Page 1 - Drumul_socialismului_1970_10

PROLETARI D tN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N IŢ I-V Â !

A Prezidiu! Sovietului Su- |

| prem al U. R. S. S. a ratificat f

Tratatul de prietenie, cola- |

borare si asistentă mutuală I

| dintre Uniunea Sovietică şi
| $
România

| li Încheierea vizitei delega- |
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC R Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 1 tiei P.C.R., condusă de tova- |

| răşul Virgil Trofin, in Japonia |

ANUL XXII, Nr. 4893 JOI 1 OCTOMBRIE 1970 7 4 PA0INI - 30 BANI

Azi are lac deschiderea anului universitar Consiliul de Stat a ratificat

Din nou in a m fite a tre le şi Tratatul româno-sovietic

In ziua de 30 septembrie 1970 comisiile pentru politică exter­
laboratoarele A lm ei a rçvul loc la Palatul Republi­ nă, pentru problemele de apă­ Cuvintarea tovarăşului
cii şedinţa Consiliului de Stat
rare şl juridică ale Marii Adu­
nări Naţionale care l-au avizat
prezidată de tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, preşedintele Consi­ favorabil propunlnd adoptarea
Azi, Instituţiile de mvâţămînt stringente ale industriei miniere liului de Stat. lui.
superior din ţora noastră Ijl des­ Conferenţiar Inginer din ţara noastră. In afara membrilor Consiliu­ La dezbaterea privind ratifi­
chid porţile. Noul ar» universi­ ILIE N. CONSTANTINESCU Privind retrospectiv acest do­ lui de Stat, la şedinţă au luat carea tratatului au luat cuvln- Nicolae Ceauşescu
tar marchează începutul unei prorector al Institutului de mine meniu, se constată ca activitatea parte tovarăşul Ion Gheorqhc tul tovarăşii Constantin Daico-
perioade de activitate laborioa­ Petroşoni de cercetare ştiinţifică o cadre­ Maurer. preşedintele Consiliu­ vidu. Ion Spâtărelu1. Carol Kl-
să otît pentru tineretul studios lor didactice de la Institutul de lui de Miniştri, miniştri, preşe­ raly. Aurel Bozqan, Ion Coman Stimaţi tovarăşi, pentru preîntîmpinarea unuî
cit şi pentru cadrele didactice, mine din Petroşoni o cunoscut dinţi ai unor comisii perma­ şl Ludovic Takacs. care şl-au nou război mondial, pentru
închinată nobilului ţel de for- o dezvoltare permanentă. In nente ale Marii Adunări Naţio­ exprimat deplinul acord In le- Ratificarea Tratatului de rezolvarea marilor probleme
more a specialiştilor cu înaltă cursul anului trecut au fost con­ nale, reprezentanţi aj presei. qâtură cu ratificarea trata­ prietenie, colaborare şi asis­ care stau tn faţa omenirii
metode, care sfl conducă Io o
calilicare necesari economiei na­ mal bună echilibrare intre orele tractate cu unităţile economice Tovarăşul Ion Gheorqhe tului, apreciindu-1 ca o con­ tenţă mutuală încheiat recent contemporane prin mijloace
ţionale, culturii noastre socialis­ de predare, pe de o porte, şî un număr de 15 teme de cerce­ Maurer « prezentat spre adop­ tribuţie de seamă la întărirea între Republica Socialistă paşnice, pe calea tratativelor,
te. cele de seminarii şi lucrări prac­ tare care, pe lingă că ou rezol­ tare proiectul de decret pentru continua a prieteniei şi colabo­ România şi Uniunea Republi­ pentru salvgardarea păcii po­
Anul universitar 1970-1971 se tice, pe de altă parte, astfel vat probleme, ou adus un ve­ ratificarea Tratatului de prie­ rării înlre cele două popoare. cilor Sovietice Socialiste de poarelor.
