   din  26  lu lle /7   august  1870,  la   rubrica   care  au  p rim it  cu  entuziasm  ştirea  că   ce  d ls p o iitiu n lle   necesare.  la  brigada  din  Gelmar  q  coo­  la  sută  din  prevederile  planu­
           rom ân"  -   prim    f l  Im portant  Am u *   lim bă  românească   | l   do  educaţie   „C e   e  nou”   te   comunică  pentru  p ri­  prim o  odunare  In  cauza  teatralul  te   Deva,  6  sept.  1670          tare  (dîn  cele  70  arate),  ceen
           meni  al  g e n a iel   S ocletâtil  pontru   m orală  fl  p o trla tk ă   î  ma  oară  data  aprozlm atlvă  a  desfă­  va  'tine  la   dlnşll,  vor  faco  toate  ce­  In  numele  com itetului  perativei  agricole  de producţie   lui.  Există  peste  40   hectare   ce  reprezintă  norma  de  luci i
           fond  de  teatru  -   In  core  so  prevo-   „T e a tru l  ira ţio n a l  nu  are  rolul  de   şurării  co nilitu a n ta l  de  la  Deva  •  „A -   le  p osibile  pentru  ea  oaspeţii  să  se   Simoon  Piso*.  care.  fiind  arate  în  urmă   cu   pe  trei  zile  a  unei  singure  se­
           deo,  tn  artleolu!  TI,  a lln a etut  b  -    a  servi  numai  drept  loc  de  d istrac­  dunareo  de  la  Deva  pentru  compu­  poată  bucura  de  toote  com edltăţile   R efleclind  asupra  program ului   a ­  din  localitate,  Ieri  s-a  început,  mai  mult  de  10  zile,  aşteaptă
           convocarea  a dunării  generala  la   De­  ţie,  ci  misiunea  m   asta  de  a  fl  e   nerea  sl  constituirea  S ocletâtil  pentru   recerule*  (Fam ilia  nr.  34  din  23  au-   dunării  d in   4   şl  9   oct.  cuprins   mănători  (I).  Un  decala]  ase­
           va  -   a  fast  tip ă rit  pa  fo a ia   volontă   adevărată  (coala  de  cultură  n aţio n a ­  fond  ae  teatru   naţio n a l  român  -    gust/4  septem brie  1870).  In   „P u b lic a ţi una",   organizatorii   de­  să  fie  discuite  $1  însămîntate.   mănător  între  terenul  arat
           f l  p ub licat  In  Fam ilia.  lă,  In  care  sublim a  m elodie  a   Umbli   precum  »Intern  Inform aţi  —  se  va  (ine   D in  ziarul  „F e d era tlu n ea "  nr.   88,   veni  anunţă,  prin  Interm ediul  revistei   Mai  îngrijorător  se  prezintă  si­  cel  pregătit  există  şl  la  cor-
            E ntuiiasm ot  de  ocest  început,  re­  noastre  sonora  are  să  Incinta  pe  a ­  la  începutul  Iul  octom brie".  oflăm   că.  In  ziua  de  4  septembrie   F am lllo,  că  prim o  ll  se  va  încheia
           dactorul  revistei  Fam ilia,  tn  Inform a­  cela  care  a r  mal  desconsidera  d u l­  D ota  precisă  va  fl  anun ţa tă    po   1870,  protopopul   român  da  re lig ie    a i  un  concert,  Iar  a  doua  cu  un  bol,   tuaţia  la  cultura  de  orz.  Deşi   peratlva  agricolă   din  Prica^.
