Page 92 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 92
4 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Mr. 4669 SIMBATA 26 SEPTEMBRIE 1910
V izita d e le g a ţie i
neheierea vizitei preşedintelui Consiliului C.C. a l P.C.R.
in J a p o n ia
i
e Stat, M a e Ceauşescu. în Austria Aqerpres, Florea J'uiu, trans C.C.. Koichiro Ueda, membru
TOKIO 25 — Corespondentul
al Prezidiului C.C.
m ite;
Deleqath Comitetului
Cu acest prilej, într-o atmo
Central al Partidului Comunist sferă caldă, cordială, partici
✓ x Român, condusă de tovarăşul panţii s-au Informat reciproc
V irq il Trofin. membru al Co- despre preocupările actuale ale
Vizita la Agenţia Internaţională Inttlnirea tovarăşului m itelului Executiv, al Prezidiu celor două partide şl au făcut
lui Permanent, secretar al C.C.
al P.C.R., care face o vizită în un schimb de păreri în legătură
cu unele probleme ale vie ţii
pentru Energia Atomică Nicolae Ceauşescu cu tovarăşul Japonia la invitaţia C.C. al P.C. comuniste şl muncitoreşti. In
internationale şl .*le mişcării
din Japonia, a lost primită v i
Franz Muhri şi alţi conducători ai neri după-amiază dc tovarăşul cursul convorbirilor, a fost ex
Kenjl Miyamoto, preşedintele
primată profunda satisfacţie tn
Hofburqulul şi se opreşte la ia Bucureşti, constatlnd ne Prezidiului Comitetului Cen legătură cu relaţiile de priete
monumentalul portal de la m ijlocit atenţia deosebită pe tral al Partidului Comunist din
(Urmore fin pon. lj Conqresszentrum. devenit în care şeiul stalului român o a- Partidului Comunist din Austria Japonia. La primire au parti nie $1 colaborare existente în
ultim ii ani sediu) a sule de rordă problemelor utilizării cipai. din partea română, Si- tre cele două partide, hotărîrea
reuniuni internaţionale s tiin |i-' resurselor prodigioase ale mion Buqhicl, membru al C.C. de a diversifica şi dezvolta a
alături de drapelul N aţiunilor fice. Preşedintele Consiliului stiinlei si U'hnicîi contempora Joi. 24 septembrie, tovară ger. membri al Biroului Poli La convorbire au participat al P.C.R., vicepreşedinte al Co ceste leqături, corespunzător
Unite si de cel al Austriei, în de Stat şi soţia sa sînt iniîm - ne. România a contribuit la şul Nicolae Ceauşescu. secre tic, şi Helnrich Fritz, membru tovarăşii Iosif Banc, membru legiului Central de Parlid, şl intereselor celor două partide,
cinstea preşedintelui Consiliu pînati la sosire de dr. V. Sa- Îndeplinirea scopurilor majore tar general al Partidului Co al C.C, al Partidului Comunist supleant al Comitetului Execu Ştefan Andrei, membru su în tă ririi unităţi! şl sotidarltăţU
lu i de Stat al Republicii So rabhai. preşedintele actualei ale Aqenlici. punindu-î la dis- munist Român, s-a în tlln it la din Austria. tiv al C.C, a) P.C.R., Corneliu
cialiste România. Nicolae sesiuni a Conlerintoi qenci ale a pozilie experţi repu.tat» si ofe Viena cu tovarăşii Franz In cadru) in liln irii au fost Mănescu $i Cornel Burtică, pleant al C.C. al P.C.R., prim- internaţionaliste a mişcării co
Ceauşescu. oaspete de onoare A.I.E.A.. preşedintele Comisiei rind unor cercetători din alte Muhri. preşedintele Partidului abordate probleme privind re adjunei de şef de secţie l-a C.C. muniste şl muncitoreşti. * tu
al conferinţei. de enerqie a to m i« din India, ţări posibilitatea să se specia Comupist din Austria. Erwjn laţiile dintre cele două parti membri ai C.C. al P.C.R. al P.C.R., iar din partea gazde turor forţelor antiim perialista
A.I.E.A. are ca obiectiv e- şl de dr. S. Eklund. directorul lizeze in laboratoarele sale. Scharf. membru al Biroului de. precum şi probleme ale întrevederea s-a desfăşurat lor Masayoshi Oka, vicepreşe angajate în lupta pentru pace,
sential stimularea cooperării qenera) al A.I.E.A., împreuna Pc baza înţelegerilor cu fo Politic, secretar al C.C., Hans mişcării comuniste şi munci într-o atmosferă caldă, tovă dinte al Prezidiului C.C., Tomlo democraţie, Independentă na
Intre state !n diferite domenii cu solia. P r (- ş e d i n I. e 1 e rurile ştiinţifice româneşti, ca Kalt, Franz Karqer, Franz Ha- toreşti internaţionale. răşească. Nishizawa, membru al Birou
ale folosirii energiei nucleare Oauscscu şi persoanele ofi re se ocupă de problemele fo lui Permanent al Prezidiului ţională sl progres social.
