Page 97 - Drumul_socialismului_1970_09
P. 97
^ /w ////rr/////////////////x ///////////////x //y /////w ////////////////////////M ^
v a _
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A !
î I
■ Declaraţia cu privire la |
| dreptul internaţional va fi j
f supusă aprobării Adunării I
| Generale a O.N.U. |
| B Declaraţie a Agenţiei j
| române de presă „Agerpres“ I
I în legătură cu evenimentele |
I din Iordania 1
| 1
i I
ANUL XXII. Nr. 4891 MARŢI 29 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
0 preocupare de prim ordin a oţelarilor în creşterea producţiei de metal Creşte dotarea
tehnică a minelor |
Producţia de metal la oţe- for o oscilat intre 9-16 ore. producţia de oţel să fie tur tăţî prin care oţelarii pot de In vederea obţinerii unor j
lărra Martin nr. 2, de la Hu ceea ce este foarte mult dacă nată în linpotiere de 8,5-9 tone termina ca în circuitul eco producţii sporite de minereu şl'
nedoara, va cunoaşte în peri avem in vedere că în viitor capacitate pe poduri de cîte nomic să ajungă cit mai mult metale, pentru îmbunătăţirea!
oada cincinalului viitor o di va trebui să obţinem şarje in 8 lingotiere. metal de bună calitate. Aceste proceselor tehnoloqice de ex
namica ascendenta. Pentru a numai 5 6 ore. Acest onsamblu de măsuri aspecte se referă îndeosebi Io tracţie, preparare şl creştereaj i
realiza acest salt cantitativ, productivităţii muncit Comlte-j I ţ
$înt în curs de aplicare nu respectarea disciplinei tehno tul de direcţie at E M. Deva! l
meroase masuri tehnico-orga- logice. In perioada ce a trecut a acordat ş| în acest an o a-j în c e p e n o u l a n
nizatorice, iar oţelarii acţio- s-ou semnalat 71 de cazuri de tenţle sporită înzestrării locu-1 UNIVERSITAR
neozâ intens în scopul atinge Utilizarea cu neînchideri de oolej 53 de rilor de muncă din subterani Începutul noului an u
rii. încâ în trimestrul IV, a indi şarje nu au avut temperatura cu noi şi moderne maşini şlj niversltar va reuni la 1
catorilor de bazo prevăzuţi in corespunzătoare la turnare, utilaje miniere. Numai în pe-| j octombrie, in amfiteatre \
1971. multe din lingouri s-ou turnat rloada scursă de la începutul; \ şi săli de cursuri, peste l
Rezultoteie obţinute de co cu întrerupere, sau cu viteze anului, valoarea acestor dotări; ( 150 000 de studenţi fn- .
lectivul secţiei - printre care randament sporit necorespunzătoare, ceea ce o se ridică la peste 5,1 milioane! ,* scilşi |a cursurile de 7,1. A
amintim elaborareo peste pre influenţat negativ $1 asupra lei. Astfel, în abatajele minei- i serale şl fără frecvenţă, ţ
vederi a 12 000 tone de me calităţii oţelului. Rebuturile şi Deva au îost Introduse 7 ma-i ^ Dintre aceştia, aproxima
tal, reducerea cheltuielilor celelalte pierderi de metal, ca şlnl de încărcat n i siloz pro-j tiv 27 000 vor urma
prin elon propriu Cu 10 mi a cuptoarelor re în anul acesta se ridică la prlu şl 40 de vaqonete. cursurile anului I.
lioane d'i lei — constituie in peste 20 000 tone. cu toate că De asemenea în scopul mă-i După cum s-a mal a
dici siguri că cea mai ma sînt în scădere faţă de aceeaşi irlrll capacităţii de prelucrare ai nunţat, în invăţăm întii!
