Page 90 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 90
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4889 © SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 1910
Fosi l u l cu ^turabartíistic „Sarmis“ 70
Legăturile culturale Azi-expoziţii, simpozioa
ne. recitaluri de versuri
ale Orăştiei cu „Societatea „T ip ă ritu ri fi publicaţii hu- sif Pervain — profesor univer
nedorene" — se intitulează ex sitar la Facultatea de filologie
poziţia ce se va deschide azi, o Universităţii „Babcş-Bolyal"
OluJ,
Romul
Muntea-
la ora 10. în salo de lecturi a
din
pentru fond de teatru român“ Bibliotecii municipale Deva. Tot Bucureşti, precum sl profesorii
nu — profesor universitar din
azi, fn sala
de conferinţe o
Muzeului judeţean are loc sim Victor Isac (Hunedoara), Ion
pozionul „T ra d iţii ale activită Dumitru fl Petre Baciu (O riş-
ţii bibliotecilor judeţului Hu tle).
Orâştlo ultimelor decenii din conferinţa Iul H, Petra Petrescu, fetar, Roma Lucaclu In rolul Zo- nedoara" (ora 11). Seara, cu După deschiderea expoziţiei
veocu! trecut sl primelor dîn se Intitulată „Poetul P, Cerna* tn Iţei ; R. Dobo de Ruszko, Vetu- Începere de la ora 18, cititorii de fotografii „Oameni sl locuri
colul nostru, deşi cu o populaţie nr, 23 din 1913. rio Vlad, Luereţla Piso, Olga fi membrii cenaclurilor din ju dc pe plaiurile natale ale Iul
puţin numeroasâ, se înscrie în Atunci cînd, în 1913, In Edi Romoşon In olte roluri. deţ vor avea prilejul s i se în- Ion Budai-Deleanu" (ora 18,30).
aria unor valoroase preoeupârl tura Librăriei Naţionale din Orâş- Din toate cele relatate rezul tîlnească cu scriitori din Bucu va' urma un recital de versuri
pe linte culturolo. t>e se anunţo apariţia „Bibliotecii tă că Orăstio, cu vloţo el cul reşti. Cluj sl Brasov, sosiţi aici din „Tlianlada" sl ..Trei V i
Ea cunoaşte numele mai mul scriitorilor de la noi", printre turală de la sfirşitui secolului cu ocazia manifestărilor care teji". susţinut de colectivul ar
tor sorietâţi culturole locale cele clteva cărţi publicate pînă trecut si începutul secolului nos se desfăşoară tn cadrul Festi tistic al Teatrului de stat din
printre care „Socletateo de lec in 1914 se afla sl cea a Uri valului cultural-artistic „Sar Petroşani. La oţftlArilIa Hunadooral sa lueraazft din pNn. Foto i V. ONOIU
tură a tinerimii studioase ro Horea Petra Petrescu, „Vădu- tru, s-a Integrat mlşcâril teatrale mis" 1970.
mâne" (1867), „Societatea de vioara*. Lucrarea amintită era din Ardeal, Impulsionată sl or ★
lectură a Inteligenţei române astfel prezentată In paginile re ganizată de Societatea pentru J*l, 64 M p tm b fU « a , • a n ii
din Orâstie sl Jur” (1883), „Reu vistei „Cosinzeana" s „Preţul 1 fond do teatru român. La O rlştl«. casa de eultură Im 1« D ara ilm p o i lanul „C oM o -
niunea femeilor române din coroană. E la noi în Ardeal în- vn găzdui (ora 10) sesiunea de naral S o d a tifll ponbu c t m t m
Comitatul Hunedoara* (1886). tllo colecţie de monoloage pe Acum, la un secol de la Inau comunicări „Io» Budal-Delea- unul fond do teotra român In
Transilvania". Dupâ
euvlntul da
„Reuniunea meseriaşilor* (1899). care diletanţii le pot preda cu gurarea acestei loeletâţl tea no, Mu al m eleagurilor hune- bun vonlt odresot p a rticip a n ţilo r,
Alături de acestea. In Orâstie succes sl spre mulţumirea pu trale, Orâştlo păstrează între dorene**. Şl-au anunţat partici corcatâtorl ftlIn flflcJ |l profesori Perfecţionarea calitativă a otelului
d in C luj, O radea, B o ţita |l din
apar filiale ale Astrel sl Socie blicului, la serate teatrale. Fie tradiţiile el de cultură amin parea : I. D. Băla» — vicepre ju d o tu l nostru, profesoral <B*>
tăţii pentru fond de teatru ro care monolog e plin de spirit tirea unor trainice legături eare şedinte al Comitetului da Stat monte Constând In, ‘ p rofo dln to la
mân, avînd un rol poiltlv In Sl de vervă sl autorul o umpJut au stimulat - lllo tempo re - pentru Cultură şl Artă, Ion C om itohjlul |ude|«an pontru cul
tură f l a rtă, a declasat doscblee
ridicarea vieţii culturale a lo cu ocest volum un mare gol în Oană — de la Facultatea de luc/ârifo alm poclonulul. La o recentă analiză făcută nut, mal ales că nonă ne re
Sim pozionul a fo it doecMs cu
calităţii sl împrejurimilor, creînd literatura noastră dramatică". octMtotea dramatică locală. lim b i fi literatură română a lucrarea de comitetul de partid şt con vine 1n Piue obligaţia de e
„M lfc â rl
o adevărată tradiţie culturală. Prezenţa soţilor Bfrsan sl pri Universităţii din Bueureftl, Io In llln fâ rlt Societăţii prem ergătoare ducerea combinatului asupra produce o mare parte <lln ote
pontru fond
Societatea pentru fond de mirea lor In oraş cu diferite pie P ra f. A U R E L IA B A C IU do teotru rom ân" a praf. M lrcea mersului îndeplinirii sarcinilor lu rile aliate, slab aliate şl
teatru român o organlzot la se de teatru este foarte conclu D rlm bo din Orodoa, In codrul calitative trasate de partid si- oaibon de calitate.
