Page 93 - Drumul_socialismului_1970_09

L ' S / / / / / S / / / / A S tfiS /t/ttr itif/ffl/tM /H V ir tf* " ........................." A
u U . - $
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A Î

} ® Situaţia din Iordania

I ■ Veşti din ţările socialiste

I fi A fost deschis „coletul

selenar“

fi Agenda economică I

ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.B. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
Q Curier, Atlas

i I
ANUL XXII. Nr. 4890 DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Comentariu economic Masa oferită de Comitetul

Executiv al C.C. al P.C.R.

cu prilejul împlinirii a 60 de ani

de către tovarăşul Vasile Ifileu

Foptul câ succesul sau insuccesul, dinamismul- sau stag* Comitetul Executiv al C.C. al încredinţate de partid, de sta­ pentru a-şi putea aduce si pe
narea, eficienta sau ineficienta întreprinderilor sini deter­ P.CR. a oferit, sîmbălă la a- tul nostru socialist. mai departe contribuţia la ac­
tivitatea partidului şî statului.
minate tot moi mult de octivitoteo conducerii cere cu in­ mtază. o masă tovărăşească cu In ’timpul prînzului a toastai A răspuns tovarăşul Vasile
sistenţă definirea clară ţi precisă a calităţilor necesare prilejul celei de-a 60-a aniver­ pentru sărbătorit tovarăşul Vîlcu. Arătînd că întreaga sa
conducătorilor si codrelor de conducere, stabilirea para­ sări a zilei do naştere a tova­ NICOLAE CEAUŞESCU. Refe- viaţă şi-a consacrat-o partidu­
metrilor optimi după care aceştio trebuiau să funcţioneze răşului Vasile Vîlcu. membru rindu-se la munca vastă şi la lui. sărbătoritul a m ulţum it
pentru ca oportul lor Io bunul mers al întreprinderilor sâ al Comitetului Executiv al CC. succesele obţinute de partidul pentru aprecierile calde făcute
fie maxim. Această definire, deporte de a fi un banal de­ al P.C.R., vicepreşedinte al nostru în traducerea în viaţă
la
tovarăşul
adresa
sa de
ziderat, se impune ca o nevoie reală o procesului de perfecţio­ Consiliului de Stat. a măreţului program de în flo­ Nicolae Cenusescu. pentru ură­
nare generală o conducerii economiei, nevoie dictată de Au luat parte tovarăşii rire multilaterală a patriei ela­
Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor- borat de Congresul al X-lea al rile ce l-au fost adresate şl s-a
mersul vertiginos înainte al tehnicii industriale, de ova- angajai sS depună toate efor­
lonşa de implicaţii economice ce le generează şi de exi­ ghe Maurer. Emil Bodnaraş, P.CR., la politica externă a turile pentru a îl cit mal de fo­
genţa în creşterea accelerata faţă de cadrele de conducere. Paul Niculescu-Mizil. Gheor- partidului şl statului nostru de los partidului construcţiei so­
Incercînd o ierarhizare prin prisma acestor necesităţi nu qhe Pană, Gheorghe Rădulescu, prietenie şi alianţă cu ţările cialismului în patria noastră.
este nici o dificultate să se înţeleagă de ce se impune îlie Verdeţ, Maxim Berqhianu, socialiste, de solidaritate şi u­ Tovarăşul Vasile Vîlcu şl-a ex­
nitate cu mişcarea comunistă,
ostâzi atîl de categoric co toate posturile care presupun Florian Dănfllache, Constantin de destindere, colaborare si pa­ primat încrederea fermă că par­
responsabilităţi1 şi funcţii de conducere din întreprinderi Colectivul laminorului de profile uşoare de la Hunedoara se remarcă în acest an Drăgan, Emil Drăqănescu, Janos ce în lume. secretarul general tidul nostru în frunte cu secre­
să fie ocupate numai de persoane cu temeinice cunoş­ printr-o importantă contribuţie la creşterea, diversificarea şi îmbunătăţirea laminatelor. In cele Fazekas, Dumitru Popescu. Le- al partidului a arătat că, ală­ tarul său general — conducă­
tinţe de specialitate, cu o conformaţie profesională co­ aproape trei trimestre, aici s-au laminat peste prevederi 1 500 tone de profile într-o ¡orgă gamă onte Râutu, Ştefan Voitec, lo- turi de întreaga conducere de tor marxist-leninlst încercat,
sW Banc. M iron Constantinescu.
