Page 94 - Drumul_socialismului_1970_09

— — e I t U P H P i, imuuumilliiP H, HIBB
t DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4690 ® DUMINICA 27 SEPTEMBRIE 1970
SI »'fi*

Festivalul cultural-artistic „8ARMIS“ ‘ 70 Diploma şi încă „ceva“

-------------------------------------------x
/ cutulul animator al vieţii
Expoziţie comemorativă
„Tipărituri şi | In cadrul acţiunilor dedi­ reau aici la începutul seco­ Todea, „Album ul Alexandru
culturale locale, Ion Valerlu
Vleicu",
către
scos de
Acecstfl realitate, peste care s-a trecut jl ie mal treco
publicaţii | cate comemorării a 150 de lului nostru : „Revista Orflş- Glural lotoqralii ilustrind as­ pe alocuri cu vederea, obligă pe conducător jo -îl în­
tiel", „A ctivitatea", „Cosln-
ant de ila moartea Iul Ion
pecte din viaţa ş| activitatea
suşească optitudinl şl răspunderi noi, între care trebuie
Bu-doJ-Deleanu, Ieri, în holul
zeana” : cârti ieşite de sub
Iui Aurel Vlaicu, cel care.
hyneriorene“... | s-a deschis expoziţia come­ ald : „Alm anahul scriitorilor '“A şl Ion Budal-Deleanu, s-a sâ primeze creativitatea, flexibilitatea, prezenţa de spirit
de
ti-pamitelor
Casei de cultură din Qrăştie.
teascurile
şi stopinireo de sine. Aceste calităţi pe care ştiinţa le con-
morativă „Ion Budai-Delea- de îa noi", „Neamul româ­ avlntat cutezător spre culm i­ siderâ drept componente Intrinsece ale valorii conducăto­
le geniului românesc.
Aşa se Intitulează expozt- \ nu". Standul central cuprin­ nesc In Ardeal şl ţara ungu­ •Slnt expuse, de asemenea, rului trebuie sâ se reflecte nemijlocit intr-o sumă de aptitu­
ţla deschisă iert la sala do 1 de ediţiile tn care au apărut rească", a Iul Nlcolae Ior- creaţii picturale ale tin e rilo r dini de cea mai more însemnătate pentru eficienţa muncii
lectură a Bibliotecii municl- ' capodoperele „Ţlqanlada" şi ga, „Gîntec şl vis", a cunos- artişti amatori localnici. de conducere, pentru progresul întreprinderii. Dintre aces­
piulu! Deva, care cuprinde „Trei vite ji*, numeroase fo­ tea socotim util să enumerăm : capacitatea cadrului de
ziare, reviste şl cârti apă- ! tografii lluatrînd locuri şl Iniiinire cu scriitorii conducere de o-şi forma o Imagine clară şl completă a*
j rute de la începutul secolu- i oameni ddm trecut şl de as­ supra obectlvelor şl sarcinilor ce revin colectivului c«-l este
Iul XX şt pfnă astăzi In ţi­ tăzi din satul marelui cărtu­ Un public numeros a um­ nou", „C olind“ , „M eşterul subordonat r cunoştinţe şl dlscernâmînt in Ierarhizarea pro­
nutul Hunedoarei- Printre pu- , rar luminist, Expoziţia ofe­ plut plină la refuz sala fe«- Manole*), Mircea Valda, din blemelor şl sarcinilor după Importanţi, urgenţă, grad de
bllcatllle expoziţiei consem- ; ră publicului o retrospectivă tivă a Liceului „Decebal“ din Cluj („Cenuşa verde", „M un­ dificultate şl Implicaţii coloborore eficace cu echipa de
năm : „Bunul econom" ■ în Intim itatea creatorului e- Deva, pentru a participa U ţi! din apus"), Constantin conducere şi întreaga masa d e salariaţi, abilitatea de a
(1901), „Gazeta Transilvani* j popeij româneşti. Vizionare« mult-aştepta ta Intîlnlre cu Dascălu („Îndoieli", „Răstig­ manevra valorile umane subordonate pentru realizarea
el" (1904), „Coslnzeana" — ? expoziţiei ne oferă, în ace­ poeţii M arin Sorescu, M lron nire'*, „V Irfu l cu dor", „T ra­ optimă a sarcinilor \ capacitatea de o elabora idei, solu­
apărută la Orăştle şl con- ; laşi timp, dovezi concluden­ Scorobet® şl Mincea Vatda. diţii “ ). Eugen Evu („Călăre­ ţii şi proiecte noi ; spirit de Iniţiativa şl înclinaţia spre ac­
dusă de cunoscutul cărturar j te ale bogatului trecut cul­ precum şl cu un g-rup do ţul nedesluşit la chip*, „A - ţiune, dinamism şi rapiditate în Intervenţii. Şi, ca un coro­
Sebastian Bomemlsa, „Spl- j tural al oraşului în preajma poeţi hunedorenl. In lipsa roarul m ierli"), Ion Evu („La lar ol ocestor condiţii absolut indispensabile, ştiinţa o-
cuirl economice" (1912), „To- : căruia s-a născut Ion Budal- prim ilor doi Im otlvul nu-1 cumpăna vîrste l', „O glinzi") eordo o importanţa primordiala spiritului analitic, copa-
I vără^a" (1913), „Libertatea" j Deleanu. Sînt expuse, cu a­ cunoaştem) au citit din citaţii maxime de o verifica exigent si critic întreoga acti­
(1918), „Plugarul luminat" i cest prilej, numere vechi din creaţiile lor : Radu Se]eJ*n şl Ion R-adu Tgna („Tîngul- vitate a colectivului, inclusiv pe cea personala, şl a le
(1927), volum ul „Schite şl j I ziarele şl revistei® ce aoă- („U rc drumul naşterii din r e -1.