căreia au fo ţi re lie fa te colo d in
Orâstie programe artistice, re dentă. ţii spectacole teatrale dote de permită o Inventariere mult derurqişHIor hunedolenl, s-a — Cum pot Îi depăşite a
prezentaţii teatrale, prelegeri, Chiar în localităţile rurale din «âtre elevii din Bla) | l trupele mal largă a succeselor calita prezentat o seamă apreciabilă ceste neajunsuri şl care slnt
conferinţe, rtimulînd creaţia li jurul onoşuhjl s-a înjghebat cu tive. Se remarcă astfel dina de defecţiuni fără a căror li modalităţile de a avansa în
terară. teatrală, muzicală locală.' timpul o activitate teatrală sus Spectacol cu piesa mica scăderii accentuate a chidare nu se poate concepe domeniul tehnologic?
Aderenţa Orâstlel la Societa ţinută. Astfel se semnalează în rebuturilor. Comparativ cu a- trecerea la realizarea m arilor — Tehnologiile de care dis
tea pentru fond de teatru român onul 1905 că au fost prezentate m FLAMU n/ul trecut acestea s-au redus sarcini calitative ale anilor v i punem în prezent 6Înt capabi
la otelărla electrică de (a 1,75
rezultă si din numărul de mem la Geoogki piesele : „Pictorul la 1.43 la sută. la M artin nr. I itori. $1 în acest an abaterile le să ne conducă spre perfec
bri fondatori înscrişi, care au fără voie", comedie intr-un act „Trei crai de la Răsărit“ de la programul sortim ental ţiunea calitativă a o telurilor
la
susţinut societatea prin contribu de A. Popp, „Cinei, cinei", co de la iar 1,48 la 1,06 M ar se exprimă prin mal bine de — ne-a declarat ferm tovară
sută,
la otelăria
ţia lor materială. Astfel, Anuarul medie de Vaslle Alecsandri, „La RA muu tin nr. 2 de la 1,22 la 1.01 200 de şarle elaborate In afa şul M lrcea Penescu, Inginerul
IX al Societăţii pentru fond de comisariat", comedie prezentată Plea« .Trai crnl da U Răsărit* da B. P. Haşdati (»au 1« suta. Benefiolaril sînt. în ra programului. Rebutul, deşi şef al oţelărfilor. Numai în a
teatru român (Braşov, 1906) pre de artişti din localitate. „Orthoneroxla*, titlul sub care a apărut In 1871) a con mal mare măsură satisfăcuţi în scădere, a scos din circu cest an ele eu fost revizuite
cizează că printre membrii fonda Ca urmare a tuturor formelor stituit, In Interpretarea Teatrului da stat din Petroşani, de calitatea oţelului livrat, do- itul valo rifică rii In economie sl adoptate cerinţelor şf vom
tori al societăţii se afla banca de stlmulore a vieţii culturale unul dintre succesele da prestigiu a le acestui talentat vtadă că fată de anul trecui peste 20 000 tone de otel. Iar continua să le perfecţionăm.