inaugurează in condiţiile adop­ nit de 460 000 lei institutului. tenie, colaborare şi asistenţă Ia cauza socialismului, păcii $i către Consiliul de Stat, re­ Unul din obiectivele im­
tării unor măsuri care se în­ incit studentul să aibă timp su­ Multe lucrări ale cadrelor didoc- mutuală Intre Republica Socia­ colaborării internaţionale. prezintă un moment impor­ portante ale politicii celor
ficient, sa
dispună de condiţii
Consiliul de Stat a adoptat
scriu în amplul proces de per­ organizatorice adecvate pentru tice au fost publicate în reviste listă România şi Uniunea Re­ apoi In unanimitate Decretul tant şi corespunde năzuinţe­ două ţâri, înscrise în tratat,
fecţionare o conţinutului şl or­ desfăşurarea unei activităţi in­ din ţară şi străinătate bucurin- publicilor Sovietice Socialiste. pentru ratificarea tratatului. lor şi dorinţei poporului nos­ este lupta pentru îmbunătă­
ganizării învăţămirytulu» superior dependente active. Ele trebuie du-se de apreciere unanimă din Din însărcinarea Consiliului După ratificare, a luat tru. ţirea atmosferei în Europa,
promovat de Partidul Comunist să conducă Io Ideeo ca rapor­ partea specialiştilor. de Stat proiectul de decret a cuvlntul tovarăşul Nicolae Semnarea la Bucureşti a pentru înfăptuirea securităţii*'
Romăn. Măsurile luate de către turile dintre formele şi metodele Şî activitatea de cercetare ştiin­ fost examinât în prealabil de Ceauşescu. acestui tratat constituie un europene şi întronarea în
oortidul şi statul nostru pe linia de transmitere a cunoştinţelor ţifică studenţească a cunoscut un eveniment de seamă în evo­ viaţa popoarelor de pe acest
nodernizărij şi perfecţionării in- să fie astfel stabilite incit ac­ impuls în anul precedent. Un nu­ luţia ascendentă a relaţiilor continent, atît de dureros în­
ăţămintului ou ca finalitate o măr de zece lucrări ou fost pre­ de colaborare multilaterală cercat de-a lungul istoriei, a
oi accentuată adoptore a în- centul să codă firesc pe cele miate la sesiunile ştiinţifice din dintre România şi Uniunea unui climat de pace şi încre­
care ou un rol primordial în pro­
-aţămîntului Io necesităţile ime­ cesul instructiv-educativ. cadrul institutului, alte lucrări Smhtatea tovarăşului Sovietică, în întărirea priete­ dere. de prietenie şî colabo­
rare între naţiuni.
diate şi de perspectivă ale eco­ ou obţinut premii pe ţară, do­ niei româno-sovietice Avînd M ilitînd pentru dezarmarea
nomiei naţionale In plină dezvol­ Partidul, statul nostru so­ vadă a maturităţii ştiinţifice la la bază principiile marxism- generală şi totală, România şi
tare, ale ştiinţei şl culturii, ale cialist, întregul popor aşteaptă care au ajuns autorii lor. leninismului şî internaţiona­ Uniunea Sovietică îşi expri­
orinduiril socialiste multilateral de la personalul didactic univer­ Bilanţul realizărilor anului tre­ Ion lismului proletar, actualizînd mă totodată hotărîrea de a
în
dezvoltate. Ele solicita în acelaşi sitar să-şi sporească eforturile cut poate fi întregit şi de rezulta­ Gheorghe Maurer condiţiunile de astăzi pre­ respecta obligaţiile asumate
timp eforturi pentru alinierea rn- pentru o asigura desfăşura rea tele bune obţinute de majorita­ vederile vechiului tratat — în cadrul Tratatului de In
văţâmintului superior în primele procesului de invăţămint la ni­ tea studenţilor la învăţătură. Stimate tovarăşe preşedinte, păcii şi colaborării interna­ care a constituit temelia trai­ Varşovia a cărui existenţă o
rinduri ale amplului şi dinamicu­ velul exigenţelor Impuse de o­ Notele mari reflectă preocupa­ Tovarăşi, ţionale. nică a legăturilor rodnice de considerăm necesară atîtn
Guvernul Republicii Socia­
lui progres tehnico-ştiinţific con­ pera de făurire a societăţii so­ rea lor pentru studiul individual, liste România prezintă Con­ In tratat este reafirmată, alianţă şl prietenie dintre timp cît se va menţine Pactul
temporan, pentru integrarea Iul cialiste multilateral dezvoltate, sistematic, pe tot parcursul o- siliului de Stat spre adoptare de asemenea, hotărîrea înal­ România şi Uniunea Sovieti­ Nord-Atlantic.