In scopuri paşnice, iniţiind, pe ciate care-l însoţesc sînt con losiri» enerqiei alomlco în sco
baza unui program diversifi duşi pe scara de mamuirâ. in puri paşnice, a continual dr.
cat. acţiuni de colaborare in biroul preşedintelui conferin S. Eklund., Aqentia va trim ite, Comunicat comun
tre târile membre ale organi ţei qenerale. unde dr. S. E- la rîndul ei. la Bucureşti ex Ultimele ştiri
zaţiei, cu respectarea princi klund prezintă pe colabora-lo- . perţi. In special In domeniul
p iilo r eqalită(li si avantajului r ¡1 săi din conducerea orqani- aplicării in oncoloqie şi chi Cele două părţi vor căuta în lor Cariei, astfel incit Organi
reciproc. A.I.E.A. încurajează zatiei şi pe funcţionarii in te r' rurgie a cercetărilor nucleare. continuare să contribuie. îm zaţia Naţiunilor Unite să poa
formarea de cadre specializa naţionali români care lucrea Relevînd contribuţia presti ’ V ăfij preună cu toate statele intere tă răspunde vocaţiei sale uni
te. acordarea de asistentă teh ză aici. gioasă a experţilor români la sate, la pregătirea unei aseme versale. din Cambodgia
nică. prilejuieşte schimburi u- A rălind că participanţii la activitatea organizaţiei, el a nea conferinţe într-un spirit Ele au dat o înaltă aprecie
tlle de experienţă si* prin cen sesiunea anuală a Conferinţei menţionai că România a făcut Cele două părţi au constatat constructiv şi realist. re colaborării rodnice între
trul international de documen qenerale a A.I.E.A. sc simt o- de două ori parte din Con cu satisfacţie creşterea conti Părţile şi-au exprimat con România şi Austria in cadrul PNOM PENH 25 (Aqerpres). ciated Press — a fost astfel
tare, facilitează tuturor mem norati de faptul că au ocazia siliul de conducere a) A.I.E.A. n u i a schimburilor dc mărfuri, vingerea că renunţarea la fo O.N.U. şi al altor organisme Ultimele ştiri transmise din blocată.
b rilo r săi cunoaşterea a ceea să se întllnească cu preşedin P r e ş e d i n t e l e Nicolae subliniind dorinţa lor dc a găsi losirea forţei şi Ia ameninţarea internaţionale, cum ar fi Co Cambodqia semnalează un atac Intre timp,* în localitatea
ce se realizează în domeniul tele Nicolae Ceauşescu. direc Ceauşescu sî soţia sa au sem noi posibilităţi în vederea lăr cu forţa în relaţiile internaţio misia Economică Europeană. lansat de forţele de rezistentă Taing Kauk $| in îm prejurim ile
vast al cercetării şi aplicării torul qeneral al orqanizatioi nal în cartea de onoare a g irii relaţiilor comerciale reci nale, respectarea principiilor A.I.E.A., O.N.U.D.I., Comisia populară asupr-a unei fortifica acesteia au continuat să se des
enerqiei nucleare In scopuri a relevat contribuţia eficientă Aqentiei Internationale, după proc avantajoase. suveranităţii şi independentei Dunării, relevînd 0 utilitatea ţii deţinute de trupele regimu făşoare lupte violente intre for
paşnice. a României la realizarea obi care oaspeţii au fost invitat» Apreciind că un larg cîmp dc naţionale, cgalită(ii în drepturi, continuării şi în viito r a aces lui Lon Noi la numai 12 k ilo ţele patriotice şt unitâtî ale ar
In aceste eforluri. A.I.E.A. ectivelor Aqentîel Internatio în marea sală a conferinţei dezvoltare a relaţiilor dintre neamestecului în treburile inter tei colaborări. metri sud-est de Pnom Penh. matei reqlmului de la Pnom
se bucură de sprijinul larq al nale pentru Enerqia Atomică. qenerale. Participanţii la se România şi Austria îl oferă ne şi avantajului reciproc, re Cele două părţi au constatat Totodată, patrioţii au declanşat Penh. Centrul localităţii Taing