este
Apîlcarea lor corectă
„Ardeleana" — Institut de cre a Orâstlel, viaţa teatrulâ s-a colectiv artistic. Spectacolul, care a avut loc Joi seara * I !... rebutul reclamat de ăceşlia beneficiarilor II s-au livTut acum obiectivul nostru cen
dit sl economii, societate pe dezvoltat foarte mult, fapt ee pe scena sălii „Arta" din Deva — In cadrul sultei de este mal mic cu peste 30 !a uneori oteluri sub calitatea tral. Conducerea com binatului
acţiuni din Orâstie, care a contri reiese din presa locală a vremii. manifestări ale Festivalului cultural „Saxmls" — a însem sută. Calitatea îmbunătăţită cerută, şi a centralei şl noi specialiş
— Deşi In acest an otelariJ
buit cu 700 de coroane. Astfel, Revista Orâstlel In nr. nat pentru Mlrcea Ptnlşoarâ, Pauli os Codreanu, Nloolae de d lle trn iţl ap ârule ulterio r ptnâ se reflectă şl In creşterea ex au întim pinat dificultăţi în a tii sl conducătorii direcţi al
Prin 1885, filiala din Orâstie 16 din 1896 semnala In articolul Gheorghe, Constantin Dumlira, Mlhal CJIta, Ludmlla In preajm a Iul 1070, ce ou avut portului dar mai cu seamă provizionarea cu fontă, fier proceselor de producţie depu
a societăţii avea 26 de membri „Reprezentaţia teatrală de du Petrov sl regizorul Marcel Şoma — no| sl valoroase o Influentă deosebitâ osupro dez In îmbunătăţirea cursului de vechi şarjat şi unele feroalia nem eforturi pentru ca din
înscrişi printre care Constantin mineca trecută", următoarele : creaţii actoriceşti, răsplătite cu vil aplauze de numeroşii vo ltării sp iritu lui n otio n o l. In con revenire valutară. je care au înqreunat munca, punct de vedere el dotării
Su-
tinuare, profesorul Dum itru
Sl Miţi Baciu, Ghizelo Roman, „Potrivit programului cunoscut, spectatori. son, de la Liceul „D e c e b o l" din Căutind dincolo de cifre şi sursa neajunsurilor rfim lne în tehnice şl aprovizionării cu
Deva, In lucrarea „D ouA iile do
losîf Anatol, loan N. Corvln, E dumineca trecută, seara, s-a dat entuziasm culturol f l naţio n a l la procente, de terminologia teh- ultimă instanţă lot tehnoloqîa materii prime şl materiale In
lena Cosma. Gheorghe DrăghÎcl, din partea diletanţilor români Deva (4-9 oct. 1870"), dupâ ce a nico-economică factorii care — a precizat ing. Sabin Faur. oţelării să fie create toa’e
Remus Dobo, Leontlno Domşo* din localitate reprezentaţia tea fAcul un scurt Istoric a l a c ţiu n i au determinat creşterea cali Dacă în ceea ce priveşte ela condiţiile de aplicare a preve
Marla T. Bariţiu, Gh. Oprea, trală a piesei „Totul pentru ochii lor întreprinsa do In la le rtu o lll fl tativă nu este greu de obser borarea. lucrurile s-au pus la derilor şl prescrlpţlunilor teh
In preajm a
d e p u ta ţii a rdeleni,
Lucia Piso, Roman V. Lucaclu, lumii". Cu bucurie constatăm că Iul 1870, In vederea constituirii vat că ponderea sl eficacita punct, rămîne încă descoperit nologice. Marea problemă ră
P. P. Bariţiu, Veturla Vlod. reprezentaţia a reuşit în toote S ocietăţii pentru fond de teatru, tea revine proqreselor 1n per modul cum se desfăşoară pro mîne însă abaterea de la dis
a p reie n to t „c e le douâ zile ". în
Dintre toţi orâştîenii înscris! in privinţele. Diletanţii, atft damele scrise cu lite re de a ur In cartea fecţionarea generală a tehno cesele de turnare. înregistrăm ciplina Impusă de tehnologie
Societatea pentru fond de teotru, cît sl domnii, j|-au studiat bine teatralul românesc. logiilor, creşterii competentei încă frecvent temperaturi de fie din nepricepere, Me din de
com unkA tlIo „M o
Au urm at
contribuţia cea mal importanta rolele lor sl te-au predat spre mente din a ctivitate o S ocletâtil şl răspunderii colectivelor în evacuare si dezoxldărl neco- ficit de conştiinciozitate si
răspundere. Faptul că unii o-
materiolâ şi morală o are dr. deplina mulţumire a publicului pentru fond de teotru român In respectarea lor pe toate fazele respunzăloarc. abateri de la ţelarl, maiştri şl chiar in g i
loan Mihu. Acesta pune bazele, de fată". Transilvania pe te rito riu l ju d e ţu proceselor de concepere, pre vitezele de turnare prescrise. ^ neri dovedesc o slabă c a lifi
lui H unedoara" a prof. Gheorghe
în al doilea deceniu al secolu Piesa, spirituală, bine (oootă Arm âfescu |l „L e g â lu H le O râ jtle l gătire, elaborare şi turnare a defecţiuni care Influenţează* care ŞI competentă tehnică
lui nostru, a unul fond ce-i poar o produs In rîndul publicului cu Socletotea pentru fond âe şarjelor. Un clşl.jg considera serios proprietăţile fizlco-me- trebuie să-l privim oa o defi
teatru român In T ra n s ilva n ^" a
tă numele „Fondul Dr. loan pref. A urelia Baciu, In care au bil, nu alît pentru prezentul si canice ale oţelurilor. cientă de prim ordin. Iar lich i
Mihu" pentru premierea lucră multe momente de veselie, pen lost trecute In revIstA adunârl a- viito ru l imediat cît mai ales — La otelărla M artin nr. 1 darea ei ca o condiţie Indis
rilor dramatice mai valoroase. tru care diletanţii au fost răs ţu lu i nostru, co ntrib u ţia hunedo- pentru perspectivă, esle că în — ne-a spus tovarăşul Inginer pensabila a procesului teh-
pe
Io secletâtM
te rito riu l
jud e
N irolae Găvănescu. şeful sec
Activitateo filialei din Orâstie plătiţi cu aplauze. îmbucurător renilor la susţinerea ei m oterlatâ oţelării s-a înrădăcinat, adine ţiei — sectorul de turnare noloqîc In oţelării. Iată de ce
ideea necesităţii
ca fiecare
a Societăţii pentru fond de tea a fost sl sprijinul călduros ee s-a si ctlevo spectacole ale trupelor muncilor, maistru sau inginer considerăm că ceea ce. am
de o ld .