respunzătoare, Vastitatea şi robusteţea pregătirii, capitalul tipodimensionalâ şi cu un consum de metal cu 0,31 kg pe tonă sub norma planificată. partid şl de stat. la toate aces­ profund devotat poporului, cau­
de cunoştinţe tehnice, economice şi de conducere, dublat ____________________________________________________________________ _______________________________ Ion lliescu, Ion Ioniţă. Vasile
Patillneţ, Ion Stânescu, Mlhai tea şl-a adus şl-si aduce con­ zei socialismului — îsl va înde­
de experienţa ocumulată şl amplificat de dorinţa nestăvi­ Marinescu, Ion Păţan, Chivu tribuţia şl tovarăşul Vasile V îl­ plini cu cinste sl In viito r mă­
lită de autoperfecţionore s-ou sedimentat şi cimentat Io Stoica, Constantin Pîrvulescu, cu. Relevînd sarcinile mari pe reaţa misiune Istorică ce-1 re­
fundamentul piramideî colităţilor necesare conducerii. Aşa Plenara Consiliului judeţean Hune Gheorghe Vasilichl. care le are de rezolvat în con­ vine în asigurarea prosperităţii
încît la ora actuală nici nu se mai poate concepe existenţa şi Conducătorii de partid şl dc tinuare poporul român în con­ României
raţiunea de a fi ale unui conducător decît numai ancorat stat l-au felicitat călduros pe strucţia societăţii socialiste, to­ Masa s-a desfăşurat într-o
durobll în ocest esenţial codru, decît numoi legot şi con­ doar a al Organizaţiei pionierilor tovarăşul Vasile Vîlcu, urlndu-i varăşul Nicolae Ceauşescu a atmosferă caldă, tovărăşească.
topit cu aceste calităţi. sănătate, viaţă lungă şl noi suc­ urat tovarăşului Vasile Vîlcu
Tocmai de aceea trebuie să notăm co un remarcabil (Agerpies)
cese în îndeplinirea sarcinilor sănătate şl putere de muncă
pas înointe faptul că In întreprinderile noastre, graţie efor­ Icrj a evul loc, la Deva, ple­ şliinţifică -9 pionierilor şi şco Apreciind rezultatele obţinu­
turilor şi preocupărilor Intense şi statornice ale partidului nara Consiliului judeţean Hu­ larilo r“ . In continuare a fost te în judeţul Hunedoara pe
şî statului, majoritatea covîrşîtoore o codrelor de condu­ nedoara s) Organizaţiei pionie­ prezentat film ul „O rizonturi linia activităţilor de educaţie
cere posedă asemenea aptitudini şi le valorifică cu un e- rilor, care a dezbătut probleme pioniereşti“ , cuprinzînd aspecte lehnlco-ştiinţifică a pionierilor Sesiunea anuală a Federaţiei
videnţ profit pentru economie. leqate de educaţia tchnico- din activitatea cercurilor pio şi şcolarilor, tovarăşul luleu
Inginerul sau economistul, specialistul cu diplomă de ştiintifică în rindul pio­ nicreşti realizai de cinefilii de Furo a prezentat recomandările
învăţămînt superior deţine ostăzl preponderenţa în totalul nierilor şi şcolarilor. La la Casa pionierilor din Deva Consiliului Naţional al Orga­ Dentare Internationale
cadrelor de conducere Io toate ierarhiile. Ceea ce nu este lucrări au participat to­ Luind cuvlntul în cadrul ple nizaţiei pionierilor pentru in ­
de loc puţin dacă n-am uitat cumva că am pornit de la vărăşii loan Strbu, şeful sec­ oarei. membri ai Consiliulu tensificarea si sporirea eficien­ Sîmbătă dimineaţa. în sala de M iniştri al Republicii So­ Primit cu aplauze, a luat