Republicii Socialiste România, România, a spus S. Eklund. a siunea anuală fac o prim ire cooperarea economică. cele prezintă premisa esenţială pen cu satisfacţie că vizita pre o acţiune ofensivă asupra pozi Kauk. traversat de şoseaua nu
tara noastră acordlnd o deo devenit în 1957 cel de-al 5-lea cordială şefului statului ro două păr(i şi-au exprimat do tru făurirea unei atmosfere dc şedintelui Consiliului de Stat. ţiilo r m ilitare inamice la apro mărul şase. care face legătura
sebită atenţie marilor progre membru al organizaţie» noas mân. aplaudînd îndelunq, în rinţa dc a dezvolta coopera încredere între popoare. Nicolae Ceauşescu, a contribuit xim ativ 60 kilom etri nord-vest cu importantul oraş cembod-
se ce le înregistrează în epo tre, care numără azi 103 mem picioare. rea în domeniul industria! şi Ele au relevat răspunderea Ia adincirea în continuare a de capitala khmeră. In urma qian Komponq Thom, se află
ca contemporană ştiînta şl teh bri. Directorul qeneral a) De la tribuna conferinţei, tehnic, pc baza acordului de care revine tuturor statelor in relaţiilor dintre cele două ţări. acestei operaţiuni militare, ei în prezent sub controlul forţe
nica. A.I.E.A. a evocat faptul că a tovarăşul Nicolae Ceauşescu cooperare din 20 februarie 1968. menţinerea păcii mondiale şi în la consolidarea p ic ii şi cola controlează în momentul de lor de rezistentă populară. Din
Vineri, ora 10,00... coloana avut cinstea să-l întîlncască a roşiii, o cuvîntarc urmărită In vederea realizării acestui o- soluţionarea problemelor inter borării în Europa. -Apreciind fată o parte importantă a şo această cauză, forţele m ilitare
de maşini pătrunde In incinta pe preşedintele Ceauşescu $4 bicctiv. părţile au convenit a naţionale, subliniind în acest utilitatea pc care au avut-o în- selei numărul cinci care face
cu un deosebit interes de în supra constituirii comisiei m ix sens rolul mereu crescind al tiln irile şi contactele personale Inamice nu au puiuţ să-şi con
tinue înaintarea spre Kompong
9 V treaga asistentă. te guvernamentale de coopera statelor mici şi m ijlocii în via pentru o mai bună înţelegere legătura cu zona de nord-vest Thom. pentru a veni în s p riji
întrevedere aplaudat cu căldură, subli re economică, industrială şi ta internaţională. Părţile .sînt între cele două state, părţile ■s Cambodqîei. înaintarea tru nul trupelor administraţiei Lon
Participanţii la sesiune au
pelor qeneralului Lon Noi spre
dc părere că realizarea dc pro
niind acordul lor cu Ideile tehnică. grese concrete in direcţia dez au hotărî! să continue schim aceasta reqiune — relatează co Noi dislocate în acest oraş. în
Cele două păr(i şi-au expri
burile dc vizite la toate nive
Cornelii! Mănescu — clare si aprecierile caprinse mat satisfacţia fată de evolu arm ării. inclusiv pc plan re lurile. respondentul agenţiei Asso cercuit de peste 60 de zile de
patrioţii cambodgienî.
în cuvlntarea şefului stalului
favorabilă a sch:mburîlor
gional, ar influenţa în mod fa
ţia
nostru. cultural-ştiintificc dintre Româ vorabil pacea. securitatea şi
In încheiere, dr. Vikram Sa-
Rudolf Kirchschläger rabhai. preşedintele conferin să promoveze intensif:cnrca colaborarea internaţională. fn
nia şi Austria. Ele au convenit
această direcţie, cic au subli
ţei. a mulţum it preşedintelui schimburilor şi cooperarea în niat importanţa pe care o acor
Consiliului de Stat al Româ domeniul învăţământului, ştiin dă dezarmării nucleare.