de d ile ta n ţi
tru român era impulsionată |t dat reprezentaţiei, otît dîn par Ecoul societăţii In Banat ]l să-şi. aducă . .intregu-i aport la este cel mai deficitar. Func realizat pozitiv în domeniul
stimulată de ţinerea unor adu activitate a acesteia In clteva îmbunătăţirea calităţii. ţionarea defectuoasă a oalelor calităţii trebuie să constituie
fast
lo c a lită ţi
au
nări generale ole aeestelo, cum tea publicului românesc, cît |î p rincipale do pref. Ia n Criyan Pentru că. deşi s-au obţinut de turnare ne împiedică să nu un succes final c] mal de-
prezentate
a fost cozul cu odunarea din a celui săsesc din looalftate. din Reşiţa, In cuprlnzâtoareo e i- progresele amintile. aceaslâ controlăm riguros vilez.ele de qrabă un început bun ce tre
1897, cînd s-au prezentat piese „Sola otelului era plnfi la cel punere „A c tiv ita te a S ocletâtil necesitate esle astăzi mai ma turnare. Iar lipsa prafurilor buie să-l extindem şi să-l con
pentru fond
de teatru
româh In
le „La Turnu Măgurele" de Vo- din urmă loc plină. Mulţi n-au B anat". Tel o ld , dupâ datei# pe re ca oriclnd. Si ca să nu ne solidăm. Deplasînd centrul de
&ile Alecsondri si comedia loca mal aflat locuri de şezut fl au core cercetătorii le-eu dat la î- îndepărtăm de ceea ce am a „lerm icem " diminuează atît greutate a preocupărilor
lizată „Trei doctori*. vealâ plnâ In momentul de tată , rătat mai sus, se cere preci procentul de scoatere de metal noastre asupra acestor aspec
se specifică câ a luat flin tă p ri
Ziarele si revistele otâştiene trebuit să stee, fndesutţl, fn ma trupă stabilă de a d o ri din zat că neajunsurile si d ificu l bun cit şi valoarea lui calita te esenţiale avem certitudinea
au publicat numeroaso materiale picioare. Galeria plină de po A rdeal, lucru o g lin d it In lucrarea tăţile oare grevează asupra tivă. Ţoale acestea sînt In a că cincinalul v iito r v a aduce
„U n slujito r a l Thallel - re flţe a nu t
In legătură cu octîvitatea socie por, pe oare cu drag l-am ve- Geargo Augustin — Petculescu", calităţii oţelului se vădesc în tenţia noastră, căutăm soluţii otelului fabricat la Hunedoa
tăţii. Astfel, „Activitatea" reoro rut sl bucurie ne-a făcut cu In ezpusâ de prof. Petru O a lld e priorul rînd tocmai pe terenul dar deocamdată nu slntem ra presllqiul calitativ spre ca
d in R eflfa.
duce discursuri întregi ţinute ¡n teresul a re ta t prin venirea In C itate concludenta, însoţite de pe care s-au obţinut succesele m ulţum iţi cu ceea ce am obţi re tindem.
amintite.
codrul societăţii, procum sl des- numer o şa de frumos ki repre- com entarii asupra co nstitu irii |l
societăţii au fast p re
fiin ţă rii
fâsurareo lucrărilor. Numeroşi sentaţle. Jurul asemenea a fost zentata In com unicarea „R evista
Fam ilia - organ de p ub licitate
conducători ai societăţii au vizi bine înfăţişat : am vezut oaspeţi al S ocietăţii pentru fond de te a
tru român In Transilvania" de că
tat sl ou colaborat pe târlm cul veniţi anume pentru ocest teatru, tre prol. Ton Bradu d in O radea.