povestiri" de Ion Agărblcea- | stabili cu obiectivitate eficienţa.
nu (editat La Orăştlo tn j De bună seamă, acesta ar fi portretul — robot ol con­
1912), anuarele şcolilor din j ducătorului ideal ajuns pe cea mai înaltă treaptă de^ per­
judeţ, vechi publicaţii ale I fecţiune. creat de ştiinţă pe baza generalizării realităţilor.
muzeelor etc. ion Budai-Deleanu,fiu al De aceea este ocum prea mult să se ceară dintr-o dotă tu­
turor conducătorilor asemenea deprinderi, după ce o lungă
perioadă de vreme astfel de cerinţe au fost fie total ne­
Simpozion j meleagurilor hunedorene cunoscute, fie Insuficient înţelese, fie ignorate. Este însă
normal şi îndreptăţit co masa de salariaţi al întreprinderi­
lor, economia în sensul său cel mai larg, să pretindă ca­
In sulta m anifestărilor { drelor de conducere co, dincolo de diptomo sau rutina ce
Festivalului culturaî^artlsllc i o posedă, să-şi autoinventarîeze critic aptitudinile şi să
,Sarmis", Ieri dimineaţă, in j Sub auspiciile Comlaie! na­ Personalitatea şl opera Iul pă cum afirma în comunica­ vodă ce anume le lipseşte pentru a se îngemăna cit mai
sala de conferinţe a Muze- i ţionale UNESCO, ConalHulul Ion Budal-Deleanu sînt cu to­ rea ,Jon Budal-Deleanu, poet mult cu portretul conducătorului ideal. Nu-i nici o exage­
ului judeţean Deva. s-au : judeţean al Frontului UnUBţil" tul remarcabile în cultura şl baroc", prof. unlv. Romul Lupenj - Ieri şi azi. Confrunlârile timpului te intîmpinâ pre­ rare in această cerinţă ! Pentru că. ştim cu tatii, spre
desfăşurat lucrările slmpo- ! Socialiste şi Comitetului Jude­ literatura noastră, afirma In Munteanu. tutindeni, prezentul profilîndu-şl siluetele zvelte ale „înălţimilor“ perfecţiune în economie trebuie să tindem şi acolo trebuie
zionulul „T rad iţii ale acti- j ţean pentru cultură şl artă, comunicarea sa — „Locul lui Stăpln pe o colosală in fo r­ urbanisticii moderne. Foto s N. GHENA neapărat să ajungem,
vltă ţti blbllotedJatr din ju- j ieri, Ja Casa d® cultură din ©- Ion Budal-Deleanu în cultura maţie istorică, afirm a prof. dr.