o treaptă foarte modestă şî om ajuns- din urmă multe ţări ţiei de propaqandă şi cultura judeţean a| Organizaţiei pionie tei acestei activităţi. Plenara Palatului Republicii Socialiste cialiste Romănja. Ion Gheor- cuvlntul preşedintele Consi­
ovansate din acest punct de vedere. a Comitetului judeţean de par­ rilor. comandanţi de pionieri a adoptat proiectul de reco­ România din Capitală s-au qhe Maurer. liu lu i de M iniştri, îon
Aşadar, baza este formată. Dor de la bază pînâ in tid. ¡uliu Furo. vicepreşedinte conducători de cercuri din mandări cu privire la îmbună­ deschis lucrările celei de-a Sesiunea, care va dura şase Gheorqhe Maurer. Cuvlnlarea
vîrful piramidei calităţilor indispensabile unui conducător, al Consiliului Naţional al O r­ şcoli $i case ale pionierilor tăţirea acţiunilor tehnico-şliin- 58-a sesiuni anuale a Fede­ zile, îşi axează lucrările pe a fost ascultată cu atentie şi
dacă nu ideal cel puţin corespunzător şi suficient de e­ ganizaţiei pionierilor coman­ 'adre de conducere din unităţ tifice ale pionierilor şi şcolari­ raţiei Dentare Internaţionale, probleme de cea mai vie ac­ subliniată cu vii si îndelungi
ficace, se creează un spaţiu în care trebuie să se ordoneze danţi de unitati de pionieri, di­ productive s-au referit la pro lor din judeţ şi propunerile de manifestare ştiinţifică de tualitate ştiinţifică şi prac­ aplauze.
o sumă incomparabil moî mare de aptitudini decît ceea ce rectori de scoli, reprezentanţi blemc ce derivă din vastul pro patronare a cercurilor ţehnico- mare presligiu, ce reunesle tică, mareînd noi etape pe In numele F.D.Î.. al partici­
exprima sau pare a exprima diplomă, ori stricto specia­ din întreprinderi şi instituţii gram de educare l.ehnico-sliin cplicallve de către întreprinde­ personalităţi dej frunte ale drumul progresului acestei, panţilor. dr. Jack Stork. pre­
lizare profesională Pentru că, să nu uităm, un cadru de rare concură la educaţia m ul­ •iflcă, atîl în cadrul proresulu rile şi instituţiile judeţului Hu­ Ştiinţei sl practicii stomato­ discipline medicale. şedintele acestei organizaţii,
conducere nu dirijează procese de producţie ci procese e­ tilaterala a pionierilor şi şco­ instrucliv-educat.iv cîl îndeo nedoara. C uvlntul de deschidere a
conomice complexe, nu modelează materii inerte ş» nu larilor. sebi în activităţile ploniereşl logice din 46 de ţări. din toa­ fosl rostit de prof. dr. Vale- a mulţum it preşedintelui Con­
conduce maşini, ci o colectivitate de oameni aflaţi într-o In deschiderea plenarei, to­ '‘xlrascoîare. • Au fost oviden In încheierea lucrărilor plena­ te continentele. rîan Popescu. membru cores­ siliu lu i de M iniştri, statului
infinitate de raporturi, a) căror efect trebuie să fie în ultimă varăşul Gh'qor Haşa, preşedin­ 'îalo succesele dohlndile pe rei a luat cuvînlul tovarăşul Reuniunea îşi desfăşoară pondent al Academiei pre­ român pentru condiţiile cre­
instanţă un rezultat economic optim. tele Consiliului judeţean al • inia extinderii mijloacelor e Ioan Sîrbu. lucrările sub înaltul patronaj şedintele Comitetului de or­ ate desfăşurării acestei reu­
Organizaţiei pionierilor, a ore- lucaţionale moderne, a diver
LAURENTIU V1SKI al preşedintelui Consiliului ganizare a sesiunii. niuni.