să apară
M ult mal tirziu avea
tural cu Orăjtia. Astfel, referin- din comunele vecine Orâstloara, prim a revista teatrală propriu-zlsă,
du-se la activitatea secretarului Romos, Cuglr, Dineul mic, Bo- (apt consemnat In lucrarea ia Măsuri unui gi cu puni tu inlăturarua
literar ol revistei Societăţii pen bilno, Berlu etc,, apoi din Deva, „R evista leotrolA (1913-1914) -
In iile revistă de teatru In Tran
tru fond de teotru român, Dr. Petroşani, Blaj*. silvania” , de M ireea Papa, ecr-
ca lfilo r p rin cipa l la C lui. Sl pe
H, Petra Petrescu, „Gazeta de Cu o zl înainte de spectacol, te rito riu l Judeţului nostru mişca
Transilvania" nr. 12, din 1913, Revista Orâştiel — nr. 15 publica rea teotralA a cunoscut o însem obstacolelor din calea
nată dezvoltare ineepînd cu mult
tim p In Urmă, fa p t ce a consti
semnala : „Acum se pregăteşte Io rubrica „Teotrul românesc In tu it tema e ip u n e rlt „În c e p u tu rile
să ţină cîte o conferinţă. în Orâştie" afişul cu piesa ce se Prima pagină din revista Familia nr. 35 din 30 VIII/11 IX m lfe ărll tea tra le din Valoo Jiu
Lugoj, Caransebeş sl Orâstie", va |uco, rezultlnd printre Inter 1870 In care se anunţă adunarea de constituire a Societăţii lu i", a p o rţln ln d profesorilor M lr
cea M unleonu sl Constantin P at
Iar revîsta „Cosinzeana", de la preţi următori? : Petru P. Ba pentru fond de teatru român (facsimil). eu din Petroşani.
Orâstie, publică in întregime riţiu in rolul lui Razfan, fost co s e m ă n ă t o r i l o r
Semănatul culturilor de cu două maşini, semănatul qrlu- î u s " ? Nu se ştie că tim pul t«
toamnă esle una din lucrările lui. La C.A.P. Clqmău este poate schimba de la o zl ] •
Eforturi entuziaste pentru care au trecut pe prim ul plan stabilit ca lucrarea să Înceapă alta şl orice tărăgănare du<£
al preocupărilor de sezon ale
In cursul zilei de azi, iar săp-
la lntirzlerea semănatului?
organizaţiilor de partid din u-
cu realizare a
In legătură
semănat şl la cooperativa dîn
nităţlle agricole. consiliilor tâmîna viitoare se va trece la unor randamente maxime la
populare, consiliilor de condu Aurel Vlaicu. Faptul că prime semănat, se semnalează şl al'*'
un teatru român în Ardeal (Ii) cere, cadrelor tehnice, coope le hectare şl-au prim it sB- deficienţe. In prim ul rînd es»e
mînta de grîu merită aprecieri
ratorilor si mecanizatorilor.
vorba despre suprafeţele red
Din relatările tovarăşului favorabile. Dar surprinde ne se pe care s-a pregătit patul
plăcut un alt aspect. Suprafa germ inativ. Spre exemplu, la
Gheorqhe Zaharla. prim arul co ţa de teren pregătită la C.A.P. C, A.P. Turdaş slnt apte penii u
„P rogram ul p rep a ra ţi* la în fiin ţa nu vedea doar a In stitu ţie pentru de In num ărul 30 al »evlslel Fam ilia, vo n la ; căci fra ţii noştri de la Deva, septem brie, a.c. spre e io putea fa munei Geoaqiu, am retlnut că Geoaqiu nu reprezintă nici 30 a primi sămlnfa abis 30 de ho
rea unul fond pentru teo tru l naţional lectare, <1 o adevărată scoală de din 26 lu lle /7 august 1870, la rubrica care au p rim it cu entuziasm ştirea că ce d ls p o iitiu n lle necesare. la brigada din Gelmar q coo la sută din prevederile planu
rom ân" - prim f l Im portant Am u * lim bă românească | l do educaţie „C e e nou” te comunică pentru p ri prim o odunare In cauza teatralul te Deva, 6 sept. 1670 tare (dîn cele 70 arate), ceen
meni al g e n a iel S ocletâtil pontru m orală fl p o trla tk ă î ma oară data aprozlm atlvă a desfă va 'tine la dlnşll, vor faco toate ce In numele com itetului perativei agricole de producţie lui. Există peste 40 hectare ce reprezintă norma de luci i