deţnJ Hunedoara", la care i r3$tle a avut loc iealunea ju ­ românească" — prof. unlv. Ion doc. Ioalf Pervaln î<n lucrarea
au participat m ajoritatea ! biliară de comunicări „Ion Oa-nă. „A ctivitatea Istorică a lui Ion
lucratorilor da la biblioteci- ! Budal-Deleanu, fiu al meleagu­ In opera aa. savantul tran­ Budal-Deleanu", acesta a dove­
la căminelor culturale şl ! rilo r hunedorene“ , organizată silvănean dă dovadă de o dit o rîvnă călduroasă pen­ va Fi B i im u n mum I M
caselor d® cultura. | cu p rile ju l comemorării a 150 vervă neistovită, obţine e- tru „lu c ru l“ poporului româ­
ComunlcSrlle expuse în i de anJ de la moartea filologu­ leote din alăturarea situaţiilor nesc din Transilvania şl de
cadrul «cesiu! simpozion j lui şl istoricului român d® re ­ contrastante, creînd nn echi­ pretutindeni, continuitatea ro ­
(„Dezvoltarea reţelei de bl- ) nume mondial. libru compoziţional ale cărui mânilor pe acest® meleaguri, In a llim ll enl hunedorenJl au reuşit comitetul executiv să tu şl a platformei. Se va trece ş! ferestrelor de la casele scă­
bllotori tn tlnutul Hunedoa- | Sesiunea a fost deschisă de Inerente dificultăţi trebuie fl­ latinitatea lim bii noastre, pro­ arfttot că «tiu sfl-şl gospodă­ cuprindă această sferă mare de la verificarea tehnică a fie­ rilor. O atenţie deosebită s-a
ret" — Nlcullna Raşinaru, | Ion Dodu Bălan, vicepreşedin­ orari «1» In funcţie de conven­ punea remedii pentru curma­ rească oraşul, să-l facă din ce aspecte $1 să pregătească din cărui autobuz $î la pregătirea acordat pregătirii reţelei de
„Publloafll şl tlpSrftnrl a- i te al Comitetului de Stat pen­ ţia şl exigenţele epopeii ca rea inechităţilor sociale şl na­ In ce mei frumos, glndlndu-se timp oraşul pentru lamă 1 tor minuţioasă din toate punc­ canalizare pentru a putea pre­
părute pe loritosrlul JucTe'u- j tru Cultură şl Artă, oare In specie. Comicul său e Întot­ ţionale. Deci, nu în deşert a nu nume! le ezl, d mat cu se-a- — V erificările şi analizele tele de vedere. lua apele provenite din oloi şi
lui Hunedoara" — proi. ; lucrarea „Ion Budai-Deleanu, deauna suculent. dezlănţuit m ărturisit el In „Epistolie în ­ mă la mllne. Şl, nu spuneam întreprinse în flecare compar­ O problemă deosebită cărei® zăpadă, precum şl izolării con­
Ioan Faur, „Cartea veche In : fiu al m eleagurilor hunedore- copios sau strunit cu ascuns chinătoare..." că şt-a Jertfit în­ o noutate, acest „m llne" e timent al activităţii s-au ma­ I s-a acordai toată atenţia es­ ductelor de ®pă potabilă. a
Biblioteca municipală De- j -;c" a evocat figura marelui calcul — umorul sănătos. Sur­ treaga viaţă „solului nostru", pregătit cu minuţiozitate, se­ terializat !n planuri de măsuri te aceea a încălzirii celor «- cişmelelor şl hfdrantilor împo­
va" — prof. Valerfa $«va- j artist, Iubitor al poporului şl sele, stilul, climatul aberant, mundnd şl mundndu-se „zloa zon de sezon, rezolvîndu-se în care s-au prevăzut termene proape 14 000 de apartamente triva tnqhetului. Pentru aslqu-
| 1na şl „Uncie aspecte ale j m ilitant din prim ul ceas el absurd, masa eteroclitâ de oa­ şl noaptea' pentru înălţarea mereu în evens probleme noi, scadente si responsabilităţi proprietate de stat. precum $1 rarea căilor de acces, atlt m ij­
| lecturii populaţiei de pe .ra- j m irii tuturor românilor. A ­ meni, îmbrăcămintea pestriţă, patriei. dictate de ridicare® continuă concrete pentru fiecare obiec­ crearea condiţiilor pentru ca loacelor de iransport cît şi
i za comunal Guravada" — j cesta a cunoscut şl Indiăqit atmosfera Ilară, confiqura|la Ideile sale slnt expresia nă­ a gradului edilltar-qospodăresc. tiv. Dar fără o urmărire aten­ cetăţenii c«re au locuinţe In­ pietonilor, rine! echipe specia­
j Rodica Presecan). rod al ; aMt de mult meleagurile sale personajelor mitologice ne in­ zuinţelor de eliberare socială Aceste pregătiri, de astă dată tă măsurile râmîn totuşi mă­ dividuale sau dispun de încăl­ le lucrează la reparare® por­
| cercetărilor ş! studiilor în- ; nalale, oamenii Incit le-a ră ­ dică că opera lui Budal-De­ şl naţională, emanciparea cul­ în vederea sezonului ploios sl tur!. Pentru noi Important zire centrală să-si poală pune ţiunilor de asfalt sau pavaje
i Irsprinse în domeniul cârtii, j mas credincios pînfl la moarte, leanu nu mal poartă masca turală a maselor, după cum rece, au constituit obiectul u- este ca ele să se finalizeze la punct instalaţiile. In acest deteriorate ca şl a trotuarelor
• au rotlnut atenlia partid- : cînd ţărîna cim itirului din pură a clasicismului, d se a- spunea In comunicarea „G îndl- ne( discuţii cu tovarăşul V io ­ Înainte de venirea sezonului scop echipe specializate au re­ din dale. Pînă la această dată