organică în procesul perfecţionă­ precum şl de cuceririle ştiinţi­ nului. Rezultatele bune obţinute proiectul de decret pentru ra­ telor părţi contractante de a că — actualul tratat stabi­
şl
încheierea
rii vieţii economico-sociola emu­ fice şi tehnice pe plan mondial. de studenţi Io învăţătură sînt un tificarea Tratatului de prie­ contribui la întărirea unităţii leşte pe o lungă perioadă de noului Tratat de ratificarea
prietenie,
timp, 20 de ani. cadrul cola­
lat de istoricele hotârlri ale Con­ In acest context, este necesar să tenie, colaborare şi asistenţă ţărilor socialiste, de a dezvol­ borării multilaterale dintre colaborare şi asistenţă mu­
gresului ol X-leo al partidului. se Intensifice activitatea ştiinţifi­ mutuală între Republica So­ ta colaborarea cu toate state­ cele două ţări, în spiritul e- tuală dintre ţara noastră şi
La acest început de an univer­ că a cadrelor didactice în dome­ cialistă România şi Uniunea le, indiferent de orînduire so­ galitâţii depline în drepturi, Uniunea Sovietică, întărirea
sitar consemnam o realizare re­ niul cercetării fundamentale, dar (Continuări in pag. a 2-a) Poroşeni. Peisaj industrial. Republicilor Sovietice Socia­ cială. de a milita pentru în­ respectării suveranităţii şi in­ continuă a solidarităţii, ali­
marcabilă pentru sistemul de mai ales al celei aplicative le­ Foto : N. GHENA liste. făptuirea securităţii in Euro­ dependenţei naţionale. ne­ anţei şi prieteniei româno-
‘P5*ituţii de învăţământ h>*neHo''e- gate de problemele cele mol semnai la^ 7 iuiie 1970, la pa şi în întreaga lume. amestecului Vii treburile in­ sovietice se înscriu la loc
ne : înfiinţarea Institutului de Bucureşti, In timpul vizitei In Apreciind că prevederile terne, întrajutorării frăţeşti central în politica de stat a
subinginert pentru siderurgie din ţara noastră a delegaţiei de Tratatului de prietenie, cola­ şi avantajului reciproc. României socialiste. consti­
Hunedoara care va funcţiona sub partid şi guvernamentale a borare şi asistenţă mutuală Tratatul de prietenie româ- tuie parte integrantă a acti­
directa conducere şi îndrumare U.R.S.S, tratatul constituie între România şi Uniunea no-sovietic sc fundamentează vităţii internaţionaliste des­
o Institutului de mine din Pe­ un document de o deosebită Sovietică corespund întruto- pe îndelungatele tradiţii de făşurate de partidul şi gu­
troşani. LUCRĂRILE DE INVESTIŢII - importanţă. tul principiilor de bază ale prietenie şi solidaritate dintre vernul ţârii noastre pentru
Conducerea Institutului de El reflectă stadiul actual al politicii externe a partidului cele două popoare — priete­ dezvoltarea relaţiilor de cola­
mine, ţinind seomo de plenara relaţiilor dintre cele două şi statului nostru, intereselor nie cimentată prin lupta co­ borare frăţească cu toate ţă­