re oţelârie o ţării se va pre perioadă a anului trecut, pot La F.C. Orăştie s-a dezvoltat un puternic sector de prelu minereurilor, uzina de prepa-: nostru superior vor func
zenta corespunzător la startul fi sensibil micşorate — prin crări mecanice dotat cu maşini unelte de înaltă tehnicitate şi ţiona în acest an noi sec
viitorului cincinal. utl ‘zorea mai bună a posibili muncitori cu înaltă calificare ce execută piese de mare com rare a primit 2 concasoare. o ţii şl (acuităţi. I.a Insti
Asupra indicilor de utilizare cu caracter tehnic menite să tăţilor existente, creşterea o- plexitate. moară cu bile ş( 12 separatoare
- Faptul că numeroase e ou grevat şi alte neajunsuri asigure creşterea producţiei, magnetice. tutul politehnic din Bu
chipe obţin deja producţii la portulu? creativ ol tuturor ca cureşti, de pildă, au fost
nivelul sarcinilor anului viitor Astfel, la aproximativ 37 Io su îmbunătăţirea calităţii meta drelor tehnice, corelarea per create secţiile „nuclearo-
- ne spunea tovarăşul Eugen lă din şarje s-o întirziot cu in lului elaborat vor da rezulta fectă o muncii intre diversele DUMINICA PE OGOARE electrice" la Facultatea
Domionoiu, locţiitor ol secre troducerea fontei ceea ce ara tele scontate numoi în măsura sectoare, control permanent $î de energie, precum şl
tarului comitetului de partid tă că sînt încă rezerve de folo in care în fiecare echipă se va exigent asupra îndeplinirii ri „electrotehnică" şl „mpn- 1
— constituie dovada cea mai sire mai bună o timpului şi întrona un înalt spirit de răs guroase o tuturor măsurilor tarea. întreţinerea şt ex- ^
concludentă o maturităţii şi agregatelor. De asemenea, tre pundere pentru utilizarea cu tehnice si organizatorice stabi MECANIZATORII ploatarca instalaţiilor în
responsabilităţii cu care se buie manifestată mai multă maximum de grijă a utilajelor lite. Neîndoielnic ea moterîo- industria materialelor de
acţionează grijă şi în ce priveşte încadra din dotare. Faptul că în pe lizarea acestor acţiuni, pune construcţii", in învăţă-
In perioada celor B luni, la rea in timpul afectat repara rioada celor 8 luni orele de rea în valoare o rezervelor exis DAR COOPERATORII... m intul de sublnglneri.
două din cuptoarele noastre ŢiiIor la rece, calităţii muncii staţionare datorate cauzelor tente, susţinute $1 armonizate Baza materială a Învă
s-au manifestat anumite ne- de întreţinere şi remedieri. In electromecanice au reprezentat cu eforturile tuturor oţelarilor, Anim , cînd lucrătorii din a- se înscrie ca o sarcină prin de la C.A.P. Peşteana şi Den- ţământului superior se
ojunsuri ce au diminuat sen anul ce vine se va mecanîza peste 220 ore-cuptor, lor timpul cipală a conducerilor de uni suş (cu excepţia unuia care extinde şl ea cu încă
sibil realizările obţinute. La curăţirea bolţilor de praf, pro pentru reporoţii la rece a vor asigura creşterea gradului qricultura sînt confruntaţi cu 4 500 de locuri în cămi-
cuploarele nr, 1 şi 4 din cauză cedeu prin care se va mări crescut de la 8 la 8,12 la su de utilizare a cuptoarelor. probleme multiple privind rea tăţi. a cooperatorilor şi meca a fost defect) au lucrat la a \ ne şl cil noi laboratoare
nizatorilor. Cu toate că dumi
rături şi la discuit, coopera
lizarea in condiţii superioare
că nu s-a respectat elabora durabilitatea lor, se întreprind tă indică serioase rezerve, a însăm tntârilor şi recoHarea nică 27 septembrie a.c. a fost torii au p rivit cu seninătate i de lucrări practice In in
rea după grafic, durata şorje- de pe acum măsuri ca toată Evident sînt şi alte modoli- AL NAGY
culturilor de toamna folosirea o zi deosebit de favorabilă e- cum într-o zi însorită de toam stitutele politehnice din
din plin a timpului favorabil xecutărji muncilor agricole in nă. In bilanţul activităţii lor I Bucureşti şi Timişoara, i
ctmp. iar stadiul intfrziat al se Înscrie cifra zero. De p ri \ precum şi in Institutul ’
Insâm înţărilor $j recoltărilor sos să mai adăugăm că la Agronomic „Ion lonescu \
\inor
Cu planul pe trei Hw f * D• u reclama acut iniţierea nume fiecare din cele două unităţi de la Brad" din Iaşi. i
în
acţiuni energice.