fond de teatru - In core so prevo- „T e a tru l ira ţio n a l nu are rolul de şurării co nilitu a n ta l de la Deva • „A - le p osibile pentru ea oaspeţii să se Simoon Piso*. care. fiind arate în urmă cu pe trei zile a unei singure se
deo, tn artleolu! TI, a lln a etut b - a servi numai drept loc de d istrac dunareo de la Deva pentru compu poată bucura de toote com edltăţile R efleclind asupra program ului a din localitate, Ieri s-a început, mai mult de 10 zile, aşteaptă
convocarea a dunării generala la De ţie, ci misiunea m asta de a fl e nerea sl constituirea S ocletâtil pentru recerule* (Fam ilia nr. 34 din 23 au- dunării d in 4 şl 9 oct. cuprins mănători (I). Un decala] ase
va - a fast tip ă rit pa fo a ia volontă adevărată (coala de cultură n aţio n a fond ae teatru naţio n a l român - gust/4 septem brie 1870). In „P u b lic a ţi una", organizatorii de să fie discuite $1 însămîntate. mănător între terenul arat
f l p ub licat In Fam ilia. lă, In care sublim a m elodie a Umbli precum »Intern Inform aţi — se va (ine D in ziarul „F e d era tlu n ea " nr. 88, veni anunţă, prin Interm ediul revistei Mai îngrijorător se prezintă si cel pregătit există şl la cor-
E ntuiiasm ot de ocest început, re noastre sonora are să Incinta pe a la începutul Iul octom brie". oflăm că. In ziua de 4 septembrie F am lllo, că prim o ll se va încheia
dactorul revistei Fam ilia, tn Inform a cela care a r mal desconsidera d u l D ota precisă va fl anun ţa tă po 1870, protopopul român da re lig ie a i un concert, Iar a doua cu un bol, tuaţia la cultura de orz. Deşi peratlva agricolă din Prica^.
ţia „C astlunea te a tra lul nostru na ceaţa acestei lim bi - fl In care prim a pagină d in nr. 34 o l Fam iliei, ortodoxă o rientală Ioane Papiu - am bele In favoarea S ocietăţii pentru normal trebuia ca orzul să se unde nîcl măcar pentru cut-
ţio n a l", p ublicată la rubrico „C e e ezem plela de bravură strămoşească d in 23 ougutV4 toptem brie 1670 In core a fu ncţionat la Deva peste 30 fond de teatru, ceea ce-l determ ină tnsămînteze înaintea griului, lura orzului nu s-a asigurat d*-
nou", din nr. 12, 22 m orile/3 a- ou să Inspire pe strănepoţi da ase „P u b llca tlu n a ", reluată |l In nr. 3S do ani — a convocat Inteligenţa din pe redactarul de la Fam ilia să-şl în
p riite 1670, sa adre seară cu îndem menea vlrtu tH ” d in 30 a u g u s l/tl soptem brie 1670, cu Davo la o conferinţă In cadrul că cheie inform a ţia cu o Interesantă lucrările s-au Inversat deoare tul qerm lnatîv pe întreaga su
nul i A pelul o d re io t p u b liculu i român In am bala p rile ju ri od&uglndu-se rugă reia s-a ales un „co m ite t aranjato- prezum fie redată In ceehota m anieră ce unitatea nu are încă pro* prafaţa planificată.
„L a lucra dar, fra ţilo r f l » m orilorI vederea In s u flrll f l re alizării unul m intea către toate tia re le româneşti riu pentru Incartiralrea m ult d o riţilo r a tim pului : ..... aşa dar sperăm că rurată sămînta de orz nece
(...) V eniţi să în ă lţă m cu puteri u- in această adunare vom fl fe ric iţi Cu restante de loc neglija
nlte un tem plu o l lim b ii gl n aţio - o putea saluta |i o splendidă cunu sară. Cum se materializează a- bile la pregătirea terenului •
noU tăţll n oo tt/a , ca In ocest tem plu nă de dame, şl cu aHt mai vlrtos. tuncl sarcinile stabilite în pla
lim b a noastră sonoră f l străbună lâ căci din adunarea ţin ută In Interesul nul Direcţiei aqricole judeţene prezintă şl cooperativele *
se pealó urca la dom ni lateo ca I artelor frumoase, te iu l femeiesc — qrlcole din Romos. Valdel R.