; pantilor prin Inedit şl boqa- j Liow a acoperit pentru totdea­ prople cu paşi însemnat! de rea aodal-poUtlcă a lui Ion rel Râceanu, prlm-vlcepresedin ploios $1 apoi rece. In acest vizuit punctele termice, execu­ mai mult de 60 la sută din lu­
! ta documentaţie folosită. | una cea mal luminată minte a baroc. „Ţlqanlada" este prin Budal-Deleanu", V ictor Isac te al comitetului executiv al scop. pe lînqâ urmărire® atentă tă reparaţii la aparatele de crări slnt executate, urmînd
vrem ii. excelenţă un poem baroc, du­ din Hunedoara. consiliului popular municipal. în teren, In fiecare zi de luni se contracurent. pompe, hldrofoa- ca ele să fie urqentate penlru
Ţlqanlada, Intîla şl unica e­ — Deşf această lună s-a do­ analizează cu totl factorii de re, la reţelele exterioare $! a putea f! terminate la terme­
popee completă a lite ra tu ri! vedit a fl încă destul de căldu­ răspundere stadiul lucrărilor Instalaţiile ¡nterloare din apar­ nele prevăzute In plan, asi-
noastre, est« în fond o alego­ roasa, sezonul rece cu toate tn cadrul biroului permanent. tamente. Aceste lucrări vor fl qurînd astfel pe timpul iernii
rie de o excepţională valoare problemele lui se află de mal Avem astfel nu numai o p riv i­ terminate pînă la 1 octombrie, un bun acces attt pe arterelo'
artistică, scrisă Intr-o limbă mult timp pe -agenda de lucru re de ansamblu, d si posibili­ întreaqa reţea fiind preaăUtă principale cit sl pe cele de le­
vie, cu numeroase elemente a comitetului executiv. Am a­ tatea de a Interveni operativ pentru a putea II pusă în func­ gătură între mlcroraloane sl
populare şl regionale, precum bordat încă din timpul verii «»colo unde situaţia Impunp. ţiune. Pentru cetăţenii care au blocuri.
şl creaţii de cuvinte proprii. aceste preqătlrl pentru că Hu­ — Care esle eficienţa acestui nevoie de asemenea lucrări au — Din măsurile luate, din
Itnaqlnlle extrem de plastice procedeu ? fost constituite echipe speciali­ modul tn care comitetul execu­
nedoara pune de )a an la an
9e înşlruie cu un excepţional — Eficienţa dacă se poate zate, fiind mobilizaţi lucrătorii tiv urmăreşte realizarea pla­
probleme no! leqatc de se­
dinamism ce atestă măiestria zonul rece. probleme determi­ numi aşa. rezidă tn realizarea 'autorizaţi pentru ca după ore­ nului întocmit. înţelegem că o-
neîntrecută a autorului. Exem­ Integrală a planului stnbilit, le de program să execute re­ rasul va f( bine pregătii pen­
ple concludente, Insolite de nate de sporirea continuă a nu­ multe obiective fiind înfăptui­ paraţii la reţelele exterioare $i tru sezonul ploios st rece tnră
ample, comentarii au fost re­ mărului de apartamente, de te Înainte de termenele sca­ instalaţiile interioare, Iar prin Iu data de t octombrie. » •■>n
liefate în lucrarea prof. Ion necesităţile crnsclnde cărora dente. unităţile comerciale s-a vi asî- . — Avem certitudinea că laih
Dumitru din Orăştle. trebuie să le facă fată trans­ gurat materialele necesare. A$ începutul lunii viitoare. din
Prin strqulmta cercetători­ portul în comun sl deslqur ■— Vă rugăm să vă referiţi la dori, însă, să (®c o precizare în primele zile. Hunedoaro v* fi
lor actuali, activitatea ?I crea­ aslqurare® căilor de acces, e- cfteva dintre principalele mă­ ceea ce priveşte încălzirea mi- pregătită oentru a putea face
ţia luf Budal-Deleanu ne vacuarca apelor provenite din suri întreprinse. croraîonulu! VI. unde vor fl fată în condiţii normale intem­
apar tot mal clare. mal ploi $1 a celor rezultate din — Pentru că in anii prece­ periilor sezonului rem. h'inp-
desăvlrşlte. El se relevă topirea zăpezilor. dent! transportul In comun a predate încă în acest an apro­
In prim ul rînd oamenilor oare — Acestora M se adaugă — pus probleme, s-a prevăzut, si xim ativ 700 de apartamente, dorenll -®vînd asigurată ana
trăiesc şl muncesc în Clgrnăul In parte deja s-a realizat, a- De$i I.C.S. Hunedoara avea potabilă energia termică, ana
de astăzi, ce se m1ndrese cu sau le primează — complexul provlzîonarea cu piese de contractate instalaţiile necesare caldă, mijloace corespunzătoa­
Ilustrul lo r înaintaş, fapt con­ de probleme legate de pregăti­ schimb sl 'anvelope amenaja­ pentru anul viitor, prin inter­ re de transport, tn general fi­
semnat tn lucrarea prof. Pe­ rea fondului locativ. Cum « rea atelierului pentru repara- venţiile făcute de comitetul ind rezolvate toate problenirie
tru Baclu — „Preţuirea Iul executiv la furnizori s-a reuşit care fac obiectul pregătirilor de
Ion Budal-Deleanu în Clgmă- ca ele să ne fie trimise în Iarnă.