In cursul dim ineţii de vineri Au fost discutate, cu acest pri niei, Nicolae Ceauşescu. pen S itu a ţia d in Iordania
ministrul afacerilor externe al lej, probleme de interes comun tru vizita sa Ia A.I.E.A. şi ţei şi culturii. Relevînd situaţia încordată
României, Corneliu Mănescu. a privind dezvoltarea relaţiilor pentru cuvlntarea rostită în In timpul vizitei, m inistrul din Tndochina, părţile s-au pro
făcut o vizită protocolară m i româno-austriece. fata sesiunii anuale a confe afacerilor externe român, Cor- nunţat pentru reglementarea O UN ACORD DE ÎNCETARE presă in cursul zilei de ® ÎMPOTRIVA INTERVEN
nistrului afacerilor externe al întrevederea s-a desfăşurat rinţei acestei orqanizatii. nclîu Mănescu, şi m inistrul fe politică a conflictului pc baza A FOCULUI vineri nu au precizat dacă ŢIILOR DINAFARĂ
Austriei. Rudolf Kirchschläger. Intr-o atmosferă cordială. „Şlim , a spus dr. Vikram'. Sa- deral pentru afacerile externe, acordurilor de la Geneva, ga- şi cînd acordul dc înce
rabhai. că poporul român du dr. Rudolf Kirchschlagcr. au mntîndu-sc dreptul inalienabil A MM AN 25 fAgerpres). — tare a focului a intrat tn. v i TUNIS 25 (Aqerpres). —
ce o muncă neobosită. * sub semnat convenţia consulară a) popoarelor din această re A tît forţele iordaniene. cit goare pe întreg teritoriul Ior Primul m inistru tunisian,
dintre România şi Austria. S-a
giune de a decide singure asu
întrevedere Iosif Banc- conducerea dumneavoastră, convenit să se continue nego pra viitorului lor, fără ingerin şi unităţile palestiniene de co daniei. Bahi Ladqham, membru al mi
pentru prosperitatea României,
cierile în vederea perfectării
pentru progres si pace. O do actului adiţional privind extin ţe dinafară. mando au prim it vineri ordin 9 AJUTOARE ALE CRUCII siunii arabe de mediere tri
mise la Amman, a declarat,
de a înceta luptele. Acordul in
Cele două părţi şi-au expri
vadă minunată în^ acest sens derea convenţiei dc asistentă mat profunda lor îngrijorare tervenit intre părţile angajate ROŞII INTERNAŢIONALE cu ocazia unei emisiuni radio
Oscar Weihs porul român a înfruntai cala juridică asupra actelor extra în legătură cu înrăutăţirea con tn conflictul din Iordania este televizate în capitala Tunisiei,
a fost eroismul cu care po
mităţile naturale din acest an. judiciare şi actelor dc asigura tinuă a situaţiei din Orientul rezultatul misiunii de mediere TEL A V IV 25 (Aqerpres). — că „orice intervenţie dinafa
Un convoi «1 Crucii Roşii
Apropiat, care poate avea gra
asumate de delegaţia trimisă 1«
ră ar avea consecinţe incalcu
Iosif Banc. vicepreşedinte al interes comun privind aqricul- Am urm ărit cu totii. a arătat re socială. ve consecinţe asupra păcii Amman de şefii de state şi qu- Internationale, transportând a- labile şi ar provoca serioase
Principalul obiect al schim
Consiliului de M iniştri al Re tura din cele două ţări şi as in încheiere preşedintele con burilor de păreri asupra si mondiale. Ele s-au pronunţat verne arabe. reuniţi la Cairo. limentc. a părăsit Ierusalimul complicaţii în regiune". El a
publicii Socialiste România, a pecte referitoare la extinderea ferinţei qenerale. eforturile tuaţiei internaţionale l-au con pentru încetarea imediată a Deleqalia, condusă de preşe sâmbătă dimineaţa, pleclnd în adăugat că „atitudinea Da
avut. în cursul dim ineţii de colaborării şi cooperării în a poporului român de a înlătura stituit problemele legate dc luptelor şi au subliniat necesi dintele Consiliului Comanda Iordania, anunţă agenţia mascului şi Baqdaduluî com
vineri, o întrevedere cu Oscar cest domeniu. La convorbire urmările inundaţiilor din p ri securitatea europeană. S-a con tatea dc a găsi o soluţie pentru mentului Revoluţiei din Sudan. France Presse. Alimentele plică situaţia“ .