responsabilitate ce-l revine pe lări socialiste vecine şi dă, fundamentale ale poporului mună împotriva fascismului rile socialiste, pentru creşte­
linia perfecţionării şl moderniză­ totodată, expresie voinţei lor român, iar obligaţiile asuma­ şi ridicată pe un plan supe­ rea continuă a forţei şi uni­
rii I procesului de invăţămint, o una dintre problemele econo­ de a întări şi în viitor, In te nu contravin tratatelor in­ rior în condiţiile construirii tăţii întregului sistem socia­
'aut măsuri pentru continuo îm­ spiritul internaţionalismului ternaţionale în vigoare, pro­ socialismului şi comunismu­ list mondial Acţionînd astfel,
bunătăţire a planurilor de învo- socialist, prietenia şî alianţa pun adoptarea proiectului de lui : legăturile trainice care partidul şi poporul nostru W\
ţăminl ş» stQbilirea unei propor­ dintre popoarele român şi so­ decret pentru ratificarea lui. ne unesc îşi găsesc puternice îndeplinesc una din înaltele
ţii mai raţionale intre orele de vietic, de a dezvolta colabo­ Proiectul de decret a fost resurse în comunitatea orîn- lor obligaţii internaţionale,
curs. seminarii şî activităţile mice cele mai importante rarea multilaterală dintre examinat şi avizat favorabil duirii sociale, a aspiraţiilor îşi aduc contribuţia la cauza
practice ol« studenţilor, punîn- România şi Uniunea Sovieti­ de comisiile pentru politică fundamentale şî ţelurilor su­ generală a socialismului şi
du-se accent pe legarea învă- că. pe baza respectării suve­ externă, pentru problemele preme care animă cele două păcii în lume.
ţămintului de producţie. ranităţii şi independenţei na­ de apărare şi juridică ale ţâri Totodată,1, consecventă prin­
Pentru ca în noul an universi­ ţionale. egalităţii in drepturi Marii Adunări Naţionale. Tratatul deschide, totodată, cipiilor coexistenţei paşnice,
tar procesul de învâţâmînt să se pentru municipii Deva si ncamcsteailui în treburile Tot astăzi, Tratatul româ- largi perspective de viitor, România militează pentru
desfăşoare pe un plan superior interne, avantajului reciproc, no-sovietic urmează să fie ra­ creează un cadru propice lărgirea relaţiilor de colabo­
au fost aduse importante îmbu­ în interesul ambelor yxopoa- | | tificat de Prezidiu! Sovietu­ pentru intensificarea şi am­ rare cu toate statele lumii,
nătăţiri conţinutului unor disci­ re. al cauzei socialismului. lui Suprem al U.R.S.S. plificarea continuă a colabo­ fără deosebire de orînduire
pline. Dezbaterile orgonizate in Ca urmare a volumuluj sporit cu sprijinul stalului, liceul din realizarea ritmică a lucrărilor rării economice şi tehnico- socială, pentru destindere in­
acest scop. cu participarea unor de fonduri alocate de călre cartierul Dacia cu 20 săli de de investi Iii. ştiinţifice reciproc avantajoa­ ternaţională.