ul de azi". scurt timp. urmînd a fl mon­ Rămine doar ca asociaţiile
M. BODEA tate pînă la 15 octombrie — de locatari, cetăţenii să gospo­
In atenţia depunătorilor la C.E.C. — cînd $1 acestui microralon I dărească sl să utilizeze raţio­
cel tîrzlu pînă la I noiembrie
Instalaţiile, să întreţină
nal
Aspect de Io odunoreo co­ se va putea furniza căldură. căile de acces pentru ca
memorativii, care a avut loc In ceea ce priveşte fondul Iarna lui '70-'7l să nu pună
Io Deva, consacrata împlinirii Comanda magazinuiui reprezintă cerinţele După cum e ite cunoscut, u n ită ţile Casei de Economii şi Con- locativ ®u fost luate măsuri probleme dc natură gospodă­
a 150 de ani de la moartea lem naţiuni «m it lib te je da economii : dc reparare a acoperişurilor si rească.
lui ion Budal-Deleanu. • cu c îjtig u ri in m ateriale de co nitru c(ii . de izolare a teraselor, de etan-
populaţiei. Atunci de ce nu se onorează? o pentru const-uiica do locuin(a revuulrea şi repararea uşilor Convorbire consemnată de
Foto t V. ONOIU o cu dobindâ |> c ljtlg u d in a u lo lu riim e şare a antenelor, S-a făcut
• pentru turism
al căror titu la ri ben e ficiată de im portante cîjtig u ri prin trageri la S. POP
sorţi trim estriale, precum şl de avantajele gonerale ale păstrării
Deschiderea fiecărui an şco­ că nu le comandă pentru că titatea şl acoperirea întregii econom iilor băneşti la C.E.C , rospectiv garantarea de către ito t
lar ® fost pregătită din timp şi „nu sînt cerute de cumpără­ qame sortimentale, prom ptitu­ a sumelor depusa, păstrarea secretului privind numele depunătorilor
nu numai de către cadrele di­ tori". Dar cumpărătorii l-au dinea onorării comenzilor $1 şl scutirea de la ie şl Im p o iite a d o b ln tllo r şl cîştlguiMor.
SE ADUCE LA C llN O $TIN TA CELOR INTERESAŢI CA DEPUNE­
dactice sau consiliile populare. Întrerupt „pledoaria" Imputîn- respectarea cerinţelor unităţi­ RILE SAU COMPLETĂRILE DE SUME PE ACESTE LIBRETE, NE­
S-au depus eforturi susţinute du-l faptul că au fost nevoit! lor de pe reţea. Cu toate aces­ CESARE PARTICIPĂRII LA TRAGEREA LA SORTI PENTRU TRIMES
Şl d® către centrul de librării să mearqă în alte localităţi tea, merceologul HIrsch asigura TRUL IV 1970, SE POT EFECTUA LA ORICE UNITATE C E C N U M A I
PINA LA DATA DE 30 SEPTEMBRIE 1970 INCLUSIV.