Weihs. m inistrul austriac al a participat Gheorqhe Oprea, măvară Si îi dorim succes de statat cu satisfacţie că evolu lichidarea conflictului, pe baza Gaafar El-Numeiry, a avut con vor ti distribuite populaţiei Referindu-se la luptele din
aqriculturii. Cu acest prilej, consilier. plin în munca nobilă închina ţia actuală oferă perspective rezoluţiei Cnnsîliuluî de Secu vorbiri cu regele Hussein şl care a suferit de pe urma u l Iordania. Bahi Ladqham a pre
au fost discutate. într-o atmo tă progresului tării sale, con încurajatoare în direcţia unei ritate nl O.N.U. din noiembrie eu preşedintele Comitetului timelor confruntări armate cizat că ele au făcut mai mul
sferă cordială, probleme de (Aqerpres) strucţiei paşnice“ . veritabile destinderi pc conti 1967, care să conducă la reali Central al Rezistentei Palesti dintre forţele iordaniene şi te viclim e decît războiul cu
nent. După părerea celor două zarea unei păci trainice şi ve niene. Yasser A ra b i. grupurile de comando pales Israelul, comitîndu-se „excese
ritabile prin respectarea inte
părţi. în prezent există premi
tiniene. De asemenea, de la
in
inutile", care au afectat
cum anunţă agenţia
După
Intîlnirea preşedintelui Nicolae se mai bune pentru realizarea reselor legitime ale tuturor po MEN, vineri dimineaţa, regele Doha (capitala Qatarului), au spedal populaţia civilă, „în
poarelor din această zonă.
tregul popor fiind
fost trimise în Iordania 36 de
ameninţat
unei conferinţe dc securitate şi
colaborare europeană. Ele au Părţile au subliniat necesita Hussein a) Iordaniei a rostit la tone de alimente. In acelaşi de qenocid".
postul de radio Amman o cu-
Ceauşescu cu membrii coloniei apreciat acţiunile întreprinse tea creşterii rolului O.N.U. fn vîntare în care a ordonat tru timp. Arabia Saudită a trimis 4*
în Iordania echipe de medici,
întărirea păcii, securităţii şi le
în această direcţie de diferite
W ASHINGTON 25
(Ager-
ţări, şi In acest context au galităţii internaţionale, în dez pelor Iordaniene să înceteze I medicamente şl alimente. pres). — Pentagonul a anun
mediat focul. Comunicatul Iul
române din Viena făcut un schimb de vederi a- voltarea cooperării m ultilate Yasser Arafat. comandantul su MOHAMED DAOUD A CE ţat ridicarea stării de alarmă
in
rale între state, fn acelaşi timp,
suprn eforturilor proprii,
clusiv asupra memorandumului ele au subliniat necesitatea prem al forţelor palestiniene de RUT AZIL POLITIC IN în unele unităţi de aviaţie a-
mericanc staţionate în Euro
rezistenţă, prin care acesta r*c-
Plecând de la Conqresszen tru, ca să audă că bătăile in i tea ce se desfăşoară aici, pen guvernului federal austriac. strictei respectări a principii- ceptă Încetarea totală a focu LIBIA pa. Aceste unităţi au fost pu
trum. preşedintele Nicolae mii noastre sint la fel cu ale tru ca cei care s-au păscut lui, a fost citit la postul de BEIRUT 25 (Aqerpres). — se în stare de alarmă In le-
Ceauşescu. soţia sa. Elena poporului din care purcedem, în România şi trăiesc astăzi în Dejun oferit de radio Amman de către genera Ziarul libanez „A l Hayat" qătură cu conflictul din Iorda
Ceauşescu. şi persoanele o fi că qlndurile şi simţămintele ce Austria să menţină contacte lul Gaafar El-Numeiry. şeful scrie că prem ierul iordanian nia. Purtătorul de cuvînt al
ciale care-l Însoţesc, s-au în ne însufleţesc sînt aceleaşi cu cu cultura poporului român. statului sudanez. Potrivit co dcmlsionar. Mohamed Daoud, M inisterului Apărării al S.U.A.
dreptat cu maşinile spre Lo ale tulpinii străbune din care Este. desigur, deosebit de fo municatului. organizaţiile pales a cerut azil politic în Libia. a precizat că unităţile de pa-
vell Strasse. unde. în fostul am -odrăslit şi noi“ . „Inim a lositor şi de plăcut, să vezi preşedintele Austriei tiniene „vor respecta acordul Ziarul adaugă că preşedintele rasulişli ale celei de-a 82-n d i
palat „D ielrichstein" — între noastră — a spus V irq il Simi- şi aici. ca de altfel in multe de Incelare a focului dacă şi Consiliului Comandamentului vizii aeropurtate din Fort
Hofburq şi Burqlhealer — se Vache. preşedintele coloniei — librării din Austria, cărţi ro cealaltă parte va proceda la Revoluţiei din Libia, colonelul Braqcr Carolina de Nord sî
află sediul oficial al coloniei dorea cu înfocare de a vă pu mâneşti. să ştii că există o In încheierea vizitei oficia De asemenea, au participat. fel“ . Moamer El Gedafi care so cele din R.F. a Germaniei ră-
române din Austria. Colonia tea Intîmpina aici pe Excelen preocupare permanentă de a le făcută in Austria, preşedin Iosif Banc, vicepreşedinte al Teleqramele transmise de află In prezent la Cairo, a ac min în continuare In stare de
cetăţenilor austrieci oriqinari ta Voastră, cel mai iubit fiu se crea condiţii prielnice pen tele Consiliului de Stat, Consiliului de M iniştri, Cor ceptat cererea fostului pre
din România este succesoarea şi conducător al poporului din tru ca toti cei care doresc să Nicolae Ceauşescu, şi sofia sa. neliu Mănescu. m inistrul afa agenţiile Internationale de mier Iordanian. alarmă.
unor mai* vechi societăţi ca care ne tragem şi noi. Aces cunoască cultura românească Elena Ceauşescu, au luat par cerilor externe, Cornel B urti
„România jună“ , fondată în te clipe rare sînt menite să să o poată face. Noi apreciem te vineri la uin dejun oferit că. m inistrul comerţului ex
IB71. sau „Clubul românilor întărească leqăturile de prie că tot ceea ce faceţi dumnea de preşedintele federal al Re terior, «persoane oficiale ro
din Viena", fondat în 1898. tenie dintre poporul român şi voastră aici — a arătat pre publicii Austria, Franz Jonas, mâne.
Printre fondatorii acestor co poporul austriac". Preşedinte şedintele Ceauşescu — consti şl soţia sa, Grele Jonas. la In tim pul dejunului, preşe
munităţi. se Intîlnesc numele le Consiliului de Stat^este in tuie o contribuţie la mai buna hotelul „Kahleaiberg". situat In dintele federal al Republicii După încheierea cu succes a
unor personalităţi remarcabile format că la Viena colonia cunoaştere a poporului român pitoreasca zonă a pădurii vîe- Austria şi preşedintele Consi
din istoria si cultura noastră. română posedă o bibliotecă cu în Austria, cît şl la dezvol neze. liu lu i de Stat al Republicii So
In prezent, colonia română peste 1 000 de volume din li tarea re la ţiilo r de prietenie Au participat cancelarul fe cialiste România au rostit
din Viena numără peste 600 teratura română, că ea orga dintre Austria şt România. deral Bruno Kreisky, Rudolf toasturi.
de membri. La intrarea clădi nizează expoziţii, qale de fil Actionînd astfel, vă faceţi da Kirchschlaqer, m inlsim l de ex tr-o atmosferă caldă, priete zborului stafiei „Luna -16“
Dejunul s-a desfăşurat In
rii din Lovcll Strasse flulurau me româneşti, concerte de toria atîl fată de patria în terne, altl membri ai quver-
numeroase slegulete româneşti muzică românească, precum care v-ati născut, cît şi de nului, persoane oficiale aus nească.
şi auslriece. Un grup de tine şi cursuri de limba română. patria în care trăiţi sl vă des triece.
re fele. îmbrăcate în costume In această atmosferă, plină făşuraţi astăzi activitatea.
naţionale româneşti. întimpină de căldură, p r e ş e d i n t e l e In încheiere, şeful statului Studierea proprietăţilor roci se poate produce prin interac subliniază Interesul deosebi! pe
pe preşedintele Ceauşescu, pe Nicolae Ceauşescu. luînd cu- nostru a spus : Acum, cînd Plecarea din Viena lor lunare, inclusiv cercetarea ţiunea vântului solar cu com care l-ar nrezenta studiul unor
solio sa si ne ceilalţi oaspeţi vîntul. a spus ' „Pentru mine. peste citeva ore vom încheia conţinutului lor în compuşi or puşii anorganici -ai stratului oveniunlc cantităţi de gaze ca
români după obiceiul tradi soţia nioa şi pentru ceilalţi vizita în Austria, pot să vă ganici vor furniza ştiinţei in superficial al solului tunar. For re ar putea fi descoperite în
ţional al meleagurilor natale, colaboratori este o deosebită spun că întrevederile şi dis După-amiază, preşedintele Kirchschläger, ministrul comer form aţii de o covârşitoare im marea subslantelor organice ar, mostrele de sol lunar.
cu pîine şi sare. Răsună a plăcere că. în cadrul vizitei cuţiile pe care le-am avut au Consiliului de Stat al Republi ţului. industriei şi meşteşugu portantă, scrie In ziarul „Prav- putea fi, de asemenea, leqală ★
plauze puternice, urări, iar un oiiciale pe care o facem în fost deosebit de rodnice, de cii Socialiste România. Nicolae rilor, Josel Staribacher, alţi da" savantul sovietic L. Muhin. de căderea pe Lună a meteori
grup coral intonează un cin- Austria, ni s-a oferii posibi utile, ele vor contribui la dez Ceauşescu, împreună cu solia membri ai guvernului şi per Observaţiile astronomice şl ţilor. L. Muhin consideră insă Directorul observatorului din
tec de bun-venit. In prima sa litatea de a ne in ltln i cu voltarea şi mai puternică a sa. Elena Ceauşescu, si celelal soane oficiale austriece. cercetarea compoziţiei chimice că fn stratul superficial *1 so Roehum, Heinz Kaminskf. a
lă în care sînt invitaţi oaspe membrii coloniei române. relaţiilor dintre popoarele te persoane oficiale din suita sa Şeful statului român îşi ia, a m eteoriţilor arată că în di lului lunar este puţin probabil ral/ficat întoarcerea pe Pâ-
ţii se află numeroase cărţi Doresc să vă mulţumesc noastre. Doresc ca activitatea au plecat din Viena spre Bucu de asemenea, rămas bun de la ferite regiuni ale galaxiei noas să existe concentraţi» perma mînt a aparatului de revenire
româneşti, la loc de cinste pentru cuvintele calde rostite coloniei, a parohiei să fie reşti. şefii misiunilor diplomatice a- tre are loc o sinteză «abiogenă nente sesizabile ale vreunor al staţiei atilomale „Luna-16"
fiind aşezate volumele cu ar la adresa noastră, a poporului permanent îndreptată în a ...Marea poartă a Vlenei, ae credltati la Viena, prezenţi pe (nelegată de activitatea orga compuşi organici, datorită ac drept o „realizare remarcabilă“ .
ticole Ş» cuvântări ale pre român, a patriei unde v-ati ceastă direcţie. Actionînd ast roportul Schwechal, de unde a aeroport. nismelor vil) a unor compuşi ţiunii distructive a marilor va Startul de pe Lună, aterizarea
şedintelui Ceauşescu. Pe pereţi născut şi ati trăit. fel, veţi putea spune că des decolat avionul prezidenţial, es La scara avionului, preşedin organici. In spaţiul interstelar riaţii de temperatură şi a raze precisă şi funcţionarea irepro
sînt expuse reproduceri ale Intr-adevăr, a arătat pre făşuraţi o activitate rodnică, te sărbătoreşte îrapodobilă cu tele Consiliului de Stat. Nicolae au fost depistate molecule de lor ultraviolete şi cosmice. şabilă a statici pe Lună dove
unor documente evocatoare • şedintele Consiliului de Stal. că sînteti cu adevărat soli ai drapelele naţionale ale Româ Ceauşescu. şi soţia sa, Elena apă. melan şi amoniac, iar în Analiza mostrelor lunare a desc calitatea excelentă a sis
fotografii ale caselor, unde au România de astăzi se înfăţi poporului român, ai prieteniei niei şi ale ţârii gazdă. Ceauşescu, slnt salutat» căl ultima vreme, b distanta uriaşe duse de cosmonauţii americani temelor de comandă ale sta
locuit la Viena Eminescu 5Í şează lum ii ca o tară cu rea cu poporul austriac. Preşedintele Consiliului de duros de preşedintele Prânz de pămînt. s-a stabilit, cu aju a vădit conţinutul cu totul re ţiei. a spus el. Acest succes,
Enosrn. scrisori semnat'' de lizări deosebite în dezvoltarea P r e ş e d i n t e l e Nicolae Stat, Nicolae Ceauşescu, şî so Jonas şi soţia sa, Grele Jonas, torul metodelor radioastrono dus de carbon al acestora. a declarat Kamînski. deschide
Titu Maiorcscú şi Lucian Blo so eronom iro-sorialâ. în Înflo Ceauşescu şi solia sa au fost ţia sa sosesc la aeroport îm UI iau un călduros rămas bun. mice, existenta unor molecule perspective nenlru aducerea In
rirea ştiinţei, culturii. în fău invitaţi apoi să semneze un Cel doi şefi de stat îşi strlng L. Muhin consideră că mostrele v iito r ne Pămînt a unor mostre
ca adresate societăţilor care preună cu preşedintele Franz de acid cianhîdric sl aldehldă culese de slatia „Luna-I6" de
au precedat actuala colonie rirea bunăstării poporului". act festiv oare consemnează Jonas şi soţia sa. Cei doi pre prieteneşte mîinile. x formică care. consideră Muhin. la o adindme de 350 milim etri nu numai de pe Lună. dar şl
română din Austria. Membrii Tovarăşul Ceiuşeseu a subli aceasta întilnire, precum şi şedinţi trec în revista garda de La ora 16,30 avionul prezi pot genera acizi nucleici şi vor putea furniza rezultate ca de ne alte planete.