sa cuvine In concertul popoarelor c i reprezentantul frum useţii — nu paate şi l LI.C.A.P , care prevede ca
vilizate". eforturilor Centenarul vieţii teatrale ardelene să lipsească“ . pînă cel tîrzhi la 10 septembrie moşel şf Plşchlnfl. Cooperai-
Sltulndu-se In fruntea Pentru Deva de acum 100 de ani a.c. toatp unităţile să-şi asigu rll din Romos au de tnsămtn-
pentru In flln ţo re a te a tra lul n aţio n a l, ta anunţo un mare eveniment, căruia
com itetul celor d n e l tfI continuă ac lo cu ito rii sal, şl-ndeoiobl in te le ctu a li re întreaga cantitate de semin tat 70 de hectare cu orz (lu
tivita te a tntra n lnd u ea la S a p rilie tatea rom ână, trebuia tă -i asigure
1670. Cu acest p rile j, o fast a fe * ca succes d eplin. Pentru sp iritu l nobil, ţe? crarea a şl început), dar în tn-
preşedinta a l com itetului la s ll Hodoş, um anist şi progresist In care a test Cunoscînd că termenul sta lal, pînă Ieri, nn erau pregăti •
ia r ca secretar *1 casier lo t if V ukan, concepută adunarea de la Deva, nl
căruia I s-a în cre d in ţa i redactarea o* de o publica şl ele acest anunţ. oaspeţi co/e vor binevoi a onora cu se pare demnă da m enţionai p o il|la bilit pentru tnsămlnfarea orzu dectt 65 de hectare. La acea
pelulul către p u b ik u l român, docu scop a tft de nobil a fost sprljlnJt |l „P u bllca tfu n a" e ite cel de-a! pa eeoslunea A dunării din 4 şl 9 oct. in te le c tu a lită ţii m aghiare d in locall-
salutat de presa rom ână din
ţară
ment prevăzut In program ul prepara- (Rom ânia) |l chiar da unate p u b li trulea document Im portant ca precede anul curent, stil nou oraşul (opldulu) tole, core a ofe rit localul caslnei lui expiră la I octombrie a.c., la se mai adaugă faptul cv
tiv. Proiectul a p e lu lu i întocm it do c a ţii străine, cum a fast ila ru l Poli- constituirea S o cie tăţii pontru fond de nostru şl cu deosebire com itatul ro pentru desfăşurarea lucră rilo r adună se Impune ca preşedinţii şl In rieşî a sosit vremea semăn.",
leslf Vulcan o fost dezbătut la 7 o- tih d in Praga. Ziarele bucureştene teatru. încă d in prim ate sala rlnduri mân cel mai mare — U nldoora — al rii din 4 şl 9 octom brie 1070, fapt în
p rllle 1670. cînd s-a discutat f l pro lăudau In iţia tiv a com itatului da cinci, se anunţă locul şl data precisă a Transilvaniei” . Se dau asigurări că registrat cu toată satisfacţia şi sin ginerii din unităţile care mal trilul, tn cooperativele aqr1-
blem a statutului viitoarei societăţi, Iar revista Convorbiri litera re a re adunării generale : „P entru lorm areo acest com itet aste a lc ă tu it din băr ceritatea de redactorul revistei Fami
statut cu redactarea cârula a fost produs a p e lu l In coloanele sale, sus- ţi constituirea S ocietăţii cu scopul de b a ţi energici şl neobosiţi „ca re vor lia In nr. 97 din 13/29 sep. 1070 : au deficit de sămlnţă s i trea cole din comung Romos se r'-
Insórclnot V Icentlu B o b tf. şti a face toate d ls p o iitiu n lle nece- „lin g u rii din Deva şl-au e fo rii şi
(>!nindu-l cu aprecieri călduroase. a crea un fond spre a In llln ţo un dînşll o spita lita te a lor, ba chiar în că netnttrzlat la procurarea dtcă multe semne de întrebai n
„A p e lu l către p ublicul rom ân" - Ca răspuns dlroct Io «polul la n teotru n aţio n a l român, te va ţine sore...".
a lt docum ent de b a iâ al genezei sat, rom âni d in d ife rite lo c a lită ţi ale adunare In zilele de 4 şl 9 octom C om itetul a rg o n lia to r al intelectua săşi adunarea se va ţine in localul lor. tn privinţa calităţii semlntelo
„S o d o tă ţil pentru fond de teatru" - A rdealului s-au g ră b it să trim ită brie 1670 stil nou In Deva". lilo r din Deva, care avea ca preşe că tin e l ungureşti. înregistrăm cu In calea semănătorilor se 1n-
a fast tip ă rit pe fol volanta | l p u b li scrisori de m ulţum iri şl Incurojore, Era acum rîndul Inte le ctu alilo r ro dinte pc Simeon Piso, publică în 4 plâeere acest oct a l frăţietâţ!«” . Deoarece la primele analize
cat In revista Fam ilia nr, 13 d in 29 precum şl obolul lor m aterial pe o- mâni d in Deva să-şi facă datoria septem brie 1670 In vita ţia pentru adu- P rivirile tuturor rom ânilor iub ito ri Lucrind in cadrul între tîlnesc şl altfel de obstacole. fectuate s-au respins multe dlr>
m artle/10 a p rilie 1870. A p e lu l subli dresa Inim osului secretar Şl casier - spre a fl Io în ă lţim e a m isiunii şi norea din 4 şl 5 octombrie, sub titlu l do cultură erau acum îndreptate spre
n ia ră Inefi de Io început necosltaten p re ţu irii ca II se acordase. Devenii „P rovocare". Ea apare In Fam ilia oraşul Deva, unde urma tâ te adu prinderii de producţie şi preş- Unele unltătl au asigurată să- probele trimise, e absolut no
creării unei culturi naţlonole, căci Tosif Vulcan. au fost, fireşte, m lndrl dc alegerea nr. 36 şi 37, precum şl in Federatlu ne floarea In te le c tu a lită ţii române toţii Deva lâcâtuşul loarţ Puşa
prin cultură io atlrm ă In sâ fl substan Făcind dovada unei asemenea vo oraşului lo r ca g a td â a a dunării nea nr. 66. cu m enţiunea de a II pu din Ardeol pentru a fonda cea de-a mînta. au $1 teren pregătit, cesarâ repetarea operaţiunii de
ţa llln ţe l unei ra ţiun i t „A rm a cea inţe, grupul Inte le ctu olllo r români «- constitutive a societăţii şl şl-au ex- blicată şi In celolalte tia ra româneşti. doua asociaţie culturală o rom ânilor executa numai lucrâri de bu dar... mal ^şleaptă. Tovarăşul condiţionare.