cartofii aşteaplă să fie recol
ba finalizam n IfMP i a n cincinalul actual roase cooperative aqricole nu taţi pentru ca terenul respec „FRAM 112" )
tiv să poată ii însâmînţat cu
s-a putut consemna decît pre
din .
Uzina mecanică
Trimestre îndeplinit Să pregătim { n cincinalul viitur ! zenţa mecanizatorilor la dato păioase. Sadu a expediat unităţi* I
cooperatorii
rie.
preferind
Identic, s-au petrecut lucru
lor
comerciale primele ^
să-şi vadă lin iştit de treburi
care nu au nimic comun cu rile şi la C.A.P. Totcşti şi irigidere „Fram 112". (
Sarmizeqetusa. Aceaslă irosire
U. Y. CăSan lucrările din actuala campa a zilelor bune de lucru în ) cepul de către specia- î
' Noul tip de irigider con- ?
nie.
cîmp. nepăsarea cooperatorilor
Dovedind răspundere faţă de pentru soarta recoltei, nu se l IlŞtlt qorjenl are un ga
barlt redus, puţind II uti-
luno septembrie o însemnat trimestre. Pină la 28 septem soarta recoltei viitoare cei pot solda decît cu efecte l 1 iizat şi in locuinţe de di-
pentru colectivul Uzinei „Vic brie - ni se comunică de Io 0 situaţie intolerabilă la i. M. febea nouă mecanizatori din secţia nefavorabile asupra situaţiei \ mensiunl mai mici. Com
toria" Colon confirmarea în noi serviciul de planificare ol uzi care deserveşte cooperativa a economice a unităţilor. 4 parativ cu frigiderul
valori pe graficele de producţie nei, s-ou asigurat peste sarci gricolă din Unirea au muncit Se aştepta ca duminică să
„Fram 1 10“ , el dispune
a activităţii rodnice desfăşu nile pe trei trimestre depăşiri duminică cu spor, ca în orica existe o activitate febrilă şî 1 de o capacitate supe
re altă zî de lucru. Ia pxecu-
la bazele de recepţie pentru
rate în acest on pentru fina de 430 tone de fontă, aproape larca arăturilor pentru însă- preluarea cantităţilor de se
3 000 tone produse cărbunoase
lizarea în bune condiţiuni a şi 330 tone de utilaj metalur Dl Ml LII m u ş in „HOŞLSC“ i m întările de toamnă şi la se minţe repartizate cooperative ^ rloară cu 2 litri şi con
cincinalului actual. Pe baia mănat. Astfel' s a reuşit ca. lor agricole. Tn loial, Insă In i sumă cu 10-15 la sută
realizărilor cumulate de la în gic, piese mecanice şi radia pînă acum. la însăminţatul ziua respectivă nu s-au rid i mal puţină energie eler-
ceputul anului, □ intensificării toare - toate însumînd o pro griului să se realizeze o su cat nici 100 tone seminţe. La \ frică. Izolaţia termică es-
Neîndoielnic că pînă in ulti ABATAJ, l\ TIMP CE IXTRACŢIA CĂMTLUI
folosirii capacităţilor de pro ducţie marfă suplimentară în prafaţă de aproape 150 hecta baza de recepţie din Deva. \ te executată din poli-
sllren expandat
ducţie şi a organizării su valoare de 6,2 milioane lei. re din cele 320 planificate. Se spre exemplu, nu s-n prezen * bloc. raono-
perioare o muncii, colectivul cuvin, deci evidenţiate efor tat nici o unitate să-şi procure
de la Câlan raportează înde ma zi □ lunii septembrie va turile depuse de mecanizatori seminţele necesare, cu toate ^ Zilnic uzina mecanică ^