           ţia   „C astlunea  te a tra lul  nostru   na­  ceaţa  acestei   lim bi  -   fl   In  care   prim a  pagină  d in   nr.  34  o l  Fam iliei,   ortodoxă  o rientală  Ioane   Papiu   -    am bele  In  favoarea  S ocietăţii  pentru   normal  trebuia  ca  orzul  să  se   unde  nîcl  măcar  pentru   cut-
           ţio n a l",  p ublicată  la   rubrico  „C e   e   ezem plela   de  bravură  strămoşească   d in   23  ougutV4  toptem brie  1670  In   core  a  fu ncţionat  la   Deva  peste  30   fond  de  teatru,  ceea  ce-l  determ ină   tnsămînteze  înaintea   griului,   lura  orzului  nu  s-a  asigurat  d*-
           nou",   din   nr.  12,  22   m orile/3  a-   ou  să  Inspire  pe  strănepoţi  da  ase­  „P u b llca tlu n a ",  reluată  |l  In  nr.   3S   do  ani  —  a  convocat  Inteligenţa  din   pe  redactarul  de  la  Fam ilia  să-şl  în­
           p riite   1670,  sa  adre seară  cu  îndem ­  menea  vlrtu tH ”  d in   30  a u g u s l/tl  soptem brie  1670,  cu   Davo  la  o  conferinţă  In  cadrul  că­  cheie  inform a ţia    cu  o  Interesantă   lucrările  s-au  Inversat  deoare­  tul  qerm lnatîv  pe  întreaga  su­
           nul  i                          A pelul  o d re io t  p u b liculu i  român  In   am bala  p rile ju ri  od&uglndu-se  rugă­  reia  s-a  ales  un  „co m ite t  aranjato-   prezum fie  redată  In  ceehota  m anieră   ce   unitatea  nu  are  încă  pro*   prafaţa  planificată.
            „L a   lucra  dar,  fra ţilo r  f l   » m orilorI   vederea  In s u flrll   f l  re alizării  unul  m intea  către  toate  tia re le   româneşti  riu  pentru  Incartiralrea  m ult  d o riţilo r  a  tim pului  :  .....  aşa  dar  sperăm  că   rurată  sămînta  de  orz   nece­
           (...)  V eniţi  să  în ă lţă m   cu  puteri  u-                                                                         in  această  adunare  vom  fl  fe ric iţi                                                   Cu  restante  de  loc  neglija­
           nlte  un  tem plu  o l  lim b ii  gl  n aţio -                                                                          o  putea  saluta  |i  o  splendidă  cunu­                   sară.  Cum  se  materializează  a-   bile  la  pregătirea  terenului  •
           noU tăţll  n oo tt/a ,  ca  In  ocest  tem plu                                                                          nă  de  dame,   şl  cu  aHt  mai  vlrtos.                   tuncl  sarcinile  stabilite  în  pla­
           lim b a   noastră  sonoră  f l  străbună  lâ                                                                            căci  din  adunarea  ţin ută   In  Interesul                nul  Direcţiei  aqricole  judeţene   prezintă  şl  cooperativele   *
           se  pealó  urca  la  dom ni lateo   ca   I                                                                              artelor  frumoase,  te iu l  femeiesc   —                                                  qrlcole  din  Romos.  Valdel  R.
           sa  cuvine  In  concertul  popoarelor  c i­                                                                             reprezentantul  frum useţii  —  nu  paate                   şi  l LI.C.A.P ,  care  prevede  ca
           vilizate".          eforturilor  Centenarul  vieţii  teatrale  ardelene                                                 să  lipsească“ .                                            pînă  cel  tîrzhi  la  10  septembrie   moşel  şf  Plşchlnfl.  Cooperai-
            Sltulndu-se  In  fruntea                                                                                                 Pentru  Deva  de  acum  100  de  ani                       a.c.  toatp  unităţile  să-şi  asigu­  rll  din  Romos  au  de  tnsămtn-
           pentru  In flln ţo re a   te a tra lul  n aţio n a l,                                                                   ta   anunţo  un  mare  eveniment,  căruia