■ ’ -'i'ra lu l „Preocuparea ificării a rlm T iţjlo r pionierest
Consiliului judeţean, a consilii­ u caracter ţeliniro-r-liiet'f'c
lor municipale şi din $roi; alo ■'iT>venlîndvi sc r'v»l'/ările dife­ La Termocentrala
O roanizaliri pionierilor, pentru ritelor cercuri din şcoli şi din S a lu t u l a d r e s a t d e p r e ş e d in ­
aci,ivii,alea si educaţia tehnico- case ale pionierilor. Mintia
t e le C o n s iliu lu i d e M in iş t r i,
Gruoul nr. 3, la
Cu planul oe trei trimestre îndeplinii: cote ridicate Io n G h e o r g r lie M a u r e r
de execuţie Doamnelor şl domnilor. le de viată- Insuşîndu-şi ştiin­ noastre, semn care îi conferă
In numele quvernului Repu­ ţa, oamenii îşi ridică, in acelaşi din ce In ce mal mult carac­
Execuţia grupului ' ener­
îşi
terul de bun universal, deter­
timp, nivelul de cultură.
blicii Socialiste România adre­
I. P. B. Bîrcea getic nr. 3 dc 210 megawaţi, sez un cordial salut reprezen­ dezvoltă puterea dc cunoaştere mină un interes acut pentru
Laminorul „650“ de la Hunedoara de la Termocentrala M intia, stomatologice, reuniţi In cea si de înţelegere a fenomenelor dezvoltarea ei din partea tutu­
tanţilor de seamă
ai ştiinţei
spre
avansează vertiginos
din natură si societate.
cepţie.
A ngojot cu loote fo iţe le pentru a pune la d is p o iiţio econo­ cola finală. Ca urmare a u­ de-a 58-a sesiune anuală a Prin toate acestea, ştiinta ror popoarelor lum ii, fără ex­
mi oi n aţionale cit mai multe m ateriole de eonstiucţr;, colectivul de nor eforturi deosebite. Izo­ Federaţiei Dentare Internaţio­ acţionează ca un factor de eli­ Conştienta de întreaga În­
munca dc Io In truprlnderca do prefabricate din beton Bîrcea a
Colectivul de muncă al brie aici s-au produs pe a- re u jit sâ îndeplinească inainte de termen planul producţiei globale latorii au creat condiţiile nale. berare a omului, de Dromovare semnătate a ştiinţei. România
'•îminoruUii dc (¡50 mm din reaslă cale peste prevederile ţi m e/lo pe prim ole trei trim estre ale o nulul. m onlorllor penlru începerea Găzduind această reuniune s participării sale la deciderea 9 înscNs dezvoltarea cercetă­
Faţă de prevederile p lanului la ti aici s a u produs suplim entar
ComNnalul slderurqic Hune- de plan |a zi ma( mult de 2 £00 mc prefabricate, ceea ce echîvaleaiâ cu un spor de produc­ spălării mecanice sl acide a ştiinţifică, quvernul român ma- destinelor colectivităţii şl ale rilo r ştiinţifice c* un obiectiv
r'm ra şl-a consolidat succe­ 1 100 tone de laminate tn- ţie g lo b a lă in volearc do 7,7 m ilioane lot. Se preconisoaxâ ca cazanului şl suflării conduc­ nifcslă, o d i ta mai mult. înal­ lui însuşi ca individ. primordial al construcţiei sale
sele din acest an cu o reali­ lr-o qamă variată de tipo- pînâ lo finele trim estrului Io ca pite lu l d e p o jiri sâ se consemnele telor aferente cu 8 zile mal ta preţuire pe care o acordă In măsura în care dezvolta­ sociale. In cadrul programului
zare de prcstiqîu : îndeplini­ dlmensluni. 2 fiOO mc prefabricote - tuburi premo, stilpi electrici, fî(ii cic. - ti devreme decît prevederile ştiinţei, dorinţa de a contribui rea ştiinţei $1 introducerea în naţional de cercetări ştiinţifice,
o producţie o lo b a lâ de D.t m îlicone lei.