pentru a evîtn diminuarea că C.A.P, Robîlna Rojan. T1oz, ţ din Sadu este în măsură \
plinirea cu trei iile mai devre loarea acestor depăşiri va spori Pornind de la necesilalea toată lumea spera ca o dală producţiei din cauza înlîrzie- Mia. Rspolf ş.o. nu şi-au rid i ' să expedieze peste 300
me o tuturor indicatorilor de considerabil. extinderii procedeelor tehno cu intrarea din plin în produc rîî însămînţărilor. Deşi strîn- cat decît parţial cantităţile » de Irigidere.
loqice avansate, la noua mina STAGNTAZA ţie a abatajului să fie rezolva
pion prevăzuţi pe primele trei gerea recoltei constituie o provă? ute. 1
Mesteac3n. aparţinînd între te definitiv toate problemele
prinderii miniere Tebea. s-a a ivite la Mesteacăn. sarcină urqentă, duminică, co Faţă de această situaţie se l CONTAINERE PENTRU i
doptat ideea introducerii in balajului. experimentările con — Cum esle oare posibilă a operatorii din Unirea nu au cere ca organizaţiile de par l TRANSPORTUL >
la
acţiune
întreprins nici o
1
CĂRĂMIZILOR
tid, conducerile unităţilor şl
subteran a metodei de exploa
F. C. Orăştie tare cu abataj frontal In p ri tinuă, obiectivele propuse fi pariţia unui asemenea feno scosul cartofilor care mai o- consiliile populare comunale ţ Un colectiv de specia- ^
men, de vreme ce, deschide
capă o suprafaţă de peste 20
să Intervină cu măsuri ener-
ind departe de realizare. Sus
L llştţ din cadrul Intreprln- i
ma faza, Centrala cărbunelui
Petroşani de comu.n acord cu ţinerea melalică este „susţinu rea si punerea în funcţiune a de hectare. qlce şl eficace pentru Im , derlt de construcţll-mon- 4
unui abataj ironia! nu mai es
pulsionarea ritm ului lucrărilor
Un aspect asemănător ne-a
tă" prin punctele cheie cu cea
Harnicul colectiv de muncă ol cii a fost depăşită cu 1,6 la întreprinderea hotărăsc expe din lemn, iar cele circa 210 te de foarte mulţi anj o pro relatat şi tovarăşul Hâiuţ Dră- aqricole de sezon şi recupera ' taj, de la Botoşani, a
Fabricii chimice Orăştie anun suta, iar nivelul economiilor la rimentarea unui abataj cu o topp dc cărbune pe zi cît se blemă tehnică dificilă ci doar ghin, primarul comunei Den- rea restanţelor existente la se \ realizat un interesant sIs- )
lungime de 71 metri, propu-
ţa în aceste zile îndeplinirea preţul de cost atinge 700 000 nîndu-se folosirea susţinerii exlraq în prezent au adus m i o treabă de rutină ? suş. In vreme ce tractoarele mănat şl recoltarea culturilor. l tem dc containere pen- L
— Situaţia e aşa cum s-a
sarcinilor de plan la produc lei. Se estimează ca pină la metalice şi transportul meca nei numai în luna septembrie prezentai şi cum se menţine , trn transportul cărămizi- ,
ţia globală şi marlă pe prime sfîrşitul lunii să fie înregistra nizat. Pe baza acestor elemcn- un minus la producţia de căr de altfel. Desigur, n-ici pe noi î lor. Containerele sînt 1
le trei trimestre din acest an. te peste prevederi produse în Ic se preconiza obţinerea li bune de peste 0 500 tone căr nu ne satisface. Am făcut tot ^ transportate spre şantle- \