coloniei îi înconjoară cu col- niat ră niciodată poporul ro- în cartea de onoare a colo onoare aliniată pe aeroport. denţia) cu care a călătorit şe Directorul observatorului de
dură şi stimă pe preşedintele nu a avut. o asemenea niei. Preşedintelui Ceauşescu Sînt intonate im nurile de stat ful statului român în Austria aminoacizl. lita tiv deosebite. Dacă ipo la Roehum a relevat totodată
N irolac Ce^uş^scu sl ne cei- viată ferîri'ă. demnă sî indc- şi soliei sale le-au fost oferMe ale celor două ţări, In timp ce, se îndreaptă spre patrie. O fi Pentru înteleqerea apariţiei teza că sinteza abiogenă a mo că sla|iîle automate limitează
UMi o*sncti. Hi,rurio noas- nenri«''to cum are «astăzi — şi în dar albume cu imagini din în semn de omagiu, se traci 21 cialităţile venite să salute pe vieţii în sistemul solar, arată leculelor orqanice a avut loc
Iră — spune prof. dr. Gheor .v-'asla *e daloreşle faptului istoricul activităţii coloniei de salve. şeful stalului român adresează savantul sovietic, prezintă un Intr-unui din stadiile tim purii în mod considerabil riscurile
qhe Moisescu — nu cu că astăzi poporul însuşi este române. La despărţire, mem Preşedintele Nicolae Ceauşescu cemne prieteneşti Este o at contaminării Pământului cu di
noaşte marqini. i*'r limba sl,*10inul destinelor sale ne ca brii coloniei au făcut din nou 1şi ia apoi rămas bun de la ce mosferă călduroasă, este acea deosebit . interes posibilitatea ale form ării Selenei este ade ferit» germen! din spaţiu : „M e
ro si le făureşte aşa cum do
şefului statului nostru şi ce
noastră nu poale tilcui feri lo rla lţi oaspeţi români o emo lelalte personalităţi austriece atmosferă care a însoţit pe tot sintezei abioqene a compuşilor vărată, s-ar putea ca aceşti toda sovietică prezintă o
cirea de care sîntem învăluit» reşte. venite pe aeroport: cancelarul parcursul vizitei în Austria pe organici pe Lună şî pe diferite compuşi să se fi păstrat în stra securitate aproape absolută îm
„Am ascultat cu deosebit ţionantă manifestare a bucu şeful statului român şi pe ce
azi. cînd cel mai înalt sol şi interes şi cu plăcere — a con federal Bruno Kreisky. vicecan lelalte oficialităţi care l-au în planete. Pe Lună, consideră el, turile mai adinei, consideră sa potriva contaminării bioloqice
conducător al poporului ro tinuat preşedintele Ceauşescu rie i prilejuite de această în- celarul Rudolf Hauser, minis soţit. In absenta atmosferei, sinteza vantul. De asemenea, acesta a biosferei tereslre", a spus el.
trul afacerilor externe, Rudolf
mân se află 1n m ijlocul nos- — cele spuse despre activita tîl-nire.
Radocţio »1 odmintiîraţia ilarului t Dara, str. Dr. Palm Grata ru. 15, Talatoana : 12317 |J 11271 Tlponil i Inlraprlndtrao poligrafic« Data 44043