           com itetul  celor  d n e l  tfI  continuă  ac­                                                                          lo cu ito rii  sal,  şl-ndeoiobl  in te le ctu a li­         re  întreaga  cantitate  de  semin­  tat  70  de  hectare  cu  orz  (lu ­
           tivita te a   tntra n lnd u ea    la  S  a p rilie                                                                      tatea  rom ână,   trebuia  tă -i  asigure
           1670.  Cu  acest  p rile j,  o   fast  a fe *  ca                                                                       succes  d eplin.  Pentru  sp iritu l  nobil,                 ţe?                          crarea  a  şl  început),  dar  în  tn-
           preşedinta  a l  com itetului  la s ll  Hodoş,                                                                          um anist  şi  progresist  In  care  a  test                   Cunoscînd  că  termenul  sta­  lal,  pînă  Ieri,  nn  erau  pregăti  •
           ia r  ca  secretar  *1  casier  lo t if  V ukan,                                                                        concepută  adunarea  de  la  Deva,  nl
           căruia  I  s-a  în cre d in ţa i  redactarea  o*            de  o  publica  şl  ele  acest  anunţ.  oaspeţi  co/e  vor  binevoi  a  onora  cu   se  pare  demnă  da  m enţionai  p o il|la    bilit  pentru  tnsămlnfarea  orzu­  dectt  65  de  hectare.  La  acea
           pelulul  către  p u b ik u l  român,  docu­  scop  a tft  de  nobil  a   fost  sprljlnJt  |l   „P u bllca tfu n a"  e ite   cel  de-a!  pa­  eeoslunea  A dunării  din  4  şl  9  oct.   in te le c tu a lită ţii  m aghiare  d in   locall-
                                         salutat  de  presa  rom ână  din
                                                                 ţară
           ment  prevăzut  In  program ul  prepara-   (Rom ânia)  |l  chiar  da  unate  p u b li­  trulea  document  Im portant  ca  precede   anul  curent,  stil  nou  oraşul  (opldulu)   tole,  core  a  ofe rit   localul  caslnei   lui  expiră  la  I  octombrie  a.c.,   la  se  mai  adaugă  faptul   cv
           tiv.  Proiectul  a p e lu lu i  întocm it   do   c a ţii  străine,  cum  a  fast  ila ru l  Poli-   constituirea  S o cie tăţii  pontru  fond  de   nostru  şl  cu  deosebire  com itatul  ro ­  pentru  desfăşurarea  lucră rilo r  adună­  se  Impune  ca  preşedinţii  şl  In­  rieşî  a  sosit  vremea  semăn.",
           leslf  Vulcan  o   fost  dezbătut  la   7  o-   tih  d in   Praga.  Ziarele   bucureştene   teatru.  încă  d in   prim ate  sala  rlnduri   mân  cel  mai  mare  —  U nldoora  —  al   rii  din  4  şl  9  octom brie  1070,  fapt  în ­
           p rllle   1670.  cînd  s-a  discutat  f l  pro­  lăudau  In iţia tiv a   com itatului  da  cinci,   se  anunţă  locul  şl  data  precisă  a   Transilvaniei” .  Se  dau  asigurări   că   registrat  cu  toată  satisfacţia  şi  sin­  ginerii  din  unităţile  care  mal   trilul,  tn  cooperativele   aqr1-
           blem a  statutului   viitoarei  societăţi,   Iar  revista   Convorbiri litera re    a  re­  adunării  generale  :  „P entru  lorm areo   acest  com itet  aste  a lc ă tu it  din  băr­  ceritatea  de  redactorul  revistei  Fami­
           statut  cu  redactarea   cârula  a  fost   produs  a p e lu l  In  coloanele  sale,  sus-   ţi  constituirea  S ocietăţii cu  scopul   de   b a ţi  energici  şl  neobosiţi  „ca re   vor   lia   In  nr.  97  din  13/29  sep.   1070  :   au  deficit  de  sămlnţă  s i  trea­  cole  din  comung  Romos  se  r'-
           Insórclnot  V Icentlu  B o b tf.                                                          şti  a  face  toate  d ls p o iitiu n lle   nece-   „lin g u rii  din  Deva   şl-au  e fo rii   şi
                                         (>!nindu-l  cu  aprecieri  călduroase.  a  crea  un  fond  spre  a  In llln ţo    un      dînşll  o spita lita te a   lor,  ba  chiar  în­             că   netnttrzlat   la  procurarea   dtcă  multe  semne  de  întrebai n
             „A p e lu l  către  p ublicul  rom ân"  -    Ca  răspuns  dlroct  Io  «polul  la n ­  teotru   n aţio n a l  român,   te   va  ţine   sore...".