şl difuzare a cărţilor care a pentru a şl le procura. că „nu a avut probleme tn ob­ A N U N Ţ
asigurat întreaga cantitate de Aşa cum s-a arătat, au fost ţinere® uniform elor de la
caiete, creioane, ghiozdane, localităţi unde unele mărimi I.C.R.T.I. „Problemele însă s-au
xţllouri. de uniforme au lipsit perioade născut In maqazine, în special
Curios este insă faptul că u­ tndelunqale, altele s au qăsit în cele din mediul rural unde Libretul C.E.C. cu dobîndă şi cîşti-
nele unitătl ale cooperaţiei In număr Insuficient. Meqa- arbltrarlul aprecierii merceolo­
VIND MOSKVJCI 403 şl de consum n-au simţit acest e- 7Inul din IIîa. spre exemplu,
SKODA, ultimul Up. Telefon venlment Important. A ltfel nu deşt a solicitat tn 30 Iulie prin gului a-a materializat în lipsa întreprinderea de prefa­
1895 - Hunedoara. uniform elor. Exemple s-ar pu­ guri în autoturisme
se explică lipsa uniform elor comanda nr. 220 aproape 190 tea cita multe, cele enumerate
★ şcolare — de altfel necesare e- de uniforme de mărimea 32-40. sînt tnsâ edificatoare pentru
VIN D MOTOCICLETA I.J. levllor — sau aprovizionarea număr stabilit în funcţie He ne­ superficialitatea cu oare a fost Pentru sumele depuse pe acost comuna Baia da Criş, L oiâ r Ioan,
350 cmc, lila , bloc C, et. I, cu una sau două mărimi, ca $i cesitate. ® prim it în... 29 au­ privita deschidere® noului an lib re t do economii se acordA o do­ din comuna Geoagiu - satul Aurel bricate din beton Bîrcea,
din care 20/„ sub
bindâ de 40/„
Vlaicu, Hgiduc Palru din Hunedoo-
ap. 7, slr. Avram lanru. clnd copiii ar fi toţf în clasa gust 69 de uniforme. La fel a şcolar de către unele orqane tormo de cişkigurl in autoturism e. ra, N elega Horto dîn Petroşani şi
C iştîgurilo se acordA prin trageri la
a lţii, economisind pe asemenea li­
I sau a V ll-a. Greu de crezut fost „onorata" — dacă se poa- a căror raţiune de a fl este
+ sorţi trim estriale. brete, ou ciştigal in onul 1970, cile
VIND MOSKV1CI 403 In ca gestionarii maqazinelor uni­ ta numi asa — comanda de u- tocmai satisfacerea cerinţelor Lo trageri le la sorţi participă li­ un autoturism .
versale dîn Vata sau Zam să nlforme pentru fele clasele V- unităţilor, cerinţe exprimate bretele core au un sold minim de PENTRU CEI INTERESAT! ESTE judeţul Hunedoara
perlectă stare de funcţiona­ S C00 lei provenit din depuneri an­ BINE DE REJINUT CA DEPUNERI
nu ştie asemenea amănunte pe V III şl TX-XTî. prin comenzi. Pentru că, în terioare trim estrului şl este păstrat
LE SAU COMPLETĂRILE DE SUME
re. Bloc D l-lu n j, scara II, care le... ştiu şl copiii. A fost pune firesc întrebarea : ultimă instanţă, comanda ma­ la CE.C. In tot cursul trim estrului PE LIBRETELE CU DO BINDA $1 Cl$-
apari. 50, Vulcan. nevoie de Intervenţia oranne- sB nu fl fost uniforme în de­ gazinului reprezintă cererea pentru core ia efectueoiA trogereo TIGURI IN AUTOTURISME. NECE­
la sorti.
♦ lor de control prin aplicarea de' pozitul U.E. COOP? V e rifi­ populaţiei şl eş trebuie satis­ SARE PARTICIPĂRII LA TRAGEREA ANGAJEAZĂ
In semestrul I
1970, C E.C.-ul o
SCHIMB APARTAMENT 2 amenzi ca să-l determine pe carea făcuta de către orqanele făcuta fie că este vorba de uni­ acordat sub lormA de cîştlguH 733 LA SORJI PENTRU TRIMESTRUL
IV 1970, SE POT EFECTUA N U M A I
camere etaj 1 In Hunedoara qestionsril acestor unităţi să Inspectoratului comercial de forme şcolare sau de alte autoturism e de d ife rite mărci - PfNA LA 30 SEPTEMBRIE 1970 IN ­
depună comenzi pentru unifor­ stat la acest depozit a scos în produse. din care ÎS In judeţul Hunedooro. CLUSIV.
cu similar Deva. Inform aţii D epunătorii Prodo loan, din co­ Depuneri pa asemenea lib re te sa
me şcolnre. Rîposttnd măsurii, evidenta o serie de deficiente muna Ounila, BAcean Petru din pot tacă la toate unltAtMa C.E.C. de urgente următorul personal:
bl. AB 1. ap. 63, Gojdu-Deva. responsabilul magazinului din în aprovizionarea cu uniforme SILVIU NEAG
Vata, Alexandru T rlf, motiva şcolare, deficienţe privind can­ Inspector comercial de stat
- 1 AUTOMACARAGIU
r
(Uim ara din nr. 4667) - Ssl . Se aude ceia. |os. U nii II salutau Intenţionat fl ImpeeunA dlseuilnd despre una fl caid şl mol încurcat. Nu mal în­ ţă rilo r. To)l cel p re ie n |l m Între­ - 1 CONDUCĂTOR AUTOBASCULANTA
In comerA Iţi făcu a p a riţia ter­ aceasta II deranja. alta, a ţa ca sA treacă vremea ţelegea nim ic, nu sa aştepta la bau ce e cu veteranul, cu AvrA-
...PlnA Io d aibotaraa p/o co lu lul
la caia o »oq t ă ia deo |i pro­ i i I lor. care oricum volo «A olbA o A reluat lucrul fără prea mult Door Ionică spunea mereu eă sa aşo ceva. Da doi onl el nu a mai mut, cu Codruto. cu c e ila lţi Ai-
mosfera devenea din ce In ce mal
ovul oiom eneo m usafiri.
nunţarea mol rA m A ie it'A irel iile d iic u ţio „m o la ră * cu c a p iii. D area chef. Era cu glndul la copil. D i­ grăbeşte, fiindcâ-l eşteptat de co­ Cind ajunse in 'dreptul cosei apăsătoare, mal penibilă.
Timpul care a trocut da Io ultim e a a u rit l-a fost suficient sA ln|e- m ineaţa clnd a plecai de aeasA pil. constată cA toate camerele sînt - 6 MECANICI REVI2IE UTILAJE
discuţia cu to ro 'do lt da muncA o leagA totul. lo-a promis cA se întoarce Io timp - Regret, te-af fl Invitai la m i­ luminate. S e a pro p iat şi a râm ai La a bătaie în uşă, cu ta tii au
lo it pentru Io n ic i p rlloj da fr&- - Voi nu d o rm l|il... V ode|l, v-om Avea de glnd să mol discute cu ne acasă - I se adresA veteranul m irat a u iin d g ălăgie. A sunat, şî tresârit. In încăpere au început sA
mlntArl |l reflecţii. In cola a p ro a ­ looal mlncare, continuat! cu clll- el, sA vodA ce-l preocupA, dacA Şl a |l putea veni am indol, moi cind să intre a tăcut ochii mori intre pe rlnd : veteranul cu sofia, - MUNCITORI ZIDARI pentru prefabricate din
pe douâ luni, elf a trebuit *6 în- tgl... Eu plec le serviciu-.. înăuntru, Io mosâ, pe tcauno, o r­ 3 4 soţii ale unora din cel presanţi,
deplineaicâ a trib u ţii de tolo |l de ★ tacii de muncA, lor la m ijloc, b a ­ C odruţa cu sora şl prietena el, a-
mamA, de sfătuitor |l de c«*p de - A ii luerAm întins, spuse |e»ul lotul Iul. pol fata lor, Lenuţe. beton
fam ilie, da bucdtor |i de do echipa tovorA«Moe sAI. — BunA seara I Au urm at momente do tăcere, o
tn plenitudinea cuvtnlulut. o fo it - De ce» se g rflbl sA replice - BIne-oI venit Ionică. Te o jtep - tăcere obositoare. presărată doar
pus tn iitu a (ii destul de d ificile. lonlcA. tam. Cred cA nu te superi. Mrlne cu cita un tuşit forţa t, ori de cile
Dor ta obişnuita - |l încerca *A -ji - Pentru cA ml Ine ovem închi­ al o t! grea şl vrem i& fim alături un cuvlnt spui pe jum âtete. - MUNCITORI BETONIŞTI
confureio convingerea cA <e dere de lunA. Iu lip s e ill pentru cA de tine. - Cred cA nu e catul sA mal fac
poate descurca |l fArA le tfe . Se mergi la proces; pe V o ille ml l-ol Pentru gardA era ceva neaştep­ nici o preieniare. Talul mi se pare
bucura vAiIndu-?! copiii flngA el, p u i mortor, deci sf «I llp s e fte i Nl- tat. Nu mal |1la ce sA creadă. clar - spusa plin de satisfacţie cel - MUNCITORI NECALIFICAŢI PENTRU CALIFI­
Invotind hotArîţi sA InceapA _ eu cu |l cu mine slntem curioşi cum Vedea totul, dar nim ic conturat. moi In v irilă om. SA ridicăm un
bine noul on ţcolor. Dor a discu­ o sA decurgă procesul. Vrem sA Nu puleo dislingo nici o figură. pahor in sănătatea lor...