colective lo-gi de specialişti din Mat, murvkdpiul Dev<» a cunos­ clasă şl alte obiective. Valoric, Adunarea comemorativă cu se, a cooperării în producţie Luptăm, împreună cu cele­
facultăţi $• ‘n producţie, folo- cut o dezvoltare impetuoasă s-a realizat ptnă la Începutul Subliniind realizările. Ircbuic şi în alte domenii dintre lalte popoare iubitoare de
sindu-se o jogotă documentare — în ultimii ani conslruindu-se lunii septembrie 73.9 la sută să avem în vedere că pînă la România şi Uniunea Sovieti­ pace, pentru z.ădărnicirea po­
din ţara ş* de peste hotare, ou Si ptinîndu-se 1n funcţiune im­ din planul anual de investiţii, sfirşitul anului a rămas puţin că Progresele pc care le ob­ liticii imperialiste agresive,
in sezonul friguros. Or. în acest prilejul aniversării a 500 de ani
condus în final la unele rorer- portante obiective care au con­ respectiv 73 b sută la con- timp şi mai ales că vom intra ţin ţările noastre în dezvol­ pentru a se pune capăt folo­
turi esenţiale în planurile de ,n- tribuit la sporirea volumului slrucţii-montaje. tarea bazei tehnico-materiale sirii forţei şi dictatului în
văţămînt, la definitivarea pro­ producţiei Industriale, asigura­ Cu realizări peste media pe scurt interval de timp şi in a societăţii, în înflorirea viaţa internaţională, împotri­
gramelor de curs. rea bazei materiale a invătă- municipiu se prezintă Termo­ condilii mai aparte decîI cele ştiinţei şi culturii constituie va oricărui amestec străin în
din sezonul cald urmează să fie
îmbunătăţirea neîntrerupta a mînlului. culturii. ocrotirii să­ centrala Mintia (77 la sulă), în­ finalizate eforturile unui întreg de la naşterea lui Oheorghe Deja premise deosebit dc favora­ viaţa statelor, pentru respec­
conţinutului învăţămîntului uni­ nătăţii si la Îmbunătăţirea con­ treprinderea de industrie ali­ bile pentru lărgirea şi diver­ tarea dreptului sacru al fie­
versitar trebuie însoţita însă de diţiilor de locuit. Spre exem­ mentară (107.2 la sulăj, Inspcc- an de munco şi creat tot ceea Constantincseu, preşedintele sificarea schimburilor, a cola­ cărui popor de a-şi hotărî
o modernizare a formelor de plu, numai în acest an au fost loralul şcolar (7G.8 la sută). Re- ce este necesar pentru reluarea Cu prilejul aniversării a Academiei de ştiinţe sociale borării şi a cooperării în toa­ singur soarta, pentru instau­
transmitere a cunoştinţelor, sti- puse !n funcţiune grupul nr. 2 zuHalele bine se datoresc (ap­ în anul viitor la tin nivel supe­ 500 de ani de la naşterea lui şi politice, acad Ştefan Pe- te sectoarele de activitate. rarea în relaţiile dintre ţâri a
mulîndu-se în principal .munca de 210 MW de la Termocen­ tului că majoritatea beneficia­ rior a ciclului do conslrucţii- Gheorghe Doja, conducătorul terfi, preşedintele Consiliului Tratatul consemnează vo­ principiilor independenţei şi
răscoalei ţărăneşti din
15M,
inonlaje.
intelectuală independenta' în' trala Mintia, centrul stomalo- rilor de investiţii s-au pre­ Pornind de la însemnătatea Ia Teatrul UG SR. din Capi­ oamenilor muncii dc naţio­ inţa celor două state de a ac­ suveranităţii naţionale, egali­
rindul studenţilor, foîosindu-se loqic, 82 apartamente din fon­ ocupat pentru asiqurarca con­ tală a avut loc miercuri sea­ nalitate maghiară, vicepreşe­ ţiona în continuare pentru tăţii în drepturi a tuturor na­
mai rolioro* timpul afectat pro­ durile '.talului (faţă de 382 pla­ diţiilor rle realizare a lucrărilor. rlcosebilă -3 acestei probleme ra o adunare comemorativă dinte al Consiliului de Stat. întărirea unităţii şi coeziunii ţiunilor.