Au fost obţinute suplimentar valoare de aproape 6 milioa nei producţii zilnice de 340 to bune. Adăugate lo minusurile ce am putut pentru a ajunqe t re cu ajutorul unor au- •
480 tone produse din mase ne lei. ne cărbune. în condiţiile rea acumulate lunile trecute lot la un rezultat pozitiv. dar I tocamloane prevăzute cu \
plastice, iar ptanul Io export Este un succes în finalizarea lizării unei productivităţi no! <a urmare a necazurilor cu deocamdată nu am realizat 1 un dispozitiv — furcă. 1
a fost depăşit cu 19 la sută căruia un rol de seomâ revi superioare vechilor abataje. frontalul, restanţele I M. Ţe- maro lucru — se lamentează ^ pentru manipulare.
Realizări de seamă au fost ne organizării superioare a Pină aîci totul pare în bună bea Inlalizpază acum aproa ing. Viorel Sirca, şeful secto Prin folosirea noului »
marcate şî la ceilalţi indica muncii, in vederea creşterii pe 18 000 tone cărbune, exact rului Mesteacăn — 1 procedeu sc evită a- \
tori aî pionului. Sarcina de productivităţii în toate com regulă. Numai că. după aproa producţia înlrepnndorij pe o Ce s-a „realizat" totuşi ? \ proape in întregime sfă- 4
creştere a productivităţii mun partimentele producţiei. pe trei luni ce s-au scurs de intreaqâ lună de muncă. Şi a* Duipă cum arată abatajul, fe \ rimarea cărămizilor şl se '
la intrarea în funcţiune a a- ceasta în condiţiile in care lul cum se lucrează, ai con înlocuieşte un volum ma- >,
vingerea că practic în cele re de muncă manuală 1
trei luni nu s-a făcut mai ni
mic. Susţinerea se execută VALORIFICAREA
A cum se poate fără a fî res FRUMUSEŢILOR
încheierea festivalului re Stîljpii hidraulici, din cau NATURALE ALE
pectată monografia de arma
BRAŞOVULUI
za m enţinerii unui timp prea
îndelungat sub presiune. In Atracţia pe care Bra
îm prejurim ile
tră In unele cazuri total In şovul ş[ exercită asupra
sale o
cultural-artistic SARMIS" 70 întreg lanţ al anomaliilor care Iubitorilor de turism a
vatră, riecurqtnd de aici un
determinat întocmirea u-
s-ar părea că nu. au sfîrşit.
f t *
Cerem şi părerea şefului de nu[ amplu proqram de
briqadâ. minerul Nicolae Cris- valorificare a frumuseţi
Cu un impresionant spectacol citadin şi carnaval al ti te şi de toate profesiile. Şi a ţinut trează timp de o sâp- tea. lor naturale din această
neretului, desfăşurate la lumina torţelor, cortina s-a lăsat tăminâ atenţia iubitorilor de frumos şi înţelepciune. — Oamenii mei nu mai ştiu parte a ţării. In noile
duminică seara peste Festivalul cultural-artistic „Sarmis" Şi ny greşim dacă afirmăm, acum, la ora unui sumar cum să lucreze, prea de mul planuri se acordă o a-
bilanţ, că acest festival pe unde d trecut a lăsat o inedită
1970... te ori a fost schimbată teh lenţle deosebită renumi
Revedem acum, în gind, zilele care au trecut, prin pris dar profundă amprentă de cultură hunedoreană — scop nologia de lucru. comandă tei staţiuni internaţlona
ma urmelor lăsate ¡n viaţa culturală a judeţului Hune urmărit încă de la început chiar, aşa după cum rezultă şi prea m ulţi şl nu mai ştii de le Poiana Braşov. Alct.
doara, emulaţia de spirit şi de efervescenţă artistică. din numele simbolic înscris pe frontispiciu : „Sarmis". • cine să asculţi". alături de noul teleferic
„Sarmis" 1970 a prins în angrenajul său oameni din lu Şi iarăşi nu credem că greşim dacă tragem nădejde că Intr-adevăr, soluţii tehnice ! ^ — care îi va transporta
mea ştiinţei, literelor, artei, artişti omatori şî profesionişti, au dat specialiştii centralei .ca La C.A.P. Sintămăria-Orlea s-au făcut din timp pregătirile , pe turlşil pe vrrful Crîs- i
o cuprins oameni de toate virsţele, de naţionalităţi diferi- „Sarmis" va deveni o tradiţie. re s-au perindat pe Ia Mes- necesare în vederea insâmînţârii culturilor de toamnă. Ca urma * Han. la o altitudine de *
Ing. CORNEL DUMITRU re, pină Io această dată a fost posibilă terminarea însâmînţârii \ î 800 m — se află în
orzului şi începerea lucrării respective fa cultura griului. * stadiu de finisaj un hotel
Printre mecanizatorii care şî-au adus o contribuţie de seamă
La lumina făcliilor la pregătirea patului germinativ se numără şi Victorian Mîtuca. " modem alpin prevăzut
\ cu restaurant, braserie si
(Continuare in pag a 3-a
In fotografie vi -1 prezentăm fucrlnd Io discuirea terenului. ^ un bar
i Nu peste mult timp. ţ
J constructorii braşoveni i
M ii de oameni rîn d u iţi pe seară autumnală şi au u r
ţ vor ridica alfe obiective ’
m alurile largi ale bulevar m ărit „ca la teatru" începu i turistice. rn legătură cu \
dului, precum şi în Piaţa tu l paruzii elegant executat P A G IN A A ll-A
Victoriei din Deva — care de un grup de tinere fete in . aceasta, Şerban Andrces- \
pentru citeva ore a devenit alb, ce simbolizau „trom peţi", ' ru - directorul trustului .
neincăpătoare — au asistai după care, au intrat în \ Carpaţi, precizează că în ’
şi aplaudat, duminică seara, „scenă" două cohorte de ro i Poiana Braşov se vor \
parada m ulticoloră a tinere mani şi daci. i construi cîncî hoteluri
lu lu i şi a fo rjn a ţiilo r artis Defilarea semeaţă a belige moderne, o piscină, unde
tice de am atori din judeţ, ranţilor părea o antologică I vor desfăşura şî d;.
purtători ai voioşiei, cîntu/ui pagină de istoric Iar ca ale ferite competiţii, precum
şi jocului hunedorean. goria aceasta să fie comple- Q Prima victorie a jiului în actualul Q Mureşul Deva şi C.F.R, Simeria Si numeroase vile şi uni
A fost de fapt o potrivită campionat conlirmâ seria succeselor tăţi de alimentaţie pu
blică.
încheiere a festivalului „S ar C. DROZD Q Corvinul Hunedoara ocupă locui ® Victorii ale echipelor gazdă din Pe muntele Timpa se
mis“ , care tim p de 8 zile doi în clasament campionatul judeţean va construi un hotel de , *
a polarizat atenţia tuturor. ţ formă sferică, dispunind 1
(Continuor i Qog, ci; l-a)
Furaţi de spectacol, p riv i ® Rez uitate, clasamente din diviziile naţionale A, B, C şi din campionatul jude r de un restaurant şi 0 ♦
,
to rii au uitat răcoarea de ţean de fotbal. J braserie rotativă. j
Seară de carnaval (a Deva. Foto : V. ONOIU