rea planului pe trei trimestre. In acelaşi timp colectivul graficului. la progresul ei. de a sprijini practică a cuceririlor geniului se acordă atenţia cuvenită
Acest succes concretizează de muncă ce deserveşte lami­ Mina Paroşeni Pînă la ora actuală s-au e- slrînqerea legăturilor între oa­ uman sînt degrevate de piedi­ ştiinţelor medicale şi biologice,
preocuparea fam inaloriio“ norul de 650 mm a realizai xocutat peste 60 la sută menii de ştiinţă din diferite cile pe care le creează tendin­ menite să aducă o importantă
pentru îndeplinirea excmplar. şi o importantă economie de din volumul lucrărilor ce le lâri sie lum ii. ţele dc exploatare si asuprire a contribuţie la ocrotirea sănă­
a sarcinilor de plan. metal prin extinderea proce­ M inerii P oroţeniului, p lasaţi in mod statornie în acest an comportă aceste operaţiuni. Această atitudine decurge în omului de către om, ştiinţa de­ tăţii oamenilor. Grila penlru
Este semnificativ faptul că deului de laminare la toleran­ printre cele mal harnice colective de muncă din Valea Jiului, au Astfel sint create ţoale mod necesar din importanţa vine şi un factor dc promovare sănătatea aicestora constituie
sporul de prodiic|le care a te neqalive. consemnot un nou succes — planul producţiei de cărbune prevăzut premisele ca suflarea caza­ ne care a dobîndit-o ştiinţa în a unor relaţii noi — între oa­ o preocupare centrală a p arti­
pe cele trei Irim cslre ale anului a fost în d e p lin it cu 7 iile mai
condus la realizarea planului Pînă In prezent cinci secţii devremo. nului cu abur să înceapă cu zilele noastre, ca forţă de meni, ca şi între naţiuni — dului şi statului nostru, o la­
pe 9 luni înainte de termen s-a sidenirqlce din combinatul Preocupaţi continuu pentru avansarea tem einică a lucrărilor 10 zile mal devreme, ceea ce impulsie de prim ranq a pro­ relaţii guvernate de raţiune-de tură im porlanlă a procesului
obţinut pe seama creşterii hunedorean şi-au îndeplinii de deschideri ţi preg ă tiri, o rga n lia re o ra ţion a lă a m uncii fl pro­ va uşura şl mal m uli colec­ gresului societăţi». Ştiinţa. — spiritul dreptăţii si al respectu­ m ultilateral de dezvoltare şi
ducţiei in subteran, folosirea din plin a m o jin ilo r |) u tila je lo r din
nroducUvifăţii muncii ş| a In­ şl depăşii prevederile de datora, a tim pului de lucru fri a fo rţe i de muncă, m inerii au reu­ tivelor de muncă de pe aces! este bine silul. _ sporeşte din lui reciproc, de principiile ega­ înflorire a întregii naţiuni.
dicilor de utilizare a aqreqa- plan pe primele trei trimestre şit sâ o bţin ă un spor de productivitate pe e ip la a ta re de ISO Irţj mare şantier îndeplinirea ce în ce maî m ult capacitate«» lităţii, libertăţii şi demnităţii Este evident că progresul
telor. Numai în luna septem­ ale anului. cărbune pe post. la angajamentului lu a t: pune­ omului de a stăptni natura. îi umane şl naţionale. Transfor­ silinţelor medicale,confruntate
Din calcúlelo prolim inare rezultă că b ila n ţu l celor 9 luni
mina Paroşeni va consemna 12 S00 tone cărbune brut e itra s supli­ rea în funcţiune a grupului dă posibilitatea să valorifice marea din ce în ce maî mult în zilele noastre cu probleme
m entar peste prevederi. a ştlinîei tnlr-un inslrumenl deosebit de complexe. ce-$| aş­
nr. 3 cu 10 zile înainte de mereu mai bine bogăţiile «I.
a înţelegerii
termen. să-şi îmbunătăţească rapid şi de dezvoltare internaţionale, teaptă o urgenta soluţionare,
s! .colaborării
nu poate fi conceput fără par­
considerabil condiţiile materia­ este un semn al vrem urilor ticiparea unor forţe intelectu­
ale din ce în ce maî numeroase
sl fără o strinsă cooperare
între savanţii tuturor ţârilor."