ţie dlntro copii, pa care a o u ilt-o fim In apropierea ta, sA-tl putem S-a pom enit doar adresindu-se bă­ - $l a dumneavoastră, core pesta CARE - operatori prefabricate - LA LOCUL DE
Intr-o dlm ineatâ pe la ora 3. l-o do un a jutor la novele. A ja cA iatulu i cu întrebarea : „U nd e i Le două iile ...
pfltruns. a ii trebuie sA cl||loA m ceea ce n u |o »“ - Dor cu procesul do m lln e t MUNCA.
- Tu ce c e ri, o >A ie Impaco pierdem mllne. - MA p re tm t eu câ-l cunosc pe
Iota cu m om of - o u il pe b olo l. Cu aceaslo, discuţiile s e u ter- mal IniţstA sA meargB fl el la Ju­ stăm puţin de worbA. Deşi in caso Iul. se voxu un preşedintele com pletului şl...
- Eu ţtiu t răspunse soro lui. m lnot, flecara 11-o vAxul de treburi. decătorie, sau dacA mama Iar a - Eu nu pot. deşi m¡-ar tace musafir poftit să ia loc, sA serweoi- M usafirii ou plecat lirliu , către
- Şi noi»... tonlcA era cel mal a bA lu t; tn mln fo it pe la ei Ca sA-i convingă sâ plâcote VA mulţumesc - răspun­ câ un pahar de vin, o gustare, a ora palru dim ineaţa, cu sentim en­ SALARIZAREA conform H.C.M. nr. 914/1966.
-N o i o să rorrinem oici, mal tea lui iţi tăceau loc tot felul de je reîntoarcă. se cam incurcot Ionică Dar vă in ­ (¡gară. să Joace o partid ă de şoh tul cA ou îm p lin it o datoria.
mergem j! pe Io moma j l„ . trâm inlări. Avea impresia cA to ţi Frâm inlarea lAunlricâ continuo vit eu Io mine - încheie el oşo, Cine o pregătit q u itâ iile , cine In urma Iar au lâ la t patru per­
- Şl dacă mo mo se mArhA cu Sint preocupoţl de soarta Iul, c6 a făcui ca treaba să meargă greu dintr-o simplă o blig a ţie . a adus băutura, sou cine a orqo- soane cote aveau sA şi revină mult
tehnicianul» vor ceva de la el, ceva ce nu le iar randamentul sA fie departe de - Zic să nu l refulăm . n lio t această in iiin ire complet na mai tin iu . Sînt penoonele care se CEI INTERESAŞI se pot adresa, pentru lămuriri
- Cu care tehnician» paolo oieri. cel obişnuit. - De acord. prevătufo. pentru el romlneau eniţj numesc soţ soţie, fiică şi bălai.
- » I « La paura de masA nu s-o dus La plccorca spre casă nici nu r - Atunci să-l ru g ăm să ne ingă ma. D espărţiţi şi chinuiţ» mai bine d e
- Pocto )l tola se qindejte Io Io locul o b iţn u it. li era teamă de observai că dintre to fi tovarăşii d: duie o ju m ăta te de oră, p ir ó a B ăietul, care cunoştea tot ceea doi oni, aveau să-şi reia viaţa in suplimentare, la sediul întreprinderii din Deva, slr.
o nouA cAsâtorie. Nu ţtil ce dis­ o nouă discuţie, de numeroasa în­ muncă, doi rămăseseră să-l în *r- ¡ungem a c a s ă , ne luăm soţiile ;> ce ortacii totălui său ou făcut cursul ei firesc sA io bucure de
cuta odot& cu .. trebări la care nu aveo ce să (ească : veteranul echipei, cel eorr meigom. Moî discutăm , p o ate |u pentru o l vedea îm păcat cu sofia ceeo ce au re o liro t şi de ceea ce Sînluholm nr. 1, telefon nr. 13057.
- Fu mă gtndese deja unde a ; răspundă. A plecat prin întreprin­ peste douâ iile urmo sA fie sorba cAm un şoh, o corte, vedem noi >: momo lui, tăcea şi aştepta cn înm eato so reolirere.
p u te a lucra, sau invo(o o meserie, dere, copleşit do gînduri. A obser­ torit cu ocoria pensionării y. tînn - Cu p lăcere dar. înfrigurare momentul. Se aşteplo ION s a n d u lf s c u
o jo ca sA elţllg şl sA te ajut pc vat cA to 1 i oam enii pe lingă care tul pe care l a rc p c ii! intr-una du' - fiine. răm ine a şa, p este o ju­ un moment, un moment to rc intîr-
1 line sA inve|l cil II putea. trecea îl măsurau de sus pino discuţiile despre fom ilie. Au pornit m ă tate d e oră. Ionică plecă spre tio . In lin ia In ciuda tuturor aştep (SÎîVşit)
>