           a lt  docum ent   de  b a iâ   al  genezei   sat,  rom âni  d in   d ife rite   lo c a lită ţi  ale   adunare  In  zilele  de  4  şl  9  octom­  C om itetul  a rg o n lia to r  al  intelectua­  săşi  adunarea  se  va  ţine  in  localul   lor.  tn  privinţa  calităţii  semlntelo
           „S o d o tă ţil  pentru  fond  de  teatru"  -    A rdealului   s-au  g ră b it   să   trim ită  brie  1670  stil  nou  In  Deva".  lilo r  din  Deva,  care  avea  ca  preşe­  că tin e l  ungureşti.   înregistrăm    cu   In  calea  semănătorilor  se  1n-
           a  fast  tip ă rit  pe  fol  volanta  | l   p u b li­  scrisori  de  m ulţum iri   şl Incurojore,  Era  acum  rîndul  Inte le ctu alilo r  ro­  dinte  pc  Simeon  Piso,  publică  în  4   plâeere  acest  oct  a l  frăţietâţ!«” .  Deoarece  la  primele  analize
           cat  In  revista  Fam ilia  nr,  13  d in   29   precum  şl  obolul  lor  m aterial  pe  o-   mâni  d in   Deva  să-şi   facă  datoria   septem brie  1670  In vita ţia   pentru  adu-   P rivirile  tuturor  rom ânilor   iub ito ri   Lucrind  in   cadrul  între­  tîlnesc  şl   altfel  de  obstacole.   fectuate  s-au  respins  multe  dlr>
           m artle/10  a p rilie   1870.  A p e lu l  subli­  dresa  Inim osului  secretar  Şl  casier  -    spre  a  fl  Io  în ă lţim e a    m isiunii  şi   norea  din  4  şl  5  octombrie,  sub  titlu l   do  cultură  erau  acum  îndreptate  spre
           n ia ră   Inefi  de  Io  început  necosltaten               p re ţu irii  ca  II  se  acordase.  Devenii   „P rovocare".   Ea  apare   In  Fam ilia   oraşul  Deva,  unde  urma  tâ  te   adu­  prinderii  de  producţie  şi  preş-   Unele  unltătl  au  asigurată  să-   probele  trimise,  e  absolut  no
           creării  unei  culturi  naţlonole,   căci   Tosif  Vulcan.  au  fost,  fireşte,  m lndrl  dc  alegerea   nr.  36  şi  37,  precum  şl  in  Federatlu­  ne  floarea  In te le c tu a lită ţii   române   toţii  Deva lâcâtuşul  loarţ Puşa
           prin  cultură  io   atlrm ă   In sâ fl  substan­  Făcind  dovada  unei  asemenea  vo­  oraşului   lo r  ca  g a td â   a  a dunării   nea  nr.  66.  cu  m enţiunea  de  a  II  pu­  din  Ardeol  pentru  a  fonda  cea  de-a   mînta.   au  $1  teren  pregătit,   cesarâ  repetarea  operaţiunii  de
           ţa   llln ţe l  unei  ra ţiun i  t  „A rm a   cea   inţe,  grupul  Inte le ctu olllo r  români  «-   constitutive  a  societăţii   şl  şl-au  ex-   blicată  şi  In  celolalte  tia ra   româneşti.  doua  asociaţie  culturală  o  rom ânilor   executa  numai  lucrâri  de  bu­  dar...  mal  ^şleaptă.  Tovarăşul   condiţionare.
           moi  puternica  «  tuturor  n o ţiu n ilo r  a    nlm aţi  de  Ideee  teatrului  Işl  conti­  ptim at  m ulţum irea  ţa ţă   de  cel  co  au   din  Transilvania  -   Societatea  pentru
           fost,  esto  tl  va  fi  pentru  totdeauna   nuă  cu  consecventă  lupta  pontru  a ­  avut  această  In iţia tivă .  Pentru  conciziunea  şl  realism ul  său   fond  de  teatru.  na  calitate.  Obiectivul  apara­  Constantin  Florescu,   secreta­  Aspectele  amintite  denotă  < a
           cultura.  C ultura   e  v iaţă,  Ignoranta   cest  deziderat.                              redăm   integral  textul  acestei  Invi­  Atm osfera   acestui   momont   este   tului  de  fotografiat  l-a  sur­
            moarte.  Insă  culture  are  să  fie   na­  După  redactarea  şl  discutarea  tn   La  rîndul  lor,  prom otorii  s o c ie tă ţi   ta ţii  concepută  de  Intelectualii  Devei   deosebit  de  concret  şi  plastic  expri­  rul  Comitetului  comrinal   de   sînt  suficiente  motive  care  *3
            ţio na la .  căci  n u n o i  cultura  naţio n a lă    in  com itetul  celor  cinci,   proleetul   şl  In iţia to rii  a dunării  generale  de  la   acum  100  dc  ani.  mată  do  in su flcţitu l   director  al  re­  prins  în  timpul  executării  u­  partid  Turdas.  ne  spunea   că   determine  organele   aqricolr
            dâ  putere  ţ i  viaţa  (-■-)  C ultura  na­  statutelor  societăţii  a  fost  p ub licat  in   Deva  Işi  exprim au  încrederea  In  in ­  „Provocare   V oitorii  de  a  lua  por­  vistei  Fam ilia,  core  în  încheierea  o-
            ţio n a lă   trebuie  sa  fie  dar  ţin ta   su­  Fam ilia  nr.  27  din   9/7  iulie   1678,  sub   telectualitatea  de*eană,  cere  va  face   to  la  adunoreo  pentru   constituirea   bişnultei  sole  rubrici  „C onvorbire  cu   nui  şablon  destinat  confecţio­  „am  stabilit  ca  azi  (25  septem­  judejene  să  intervină   nelntlr.
            premă  lo  core  ou   să  tin dă   teoie   titlu l  „P roiectul  de  statute  pentru  So­  lotul  pentru  re utîla   a dunării  :  ,,S1n-  societăţii  cu  scopul  de  a  crea  un   citito are le "   din  nr.  37  ol  revistei,   nării  uhor  piese.
            năzuinţele  noastre  de  rom âni  .  cietatea  spre  scopul  creării  unul  fond   te n   convinşi   co  accoxto  adunare,   fond  spre  a  in (iin |o   un  le a ltu   noţia-   exclama  cu  convingere   ţi  h o tă râ t   brie — n.n.)  să se înceapă semă­  ziat.  cu  măsuri  energice,  pentru
                                                                        monită  a  form a  o  societate
                                                                                               care
             Pontru  realizarea   acestui  scop  se   de  teatru  român” .  In  b a ta   cunoaşte­    nat  romăn,  ce  se  va  tin e   in  4  şi  S   neclintită  :  ,,Deviza  noastră   acuma  natul  orzului,   dar  in  unităţi   impulsionarea  ritm ului  de   lu­
            impunea  în fiinţa rea   a  elt  mol  multe   rii  sole  din  tim p,  proiectul  da  statu­  tinde  la  dezvoltarea   culturii  n a ţio ­  octom brie   a.c.  calendariu  nou,  In   dară  să  lie   :  -   La   revedere,   la   Foto :  N.  GHENA
            in s lit’.itii  de  cultură.  Tntre  aceste  In­  te  urmo  să  li#   dezbătut  fi  votot  in  a-   nale  In  ec.rcul  cel  mai  lorg,  va  H>   Deva,  slnt  rugaţi  a  ie   adresa  cairo   D evo l".  treburile  se  cocoloşesc“ .   Se   cru  Ia  executarea  tnsămîntăr  •
            stitu ţii  de  cultură  trebuie  înscris   dunaroa  generală  anunţată  a  se  (Ine   una  d in tr*  cele  mai  numeroase  din   Praf.  DUMITRU  SUSAN                              mal  aşteaptă  osre  Indicaţii  „de
            teatrul.  In  care  com itetul  celor  cinci  in  ora*ul  Deva.  d to   S-au  ¿Inul  plnâ  acut»  U   Tren sil-  com itetul  organizator iu   p in i  In  td                                                     lor  de  toamnă.
   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94   95