CINTEC, JOC Sl POEZIE Imperativul zilei în agricultură : Congresul dumneavoastră, care
reuneşte oameni de stîintă va­
7 9 loroşi dfnlr-un mare număr de
ţări, va contribui la stabilirea
moarte, la „Şezătoarea lite­ unor concluzii de Importanţă si
FESTIVAL OILTIMAL-ARTlSnC rară" consacrata evenimentu­ Ranciam ente m axim e la însâmîntâri! utilitate deosebită pentru rezol­
lui^ (ora 11) şi-a anunţat par­ varea unor probleme de sănă­
o-
în domeniul
tate publică
ticiparea un grup de poeţi donto-stomatoloqîef. va deschi­
din Bucureşti, Cluj şi din ju ­
Centrul de greutate al acti­ ansamblul judeţului. Decalajul terul său de excepţie, şi situa­ ieri erau arate abia 21 de hec­ însăminţare a cultu rilo r de de. desigur, noî perspective de
deţul nostru. Apoi, formaţiile v iito r acestei Importante ra­
artistice ale Casei de cultură vităţii lucrătorilor din agricul­ de 26 de procente existent în ţia existentă ia C.A.P. Sălaşu tare. Iar la pregătirea terenu- toamnă este de aşteptat ca In muri a medicine!.
din Orâştîe şi cele din Geoa- tură s-a deplasai, în aceste cooperativele agricole între de Sus. In tim p ce la pregăti­ !u-i figurează cifra zero. Ase­ cursul zilei de azi şl în săp-
zile, la efectuarea însămlnţâ- suprafeţele pregătite şi cele rea semănatului se semnalea­ mănător se prezintă lucrurile lămîna următoare să fie mo­ Vă rog să-mt perm iteţi, sti­
giu vor prezenta pe scena că­ rii tăioaselor de toamnă — e- insflminţate denotă că j iu s-a ză înlirziexi nepermise, în ziua maţi oaspeţi, să vă spun tra­
minului cultural din Cigmâu un l&pă hotărîtoare în fluxul ac­ demarat cu întregul potenţial de 25 septembrie a.c. Ingine­ şi la C-A.P. Tlrmpa. bilizate în cîmp toate forţele
Cu totul nesatlsfăc&lor se
program artistic. ţiunilor ce se întreprind pen­ la efectuarea semănatului. Li­ rul Nicolae Moldovan a lă6at desfăşoară preluarea seminţe­ şi mijloacele existente în u n i­ diţionalul „Bun venit în Româ­
tăţi, astfel încît să se înre­
La Deva, rncepînd de la ora tru obţinerea de recolte spo­ nele cooperative. în mod cu treburile baltă şi a plecat la lor de la bazele de recepţie. gistreze viteze de lucru spo­ nia'4 şi să adresez Congresului
11, în sala festivă a Liceului de rite. In ullim a perioadă do totul nejustificat, amină de pe Agrosem să ridice nişte arpa- Peste 500 tone de sămînţă, rite în vederea înlăturării de­ dumneavoastră urări de deplin
muzică va cvea loc un pro­ tinvp, însâminţarea orzului, se­ o zi pe alta începerea însâ- qic (I). reprezentind mai mult de ju ­ calajelor create intre preqăti- succes.
gram muzical susţinui de or­ carei şi griului a început şi m întărilor. Aşteptlnd să-şi Ritmul la semănat este mult mătate din cantitatea pusă Ia rea terenului şi semănat. Deo­
chestra elevilor si cadrelor di­ se desfăşoară din plin în ma­ procure întreaga cantitate de încetinit din cauza randamen­ tispoziţie. aşteaptă ca preşe­ sebit de important este că in
dactice. iar seara, in Piaţa joritatea unităţilor agricole- săminţâ necesară sau să pre­ tului scăzut al tractoarelor. Pc dinţii şi Inginerii din unităţi cel mai scurt timp să se pro­
Victoriei (ora 181 vom asista D© remarcat că, spre deose­ gătească suprafeţe mai mari lingă faptul că pămîntul e tare ă se hotărască să le ridice (I). cure întreaga cantitate de să- Pag. a III-a :
\* un mare spectacol folcloric bire de anii anteriori, un ac­ de teren, la C.A.P. Nădăştia şi necesită aplicarea a două- N ici în întreprinderile aqri- mintă necesară fiecărei coo­
‘n tituîoţ; „Tradiţii şi obiceiuri cent deosebit se pune pe ca­ de Jos şi Roşcani — să dăm Irei discuiri. se constată mullc ole de stat nu se acţionează perative. iar tractoarele să
Azi, peste Fesîivolul culturol- ’lunedorene" (dubaşi, căluşari, litatea lucrărilor, ceea ce con­ numai două exemple — nu s-a defecţiuni Ia utilaje, iar unele •nerqic pentru realizarea sar- fie folosite la capacitatea ma­
artisîic „Sarmis" 197C enden "»linrfătorî e»e.l susţinui de stituie garanţia sigură a mior întreprins nimic penlru însâ- tractoare se utilizează la alle inilor din actuala campanie, ximă, lucTÎndu-se in schimburi De la cititori
cortine. Vom asista la ultime­ '"m rtiife artistice oh» cămi- oroducţii superioare. Manifes- mtnţarea păioaselor. Inginerul lucrări care mai pot suferi ''a dovadă, din cete 1 600 hec­ prelungite, iar acolo unde este
le manifestări care vor încheie “plor culturale din Almaş-Sâ- «înd exigenţă si răspundere de la C.A.P. Roşcani susţine ■»minare. Zile în şir la secţiile tare destinate culturii de orz. posibil, chiar şi pe două laredacţie,
această bogată si elevată sâp- 1 şts, Beriu. Vata, Gurasada, oonlru îndeplinirea atribuţii­ că „deoarece nu s-a insămîn- de mecanizare din Vata şi oină ieri nu s-au însămîntat schimburi. In acest sens, se
lor încredinţate, specialiştii se tat nici orzul, pentru qriu e baia de Criş, cîle 4-6 tractoa­ nici 200 hectare. Un număr aşteaptă ca prezenţa pe teren
tăminâ culturală- tudeşti. Orâştioara de Sus, Ro­
allă permanent in teren unde prea devreme să înceapă se­ re stau pe butuci. Asemenea mare de tractoare continuă să a aparatului organelor agrico­ de la redac-
La Cigmou, locul de naştere mos, Sâcâmas şi Sarmizege- îndrumă şi. supraveghează mănatul“ . O asemenea optică aspecte s-au semnalat şi la (le folosite la Tecoltatul Inu­ le judeţene să se oglindească
al marelui cărturar român Ion tusa. mersul însăm inţărllor. trebuie combătută cu toată tă­ cooperativele agricole din Lă- lui, lucrare care durează de în măsuri operative şl efica­ tie lacititori
Budai-Deleanu, cu prilejul co­ In continuare se va desfăşu­ Se întîlnesc Insă şi razuri ria, fiind create condiţii oa în său şi Fintoag, unde sint mari peste o lună de zile (?). ce care să se concretizeze in
memorării a 150 de ani de la ra carnavalul tineretului. care fac notă discordantă cu toate unităţile să se lucreze restante la pregătirea terenu­ Cunoscînd rolul hotăritor obţinerea unor randamente
preocupările de sezon, dimi- din plin la însămîntarea griu­ lui pentru însămintărf. La pe care îl are asupra recoltei superioare pe fiecare utilaj
nulndu-se astfel realizările pe lui. Se detaşează, prin carac­ C.A.P. Fintoag, de pildă, plnă respectarea epocii opUme de folosit la însămlnţări.