moi puternica « tuturor n o ţiu n ilo r a nlm aţi de Ideee teatrului Işl conti ptim at m ulţum irea ţa ţă de cel co au din Transilvania - Societatea pentru
fost, esto tl va fi pentru totdeauna nuă cu consecventă lupta pontru a avut această In iţia tivă . Pentru conciziunea şl realism ul său fond de teatru. na calitate. Obiectivul apara Constantin Florescu, secreta Aspectele amintite denotă < a
cultura. C ultura e v iaţă, Ignoranta cest deziderat. redăm integral textul acestei Invi Atm osfera acestui momont este tului de fotografiat l-a sur
moarte. Insă culture are să fie na După redactarea şl discutarea tn La rîndul lor, prom otorii s o c ie tă ţi ta ţii concepută de Intelectualii Devei deosebit de concret şi plastic expri rul Comitetului comrinal de sînt suficiente motive care *3
ţio na la . căci n u n o i cultura naţio n a lă in com itetul celor cinci, proleetul şl In iţia to rii a dunării generale de la acum 100 dc ani. mată do in su flcţitu l director al re prins în timpul executării u partid Turdas. ne spunea că determine organele aqricolr
dâ putere ţ i viaţa (-■-) C ultura na statutelor societăţii a fost p ub licat in Deva Işi exprim au încrederea In in „Provocare V oitorii de a lua por vistei Fam ilia, core în încheierea o-
ţio n a lă trebuie sa fie dar ţin ta su Fam ilia nr. 27 din 9/7 iulie 1678, sub telectualitatea de*eană, cere va face to la adunoreo pentru constituirea bişnultei sole rubrici „C onvorbire cu nui şablon destinat confecţio „am stabilit ca azi (25 septem judejene să intervină nelntlr.
premă lo core ou să tin dă teoie titlu l „P roiectul de statute pentru So lotul pentru re utîla a dunării : ,,S1n- societăţii cu scopul de a crea un citito are le " din nr. 37 ol revistei, nării uhor piese.
năzuinţele noastre de rom âni . cietatea spre scopul creării unul fond te n convinşi co accoxto adunare, fond spre a in (iin |o un le a ltu noţia- exclama cu convingere ţi h o tă râ t brie — n.n.) să se înceapă semă ziat. cu măsuri energice, pentru
monită a form a o societate
care
Pontru realizarea acestui scop se de teatru român” . In b a ta cunoaşte nat romăn, ce se va tin e in 4 şi S neclintită : ,,Deviza noastră acuma natul orzului, dar in unităţi impulsionarea ritm ului de lu
impunea în fiinţa rea a elt mol multe rii sole din tim p, proiectul da statu tinde la dezvoltarea culturii n a ţio octom brie a.c. calendariu nou, In dară să lie : - La revedere, la Foto : N. GHENA
in s lit’.itii de cultură. Tntre aceste In te urmo să li# dezbătut fi votot in a- nale In ec.rcul cel mai lorg, va H> Deva, slnt rugaţi a ie adresa cairo D evo l". treburile se cocoloşesc“ . Se cru Ia executarea tnsămîntăr •
stitu ţii de cultură trebuie înscris dunaroa generală anunţată a se (Ine una d in tr* cele mai numeroase din Praf. DUMITRU SUSAN mal aşteaptă osre Indicaţii „de
teatrul. In care com itetul celor cinci in ora*ul Deva. d to S-au ¿Inul plnâ acut» U Tren sil- com itetul organizator iu p in i In td lor de toamnă.