cesului instructiv. De aceea, se De asemenea, de un real lolos economice — anul acesta mu- organizată de Academia de Pompiliu Macovei, preşedin­ statelor socialiste, pornind de Consider că ratificarea în
solicită, din partea cadrelor di­ nifice T pe 8 luni). 220 apirla- au fost şi analizele efectuate în ştiinţe sociale şi politice şi tele Comitetului de Stat pen­ la convingerea că aceasta unanimitate de către Consi­
dactice, experimentarea unor noi men|< ‘din fondurile populaţiei şedinţele operative de comanda­ NICOLAE ALBU Consiliul oamenilor muncii tru Cultură şi Artă, Mircea constituie izvorul principal al liul dc Stat al Republicii So­
tăriei
şi invincibilităţii sis­
cialiste România a Tratatului
ment, orqanizatc sâptâmînal de activist de naţionalitate maghiară din Maliţa, ministrul învâţămtn- temului socialist mondial. româno-sovietie corespunde pe
comisia economică a comitetu­ Comitetul municipal de partid Republica Socialistă Româ­ Prevederile tratatului dau, deplin intereselor poporului
lui municipal de partid cu par­ Devo nia. tulul, Şerban T'ţeica, vice- totodată, expresie hotârîrii nostru, ale întăririi prieteniei
La adunare au luat parte
ticiparea beneficiarilor şi a exe­ .Tanos Fazekas, membru ol României şl Uniunii Sovieti­ şi alianţei dintre România şi
La Fabrica de otamită cutanţilor, In urma cărora s-a (Continuate in pag. a l-o ) Comitetului Executiv al CC, (Continuare In pag. a 4-a) ce de a promova cu consec­ Uniunea Sovietică, dintre po­
venţă în viaţa internaţională
poarele noastre vecine, cau­
urqenbt rezolvarea probleme­ al P C.R , vicepreşedinte al politica coexistenţei paşnice, zei generale o socialismului
lor mai deosebite legate de Consiliului de Miniştri, Miron de a milita cu perseverenţă şi păcii în lume
Zlaşti a fost pus in funcţi­
une cel de al doilea cuptor Ţărani cooperatori, mecaniza­
Constructorii hunedoreni, muncind cu rîvnâ şi răspun­ Restante inadmisibile la insămînţarea griului
dere pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în acest
ultim an al cincinalului, ou reuşit sa predea pentru ex­ tori şi lucrători din I.A.S. 1
ploatare înainte de termenul planificat cuptorul nr. 2, Cauzele producţiilor nesa- C.A.P. Tchea ne-am forma­ ra adusă cu două zile în ur­ este tot o problemă de... vi­
de la Fabrica de dolomitâ Zlaşti. Deşi nu este o lucrare tisfâcâtoare obţinute în acest t-o cu destulă uşurinţă în mă în unitate, nimeni nu s-a itor. Doar unul din cele
de mari proporţii, prin punerea in exploatare industrială an la cultura grîului au fost cursul zilei de 29 septembrie. gîndit că ea mai trebuie şi trei tractoare repartizate co­
a acestui obiectiv, cu o capacitate de 50 000 tone anual pe larg analizate în toate u- La ora 11,30 nici unul din tratată. Pe 55 de hectare un­ operativei a funcţionat din
fabrica de dolomitâ îşi dublează potenţialul productiv, nttâţile agricole. Pentru a c- cele trei tractoare permanen­ de urmează să se insămînţeze plin. Tractoristul Nicolae Gol- Mobilizaţi toate forţele şi mijloacele
osigurînd astfel satisfacerea necesităţilor de dolomitâ de vita repetarea lor, organiza­ tizate în cadrul cooperativei grîu mai foşneşte porumbul da meşterea ceva pe la ra­
calitate superioară ale morilor combinate siderurgice de ţiile de partid, consiliile de nu se afla In lucru. Tracto­ de boabe şi siloz, mai vege­ diator, în timp ce Alexandru existente la urgentarea lucrărilor
a Hunedoara şi Galaţi. conducere, cadrele tehnice şi ristul Gheorghe Damian se tează sfecla furajeră. Ingine­ Durău plecase Ia „remedieri"
Materia primă este asigurată de cariera şi instalaţia consiliile populare comunale ,,străduia4' să cupleze semă­ rul afirma totuşi cu senină­ la secţia din Baia de Crîş. agricole de toamnă!
■>ecîo!ă de la Crăciuneasa. In cuptoarele fabricii, dolo- au întocmit planuri de mă­ nătoarea la tractor, Ilie Bre- tate că „săptămîna viitoare va In loc ca pe primul plan
ito este supusă unuî proces de sinterizore şi tratare, ceea suri tehnico - organizatorice zcşlean (atunci sosit de la începe recoltatul, iar tn ziua al preocupărilor de sezon să
face ca produsul rezultat să primească caracteristici care, înfăptuite, constituie o, secţia din Baia de Crîş) „mo­ de 14 octombrie se va înche­ pună grija pentru soarta re­ Folosiţi cu randament maxim
2tive superioare, deosebit de eficiente la lucrările garanţie fermă a realizării u­ tiva" că nu poate face nimic ia semănatul". Sînt puţine coltei viitoare de grîu, în cele
ntreţinere şi reparaţie a cuptoarelor Martin şi con nor recolte superioare în anul deoarece nu are oameni la motive să credem că se vn două cooperative agricole utilajele şi timpul favorabil!
izoarelor pentru elaborarea oţelului. De altfel, Fabri următor. combina de siloz, iar Victor realiza această performanţă forţele sînt mobilizate la alte
de dolomitâ de la Zlaşti va contribui din plin la os» Cunoscînd că timpul este Drăgoî le ţinea companie dacă lucrările se vor desfă-, lucrări care mai pot suferi o
orea materiei prime pentru producţia de blocuri dolo destul de înaintat, firesc era Pe inginerul Ion Suciu l-am şura în ritmul de pînă acum, amînare de citeva zile. Faţă Recoltaţi la timp şi fără pierderi
:icc de Io Combinatul siderurgic Galaţi. ca la această dată semănatul găsit în magazie, unde dădea cind la eliberarea terenului de această stare de lucruri se
Construit cu utilaje $i aperataje produse în exclus» griului să se desfăşoare din indicaţiile tehnice necesare de porumb siloz s-a mers cu cere ca organizaţiile de par­
late în ţarâ şi după soluţii tehnice mult îmbunătăţii'' plin în toate unităţile. Deşi tratării seminţelor. o viteză zilnică dc... un hec­ tid. consiliile de conducere, producţia de porumb, cartofi, sfeclă, le­
uptorul nr 2 a atins încă d»n primele ore de exploatai'' au existat posibilităţi ca în- — Azi începem semănatul tar (!). specialiştii şi tovarăşii de la
idustr'olă o capacitate mărită de producţie. Specialişti sâmînţârile să fie minuţios la grîu, ne-a explicat ingine­ Nu mai puţin alarmantă es­ consiliul popular comunal r,â gume şi fructe! Strîngeţi, însilozaţi şi
fin combinatul hunedorean apreciază că acest obiecti' pi'egâtile şi lucrarea să de­ rul. Am cam întîrziat puţin te şi situaţia. înlilnilă la intervină cu măsuri energice
a ajunge să se înscrie în parametrii cantitativi sî colita mareze intr-un ritm susţinut, cu proba maşinii şi cu trata­ C.A.P, Lunca Moţilor Ingi­ şi eficace, fiind inadmisibil depozitaţi toate resursele de nutreţuri
tivi prevăzuţi in documentaţia tehnică în maximum 10 zile sînt cooperative agricole un­ rea griului, dar în trei zile nerul Ştefan Moise ne spu­ să se irosească timpul deose­
0 asemenea performanta vine să amplifice şi mai sub de persistă serioase neajun­ terminăm insăminţatul tere­ nea că „dc mîine (30 septem­ pentru a asigura o bună hrăni re a ani­
stanţiol meritul colectivelor de muncă de Io Inţrepiînderea suri î»'» privinţa organizării nului pregătit brie ac. — n.n.) începem se­ bit de favorabil la executarea
de construcţii sidemroice Hunedoara, al proiectanţilor, muncii şi a folosirii cu ran­ Interlocutorul nu părea ci­ mănatul". Proba maşinii nu unor lucrări care In fel de malelor pe perioada de iarnă!
01 tuturor cadrelor tehnice care ou contribuit la înfăptuirea dament maxim a utilajelor. taşi de puţin. îngrijorat de era insă făcută cu sâminţa bine se pot face şi după ter­
acestui important obiectiv din fluxul metalurgic ol ţării. O imagine asupra modului faptul că nici la ora 12,30 se­ primită. Să nu mai vorbim minarea însămînţârilor dc
rum se priveşte soarta pro­ mănătoarea \ui ajunsese în
ducţiei anului următor la cîmp. Cu toate că sâminţa e- despre tratarea griului car« toamnă: