Page 10 - Drumul_socialismului_1970_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI m Nr. 4895 ® SIMBATA 3 OCTOMBRIE 1970

V I A T A S C O L I I ■ V I A T A S C O L I I • V I A T A S C O L I I

9 & «a 9 ^ —

Coordonate majore ale proce­ Părinţi, cum vă
J
7
ajutaţi copiii
sului mstructiv-educativ

la învăţătură?
în m şcolar

„Aş vrea din toata Inima Jutor Important pe care
aft-ml ajut copilul Ia lecţii, dar trebuie eă-1 primească fle­
Noul nn şcolar a-o deschis cordanţă cu cerinţei* econo­ sau completarea studiilor prin nu mal pot. Multe din cele ce care copil este asigurarea unul
In atmosfera de elan sl mun­ mleo $1 culturii Datrlej noastre. invătămtntu) superior. am învăţat eu la şcoală le-am mediu familial favorabil mun­
ca pasionanta, caracteristica In legătură cu această ce­ Pe baza sarcinilor trasate de uitat, Iar de altele nici n-am cii şcolare, stimulativ. De ase­
tuturor sectoarelor vieţii eco­ rinţă imperioasă, tovarăşul Congresul al X-lea al partidu­ auzit Cum sA-1 ajut totuşi ?“ . menea, asigurarea unul climat
nomice şl spirituale. In a* NICOLAE CEAUŞESCU sub­ lui. în acest an sînt cuprinşi Asemenea Întrebări pot (1 emoţional pozitiv pentru succe­
ceasta etapa (inslă a actualu­ linia în cuvîntarea de la des­ în şcoală toţi copiii de la auzite la aproape toate şedin­ sele şcolare, pentru preocupă­
lui plan cincinal. chiderea anului universitar vîrstă de 6 ani. Pentru aceasta, ţele sau tnttlnlrlle dlrlglnţllor rile creatoare ale copiilor etc.
Ceea ce ni se cere acum. câ : „O problemă căreia par­ au fost tusle măsuri de preqâ- sau oricărui alt profesor cu O altă formă de ajutor o
Încă de la început, este des­ tidul şl statul îi acordă o a­ lire a condiţiilor melodico-di- părinţii elevilor. Sînt nedume­ constituie controlul asupra
făşurarea unei susţinute munci tenţie deosebită este aceea a dactlce corespunzătoare, s-au riri ale unor părinţi al căror muncii şcolare, asupra rezulta­
instruotlv-educative, însufleţi­ legării mai strînse a învăţă- repartizat manuale, material copil au note slabe, sau aînt telor la Învăţătură. Controlul
tă de pasiune şi rfispundere. mîntului cu practica, cu via­ didactic adecvai, s-a asigur-st la limita promovării, ori ai u­ neîntrerupt contribuie la con­
pentru tnlăptuirea înaltei mi­ ţa. Aşa cum am spus, avem încadrarea acestor clase cu nora cu note bune şl foarte solidarea deprinderilor de mun­
siuni de a pregăti qeneraţla tî- în această privinţă o serie de cadre didactice cu bună expe­ bune. Cu toţii sînt conştienţi că, Ia Întărirea simţului dato­
nără la nivelul cerinţelor de rezultate, dar ele nu ne pot rienţă 1n munca pedagogică. de rolul lor educativ, preocu­ riei şl responsabilităţii, previne
itf. în spiritul unei concepţii satisface; ceea ce am făcut paţi de munca copilului tn munca In „asalt“ , cu toate con­
In şcoala de 10 nnl, prima
ştiinţifice materJallsl-dIaleclice, constituie, de fapt, numai în­ serie de peste 1 200 elevi au şcoală, frămlntaţl de grija de secinţele el. Controlul trebuie
înarma.tă cu virtuţile qîndlrll ceputul. Mal avem (ncă un a-şl ajuta copilul In vederea să se facă, fie sub formă di­
modeme, cu Iniţiativă, creati­ drum lung de parcurs pentru promovat In clasa a X-a, Iar unei pregătiri cît mal temei­ rectă, atunci clnd este posibil,
pentru acest an vor II cu­
vitate. deprinderi şl priceperi ca realmente învăţământul prinşi Încă I 700 de absolvenţi nice. fie, mal ales. sub formă de
praotlce, cu hotărlrea de a nostru superior să se lege Problema ajutorului In mun­ convorbire, discuţii In legătură
•lucra cu randament tn produc­ strfns de practică, de produc­ al clasei a V lli-v aslgurînd, în ca şcolară, dat de familie, a cu temele scrise sau lecţiile
acesl fel. realizarea unul pro­
ţia de mare tehnicitate, do >s ţie, pentru ca absolventul u­ provocat vil discuţii În toate Învăţate O formă generală şl
participa activ la progresul e­ niversităţii sau al oricărui In­ cent de cuprindere de peste 75 timpurile şl Ia toate nivelurile necesară o constituie legătura
conomic şl soclal-cultural al stitut de invăţămint superior la s\:t.ă din numărul celor ne- de înţelegere a acestei proble­ cu dirigintele şl profesorii cla­
cuprinşi In alte forme de pre­
patriei. să poată, infrînd In fabrică me. Întrebări ca t „Trebuie sau sei. S-a observat că un control
O privire sumară asupra ca­ sau (n munca de cercetare, să gătire post gen era) ă, ceea ce nu să Intervină părinţii tn corespunzător şl continuu sti­
drului şl condiţiilor materlal- participe din prima zi la ac­ no îndreptăţeşte să afirmăm munca copiilor Ia şcoală ?“ , mulează Iniţiativa şl Indepen­
did-sctlce create pentru şcolile tivitatea de producţie, să se că. pînă în 1973, vom îndeplini O data cu începerea noului an de ¡nvâţâmint, bibliotecile şcolare cunosc ¡araşi o mare „Ajutorul dat trebuie să fie denţa copilului, tl pregăteşte
judeţului nostru ne Îndreptă­ încadreze In mod corespunză­ Integral sarcina Directivelor afluenţă de „cercetători", lată un aspect obişnuit din activitatea bibliotecii Şcolii generale temporar sau continuu, orien­ pentru autocontrol, măreşte e-
ţeşte încrederea In rezultatele tor In colectivul de muncă". partidului privind generaliza­ nr, 4 din Deva. tativ sau substanţial ?" se pun xlgenţa faţă de sine şl mal ales
viitorului. Spaţiul de şcolariza­ Tn lumina acestor indicaţii, rea în următorul cincinal a ş! §e vor pune mereu. In ge­ previne rămtnerea In urmă la
re, de pildă, s-a mărit în acest este necesar să valorificăm po­ şcoli] de 10 ani. neral, asemenea Întrebări cer Învăţătură.
an cu peste 60 săli de clasă sibilităţile larqj pe care le Buna desfăşurare a procesu­ un răspuns precis, fără echi­ Calmul şl spiritul con­
moderne, dintre care 20 la De­ oferă conţinutul! învătămtntu- lui Instructlv-educallv 1n noile voc, deşi se pun fntr-un dome­ structiv se dovedesc hotflrltoa-
va, 16 la Petroşani, un Internai Iu1 de cultură qeneralB, penlru* unităţi şcolare care Iau fiinţă, niu unde situaţiile pot fi cu re pentru atitudinea copilului
cu 280 locuri la Liceul peda­ ■ dezvolta 3a elevi dragostea începînd cu acesl «n. 1n locali­ b e i io de istorie greu generalizate, unde se cer şl mobilizarea Iul pentru mun­
gogic din Dev»n şl altele. penlru muncă, îndeosebi pen­ tăţile Deva. Hunedoara. Pe­ procedee speciale, aplicate di­ ca şcolară, Părintele care do­
,Jn cedrul preocupărilor par­ tru munca fizică, convingeri a­ troşani. Lupenl, Băl ţa, Blăjenl. ferenţiat pentru flecare caz tn reşte dezvoltarea Intelectuală
tidului ş| statului pentru asigu­ supra rolului muncii ca tame- Baru etc. este o sarcină pe parte, pentru flecare etapă de şl că 11 rea morală a copilului
rarea progresului multilateral Ue * întregii noastre existenţe care ne străduim să o Înde­ dezvoltare a copilului. Nu se său înţelege că greutăţile $1
al ţării, pentni ridicarea Româ­ Si esupra răspunderii cetăţe­ plinim cu toată răspunderea. poate da un răspuns precis t efortul personal pentru depăşi­
niei la nivelul ţărilor avan­ neşti sl patriotice pentru ca Un sprijin efectiv trebuie acor­ in muzeu „da" ori „nu", pentru că nu se rea acestora contribuie la în­
sate — apuneş tov, NICOLAE fiecare să-sl poată valorifica, dai, de asemenea, organizării poate opta categoric nlc! pen­ tărirea şl perfecţionarea capa­
CEAUŞESCU, în cuvîntarea în slujba construcţiei socialis­ practicii cu elevii acestor ' tru conceptul de „educaţie li­ cităţii de muncă şl din aceas­
rostită cu prilejul deschiderii te, întreaga capacitate, cunoş­ şcoli, pe îfnaă şcolile profe­ beră“ , nici pentru o permanen­ tă cauză nu le „dramatizează"
noului an universitar — tinţele, aptitudinile şi expe­ sionale. sau în unllătlle socia­ In llle ia tu ra d * ■ p e d o lllo l* •> In ro trebuie sA ţinem icam o In permo- Se foloseşte In aceste tip u ri do lec­ tă dublare a procesului Instrur- $1 nici nu caută mijloace pen­
un Ioc Important ocupă rienţa doblndită. liste din agricultură şi pe lotu­ proctica jc o lo ia ie poată a u ii (ol nen(a. ţii metoda e ip u n o rll cu a|utorul po­ tlv-educativ din şroolă Răs­ tru a le ocoli. Un Insucces tre­
dezvoltarea învăţâmintului, a­ In mceastă accepţiune înţe­ rile şcolare. mal d ei de (o lo ilie a le c ţiilo r do is­ In prim ul rlnd Irebulo sA se ţin ă vestirii, e ip lic o ţie l, descrierii şi al punsul este motivat prin fap­ cător pe care copilul se strădu­
sigurarea condiţiilor pentru legem să modernizăm procesul In dezbaterile ce au avut loc torie in mureu In scopul aprofundă­ cont do p a rtie u lo rllă ţile de virsto ; com paraţiei. Firul roşu al lecţiei so tul că In procesul dezvoltării ieşte să-I depăşească nu tre­
rii cunoştinţelor căpătate In decursul
b ateará pe m etoda conversaţiei, ca­
pregătirea cadrelor necesare ¡nstnictiv-educativ. Desiqur că. cu ocazia consfătuirilor cadre­ unei elapo. E ipe rie nţa a a răta t câ toma o le a ta trebuie sA p re iin lo un re slim uleată In perm anenţă pe e- Intelectuale, copilul trece trep­ buie să îngrijoreze îngrijora­
inifructlv-oducativ ;
puternic interes
economici, ştiinţei şi culturii, în acest context, o preocupare lor didaotice din acest an s-au portante centre de cercolore v llln ţ j- in funcţie de prim olo două condi­ Icvi. Aplicarea acestei metode im­ tat de la o totală dependenţă rea trebuie să apară atunci
m uteolo au devenii nu numai
Im­
educarea şi formarea .penlru de seamă a cadrelor didactice evidenţial. pe larg, rolul ş( în­ fica, ci şi pulom ico focaro de tâc- ţii trebuie o p llco to motodo |l proce­ plică o pregătire mlnuQlOosA. Tre­ si subordonare Intelectuală faţă clnd copilul devine Indiferent
muncă şl viaţă a tinerei ge­ irebuie să o constituie îmbună­ semnătatea laturii formative, p lndlre o cu ltu rii. Prin p re ie n |o lor dee specifice ; oricare or tl for­ buie oles momentul cind se Intrea de adulţi, la o Independenţă faţă de situaţia sa şcolară.
bă, lo r Intrebareo i A fie lim pede şl
mele do colaborare, ale Irebulo în­
neraţii0. educaţionale a tineretului In ir* viaţa Culturala o •o c lo lo ţil. mu- soţite întotdeauna do un bogat mo­ clara, pe Inţolesul tuturor elevilor. din ce în ce mal mare Pe mă­ Ajutorul concret, efectiv pe
tăţirea formelor de predare, de ■ salo au devenii Initrum ontul cel Po lin g ă rolul el educativ, le g ă ­
Imensul efori materJal depus transmitere şl însuşire a cu­ şcoală, educarea moral-cetăte- mal eficace In form area | i odinelrea lo rio l arheologic fl docum enlar ; e le ­ tura dlntro murea şl şcoală consti­ sură ce avansează tn etapele care-1 dau părinţi! trebuie să
mentele do Istorie locolA trebuie In-
de statul noslru penlru1 tnvă- noştinţelor. îmbunătăţire care neascA şl pregătirea penlru în e o n jllln ţa elevilor a n o ţiu n ilo r cadrote întotdeauna In contovtul vie- tuia o necesitato obiectivă In codrul şcolare, copilul capătă mal fie limitat şl trecător pentru
necesare In su jiri! profunda a istoriei.
ţămînt ■ poate fi. semnificativ va scurta drumul spre realiza­ muncă a acestuia — coordona­ Legătură m uieu-jcoolâ penlru Isto­ |*l sociale, Iar atunci clnd io d o ib a t procesului de Invăţăm lnt, In îpeelol multă Independenţă adt In e­ a asigura o continuitate a efor­
Ilustrat, subliniind doar faptul rea unu( învătăminţ de oalltate, ta majore In ansamblul muncii rie mai Inseomnâ sl legoroa acestei teme Istorico do Interal general şi privitor la metodele fl procedeele fectuarea temelor scrise, a turilor copilului. Exagerările In
cind Ierna perm ite
trebuie
făcute
*-ă. numai pentru dotarea şcoli­ cu un bogat continuii ştiinţific, de Invătămînl. discipline do practica. PlnA In pro referiri fl Io unele evenimente Isto­ în predarea Istoriei. muncii şcolare, cit şl a modu­ această privinţă pot lua forme
io n i, o c e il contact o scos la Iveală
lor din judeţul Hunedoara cu ideoloqpc, sirîns legat de viată, Formarea concepţiei ştiinţi­ ctleva forme de colaborare In scopul rice do pe m eleagurile natale. lul de a-ş1 folosi timpul. diferite. Unii părinţi caută să
Unul din p rin cip iile des
folosite
material didactic, s-au prevă­ de practică. fice. matarialist-dlalectice, de­ aprofundării cunoştinţelor p rim ite In în le c |illa de mureu este şl p rin ci­ Prof. ION PATRU ALBU In primul rlnd, un a- Înlăture orice efort din calea
zut pentru «cest an şcolar pe­ Anul şcolar 1070-1971. an al spre lume şi viaţă, pe care se cadrul le c ţiilo r de islarie i p iu l In tu iţie i. Practica InvăţAm intulul copiilor, tar alţii le acordă o
1. le g o tu ro perm anenta d intre pro
ste patru milioane lei. eforturilor pentru îmbunătăţi­ construieşte profilul moral al fesonjl care prodA la catedrA f l co­ a dem onstrai că cuneoştereo senio­ libertate exagerată, copleşln-
Una din caracteristicile mun­ rea conţinutului şi calităţii 1n- viitorului cetăţean, cultivarea lectivul m uieulul d in loca lita te (sau ria lă te p re iln lă reflectarea nem ijloci­ du-1 cu laude şl recompense
tă o obiectelor şl fenomenelor care
cii instructlv-educatlve în a­ vâţămintuluj. solicită diin partea devotamentului fată de palrle din lo c o lilo ţlle mal a pro p iata), |n acţloneară o tu p ro o n a liio to rilo r. pentru cel mal mic efort. Efec­
vederea o b ţin e rii da Info rm a ţii, do­
cest >an trebuie să fie familia­ cadrelor didaotice mai multă şi partid, faţă de Idealurile so­ cumente sau cunoaşlereo unor o- P rincipiul lntut(ie i oro Io boiA isto­ Un frumos succes tele negative apar şl tntr-un
rizarea tinerelului şcolar, din receptivilale la fenomenele noi, cialismului sînl obiective de bleetlve arheologice penlru preg â ll- ria, urme orheologJce, documenta, caz şl In altul şlwele./constit'ile
m aterial
beletristic ete.
Un
planşe,
rea le c ţiilo r |l a unor o c tlv llâ tl e du ­
♦oafe categoriile de şcoli, cu 'Stiludine ’ creatoare în muncă' mare însemnătate care trebuie cative ral Im portant- In o plicorea ocestul cauzele principale ale tnsueee-.
problemele lehnlcil, cu deprin­ metodico-didactîcâ, o continuă urmărite în munca de zl cu 2. Invitarea unor specialişti de la principiu II oro eip u n ere a profeso­ selor din şcoală. In familia
N. P. se realizase o adevărată
rului, ea liln d ceo cora li a ju tă pe
derile de muncă productivă, preocupare pentru ridicarea ni­ zi. Acestei nobile misiuni, de mureu la d ife rita ore educative sau elevi să perceapă obiectele evpuse. al geografilor
pentru ca la absolvire să lie velului de pregătire profesio* educare a unu| tineret viguros, a c tiv ită ţi pioniereşti cu o coila unor Un o lt principiu folosit, care se „diviziune a muncii". Chiar din
primele zile de şcoală, mama
evenimente festive.
cît ma| util societăţii, să poa­ nală şl polltlco-ldeoîogică. contopii plenar cu Idealurile 3. P o rlid p are a elevilor a lă tu ri do îm bină cu p rin cip iu l In tu iţie i este fl se ocupa de scris, citit, Iar ta­
lă li încadrat In procesul pro­ societăţii socialiste, Învăţătorii, profesorul do ip e c lo llto te Io d iferite ­ cal ol sistem atiiA ril, car« reprerintâ hunedoreni tăl de socotit. Totul a mers bi­
o redate cronologică a evenim ente­
Dacă 1n perioada ulllmulul an.
ducţiei materiale. peste 450 prolesori şl învăţă­ educatorii, profesorii, totl cel le a cţiun i ale m uieulul (săpături a r­ lor Istorico. Necesar este tn tă ca ne ptnă clnd lecţiile s-au îm­
Colectivele didactice au da­ care lucrează pe tărtmul şcolii heologice, reslaurare do monumente evenlm enlele eipuse sA forvnete un bogăţit prin conţinut. Atunci a
e le .].
Prima zl din noul an şcolar a găsit pe băncile
lo t unitar In m intea elevului. Princi­
toria să Influenţeze formarea, tori au losl cuprinşi In diverse II consacră Inlreaga activita­ 4. V irile In grup la d ife rii* mu p iu l ils le m a tiră rll fl a l co ntin u ită ţii elevilor din clasa a Ill-a un nou manual : Geografia. început să apară decalajul In­
forme ale perfecţionării profe­
tn rîndul elevilor şl părinţilor, sionale. ţn noul an această ac­ te. capacitate sl putere de leo ţ l monumente din |ude( sau din trobulo *6 He o metodă fl un icop In scopul formării noţiunilor elementare de geogra- tre calitatea temelor scrise şl
a unor concepţii şl mentalităţi tivitate se va lărqi $1 mai muncă. ţorA. In o c e lo fl tim p pentru profesor. Cu I fie, planul de invăţămint prevede predarea acestei cantitatea şl calitatea cunoştin­
ajutorul acestui prin cipiu , elevul aro
5. le c ţia do Istorie In musou caro
sănătoase despre munca pro­ mull, prin înscrierea unul nu­ se poale deslAfura, fie sub supra­ posib ilita te a do a lega fl suda ve- materii Sncă din clasa a IlI-a, ca obiect de sine stă­ ţelor fa răspunsurile orale A­
ductivă şl să orienteze drumul măr şl mol mare de cadre di­ Prof. CORNEL STOICA vegherea profesorului de la cate­ chllo csji>oftln|a de cele noi. Iar din tător. jutorul dat de părinţi a dezar­
tinerilor spre profesii. In mod dactice penlru obţinerea gra­ dră, fio o unul specialist din codrul această contopire să Io naştere un Realizarea acestui manual şcolar aparţine unui mat copilul, l-a dus 1a starea
bogat bogo| do cunoştinţe.
prioritar, cu caracter produc­ inspector general al m uieulul. M etodolo folosite In decursul lec­ colectiv de autori hunedoreni. Prima parte — comu­ de dezorientare. Desigur. In­
E iperlm enlarea acestor
forme de
tiv. t<n1 nd seama da înclina­ delor didactice, frecventarea Inspectoratului şcolar colaborate, g en e ta llio re a lor necosl- ţie) slnt In funcţia do scopul propus nă şi unică pentru toată ţara şi care cuprinde no­ tenţia a fost bună. dar au re­
ţiile, aptitudinile lor. In con- unor cursuri de perfecţionare judeţean Hunedoara fă Insă a pllca to a unor ce rin (* de ca­ fi do p rln d p o le lo etape olo lecţie i. ţiunile elementare de geografie fizică — aparţine zultat urmări negative.
prof. Vulcu Bujor Partea a Il-a, care tratează Ajutorul acordat, Indiferent
geografia Judeţului Hunedoara, este semnată de de vîrstă, de clasă, de obiect,
profesorii Cornel Stoica şi Marîa Vulcu. trebuie să însemne exigenţă şl
Conceput ştiinţific, manualul este inedit prin încredere faţă de copil, faţă
contribuţia pe care o aduce la modernizarea predă­ de posibilităţile sale Sensul în
rii acestei materii la clasele mici. cît şl prin grafică. care trebuie să se dea acest
Fiecare lecţie cuprinde trei elemente. Primul reali­ ajutor nu poate fl prezentat
zează Introducerea In temă, respectiv însuşirea prin sub forma unor soluţii genera­
observaţii asupra desenelor, schiţelor, hărţilor, a no­ le El trebuie Individualizat,
ţiunilor geografice. Această însuşire se realizează pe particularizat tn funcţie de co­
principiul trecerii succesive la întregirea noţiunilor, pil, de vîrstă, de posibilităţile
la însuşirea gîndită şl urmăreşte participarea activă sale Intelectuale şl psihice. To­
a gîndîril elevilor şl înlăturarea memorării meca­ tuşi, unele Indicaţii ar putea
nice. Al doilea element al lecţiei cuprinde textul fl generalizate, ele rezultlhd
propriu-zls, redus ca Întindere şl accesibil din punct din specificul psihic al vlrstei.
de vedere al limbajului. In final, elevul trebuie să Este dovedit câ atlt preadoles­
verifice şl să aplice cunoştinţele cumulate prin centul cît şl adolescentul pre­
exerciţii concrete pe hartă. înîăturîndu-se orice în­ ţuiesc ajutorul discret, bazat
văţare „pe de rost". pe relaţii de colaborare, de în­
Numeroasele desene, hărţi, schiţe, fotografii re­ credere.
prezintă un bogat material intuitiv şi contribuie la Colaborarea cu adulţii, pro­
uşurarea însuşirii noţiunilor geografice, la cunoaşte­ fesori şl părinţi, poate dure la
rea naturii, vieţii economice, oraşelor, a frumuseţi­ crearea de Interese deosebite,
lor Judeţului Hunedoara. la cercetare, la formarea unul
Chiar dacă Editura pedagogică şl didactică a gă­ stil de muncă propriu Tn felul
sit de cuviinţă să Ilustreze partea a Il-a a manualu­ acesta se fundamentează moti­
At mo sfor A obişnuită de iuero la liceul pedagogic din Deva. Elevii din elena 1 de lui eu fotografii alb-negru, uneori şterse, spre deo­ vele Interne ale învăţării, in­
sebire de prima parte, unde acestea sînt excelent teresul de cunoaştere, care de­
A ani şl »adstenţli* — viitorii învăţători. termină dorinţa de a afla. de
colorate şl, fireşte, mol eficiente, strădania geogra­ a cerceta.
Poto i V. ONOIU
Şcolarizarea copiilor de la filor hunedoreni reprezintă un succes. C. DROZD Prof. IOAN ISTRATf
vîrstă de 6 ani — Am aliat că mai există o tine, dar şf pe el, tn obţinerea pldtoare — va trebui să-ţi a dirtginţllor. Dar asta com­ veţt, întreb pe altcineva, vreţi — Dar dacă aveţi inspec­
unor rezultate tot mai bune.
clasă fără diriginte Se pare
ţile de realizare a
că nu ridică probleme deose­ Trei — să le organizezl tn stabiteţti concret ţi modalită­ plică ţl mai mult viaţa Fă- să luaţi dirigenţie ? nu ţie ?
fiecărei
etnd abstracţie de referatele
— Nimic mai simplu : „In­
— Vreau, de ce sâ
Măsura privind fc d o rlio re o copiilor O orelor da a ctivităţi libere pre­ bite Vă întreb : aţa fel munca, să iniţiezi, să teme. Se ţtte, doar, că orice oră ţi lecţiile deschise, se mai vreau ? La începutul anului ventez" un „dialog" Intre mine
de Io virsto de 6 onl • * m ierle lungirea porloodel preobaccdore la Vreţi să primiţi această organizezi ţl să conduci ase­ de dirigenţie începe... la în­ întlmplă să-i treacă prin cap trecut am cerut dirigenţia li­
printre m oiurl la luate da partid u l |l 4—3 jă p lâ m in l ; teme reduse pontru şi clasă, pe toată durata orei,
Jialul nostru In «copul d etvo ltorll $1 ocosâ. d etlă ţuro re o lecţiei In răstim ­ clasă ? menea acţiuni ţi activităţi ceputul trimestrului. responsabilului comisiei cine nei clase, dar mi s-a spus că chiar dacă ideile In discuţie
p srle ctlo n ârll continue a Invoţămîn* pul o 30-45 minute ţl com pletarea — Dlrigenţie ? Nu. nu pentru a le forma şt dezvotta — Am înţeles, dar pină a­ ţtie ce probleme ce irebuie ur­ se dă numai cadrelor cu mut- se repetă Principalul e „sd
(ului din (oro noastră el cu locuri dldoctice vreau /... a început cel în­ cele mai frumoase sentimen­ cum n-aţl vorbit declt despre mărite ţi studiate : eficacitatea *fd experienţă ţi pasiune in
Lo tco lo flro re o co piilo r de Io vlr- Pionul de învăţăm int |l program e­ te ţi deprinderi de viaţă vorbească" cit mai mulţi elevi.
sta de 6 onl s-a fin u l seama de es- le preiau In mod creotor din trodl- trebat. Ce. n-am destule pe forme ! orelor de consultaţti ţi medita­ activitatea didactică. Dacă celor „in control“ nu le
p crlenlo pedagogică universolă (p ri­ -ţio ţco lll rom ăneţtl a e ilv ltâ ţllo d id a c­ cap ? Trebuie să-mi pregătesc Nu necesită toate aceste fră- — FA, asta-l ! Restul, adică ţii, realizarea practică cu e- ~ Şi ? prea place, mă critică, apoi
vind statistic, virsto do }c o lo rlta re pe tice cunoscute sub denum irea ..eiec- zilnic lecţiile, să conduc un mlntărl, căutări, studiu supli­ realizarea practică, reprezintă
pion m ondiol se p re iln lă In modul c iţil de In tu iţie ' prin Introducerea ficienfă sporită a orelor de — Le-am spus : Cc, eu n-am pleacă, fiind convinşi ţi ei
următor : In 50 la «utâ (Ari învăţă­ obiectivelor, cunoajteroa m ediului cerc de elevi, să particip la mentar ţi, bineînţeles, timp greul Ca să scoţi efectele do­ analiză a muncii, efectele edu­ experienţă ţi pasiunea atilo- dc „dificultăţile" unei ore de
mântul începe de la 6 ani : In 20 lo înconjurător ţl detvoltoreo vorbirii. comisia metodică de specia­ suplimentar ? Şl-atunci de ce ra ? Nu-s fn stare ţi eu să dirigenţie.
suta ţă ri Invoţom lntul începe da Io Sa cunooţie câ elevul de 6 onl litate, să fac activitate social- să mă complic ? De cc sd-ml
7 onl ; In 7 lo tuto ţă ri. invăţăm in- prezintă un Interes moţe de cunoaş­ mă numesc diriginte Mi-nn — Apare totuşi şi ceua fn
tu l începe de lo 5 ani J In restul de tere. intere» care nu ero satisfăcut culturală, să... Şi-apoi, am $i omor vremea cu caietul de ob­ dat dreptate. plus: dirigintele este ţl co­
S la sulă ţâ ri, invâţom lnlul InceDO pa deplin de către In stitu ţiile pre­ familie. servaţii şt constatări psiho- — Cu planificarea cum vă
la peste 7 o n l), de Iro d lţlllo progre­ şcolare. lor ovlnd in vedere ţl (opiul — Dar toate astea slnt pedaqoqlce asupra elevilor, â c u i £ v m ? mandantul detaşamentului de
siste ale jc o lll rom oneţl) jl de con­ câ (n onul IW7 70 la sută dintre descurcaţi ? Se spunea aici că pionieri la clasele V-Vu sau
d iţiile noi croato In stalul nostru so- co piii de v irilă de 6 onl nu erou cu- ogllgaţil ale profesiunii de clasei ţi părinţilor, cu plani­ problema este dificilă ajută grupa V.TC. la celelalte
ciollst. datorită d ervoltărll gradului p rin ţi în In stltu ţlilo preţco lo io. ne dascăl! ficarea muncit anuale şt tri­ — O fi, dar am învăţat des­ clase
de civilizaţie . de m ultitudinea m ij­ dăm seama ţi mol bine de necesl- — Or fi, dar de ce nu-s pen­ mestriale, cu cîte ţi mai cite 1
loacelor de Informare pe care ţtlin - totea şcolarizării co p iilo r de lo o- tul de bine modul de lucru — Nn-mi fac probleme ! Cit
ta fl tehnica modernă le pun os- ce o ilă virsto. Ele fapt, documentele tru toţi ? Clţi profesori nu Numai planificarea cită bătaie rite pentru tot ceea ce fad, cative la lecţii, chiar ţl la o- îndrumările muncii educative nrivcţie activitatea de coman­
tă il lo d ls p o ilţlo co piilo r. scolaro cilsten le orotA c i m ulţi pă­ mal sînt — las’ cd ştiu eu — de cap fţi dă ! Obiective gene­ ca sd-ft ajungi scopul propus biectelc realiste, orientarea sint foarte bune; aproape cd
Succeiolo obţinute Io un număr rin ţi cereau oprobareo orgone'or su­ rale ţl acţiuni concrete, scopul trebuie să cauţi materiale, $d ţcolară ţl profesională, chiot dant de detaşament de pio-
Insemnol do clo ie cu elovl jcolo rl- perioare de Invăţăm lnt pentru ICO- care, tn afara orelor de curs, trebuie să scrin doar., anul ncri. ajung şi eu intr-un an
io ţl Io virsto dn 6 onl dovedesc că lorlzarao co piilo r Intre 6 onl |l ju ­ nu mat fac nimic sau nu mai — of, de n-ar fi măcar te pregăteţtl foarte temeinic, dacă nu eţti diriginte la clasa sl clasa iar apoi planul poale să primesc un premiu trimes­
eclslă premise tem olnlce rare ou mătate |l 7 ani. lor organele de In- au de făcut nimic I Şl-apoi scopul ! — termene, răspun­ să antrenezi masa de elevi, să a VlU-a sau a Xll-a şi altele. fi transmisibil, ca manualele
delerm lnol îc o 'o rlio re o co p iilo r cu vâţâm înt aprobau, de regulă, d is ­ deri ţi. găseţtt formele cele mai po­ Recunoaţteţi ţi dumneavoastră trial. căci la noi se dau prin
un an mol devreme F«pe»lenţe'e c- pensă de ţcolartrore iu b v lrjta de nici tn facultate n-am învăţat 'colare. Cît despre tematica rotaţie. La grupa U.T.C., lu­
feduata ou dem om lrot câ m o|orita 7 ani. de „dîrlgenţle" ! S-au făcut — Bine, dar planificarea trivite de desfăşurare etc., că nu-i chiar aţa de uţor. orelor de dirigenţie, mă crurile sini mai simple pentru
teo copiilor tc o lo rlra ţl Io vlr»to do In ţco lilo noastre e*l»tâ m ljlaoce anumite aluzii in timpul prac­ constituie o problemă atit de etc... — Din ceea ce spuneţi, se
ft onl jîn t su lld cn l do deivo lta ţ! dîn m ateriala pentru raoHroreo sorctnllor complicată ? Şl apoi mai apare ceva. Vin 'lescurc ţî mai uţor. Au auă- cu aici elenii sini mai mart ;
punct de vedero liric jl psihic Instruetiv-ftducotlve. est« oslguroio ticii pedagogice şl atlt. Asa pare că o astfel de muncă de­ ■nt programele acestor ore. se pot descurca ţi singuri, lată
oeniru o face fo ţo sarcinilor jcolare. b o ia m aterialo penlru deslâţurorea că... —Sigur! Numai stabilirea inspectorii care, de multe ori, spre care discutăm nu poate °ăcat că sint numai orîenta- de ce st>un ţl acum : vreau
Scolorirorco co piilo r de lo virsto de muncii în co n d iţii bune — Aveţi totufi o oarecare tematicii orelor de dirigenţie caută doar să te prindă cu
6 ani obliga ţcoala să ocorde o o- M etodele jl procedeele de preda UI scoate peri a/bl Să vedeţi : ceva in neregulă şi. fn mai fi realizată integral fn ţcoală ! ,m,vc Cu unele inversiuni te­ ci dirigonţie. de ce să nu
tenţle mare controlului m edical, lor re tra d iţio n a le ţi moderne ou putut experienţă in inoâţămfnt. — Nu, să nu credeţi una ca matica acestor ore poate f> orcan ?
medicul sâ den o vliu l da îe o la rlto ro fl odoplate jl opHcole creator In — Da. am ! Dar ca să fiu fa începutul fiecărui trimestru, mică măsură, sd-(i arate con­ *1 cute valabilă pentru orice Am lăsat conducerea yc-‘‘ii
cu m ult simţ de răspundere ţ so Im­ c o n d iţiile noi de muncă, ob(intndu-se sincer, nu vreau $<1 md com­ cind iţi fixezi temele, trebuie cret ce trebuie să faci Nici asta ! Se poate face, ţi chiar
pune o munca serioasă in acest d o ­ rcru lto le bune în munca de 1n»lrul se face uneori. Că mai existe *lasă îă cnufmrjc discu(ia şi să de­
meniu - orice lormolîsm or putea o ­ re ţî educare. < plic. Dumneavoastră şt/fi ce să ai neapărat in atenţie o- nu ţtiţl ce interesant e să unii care fac pe „grozavii", — La clasă. însă. nu vă e cidă mi să incretlmtere di-
vea mal tin lu urmnri negotlve osu­ Şcolarizare« co piilo r de la virsto înseamnă dirigenţia ? O groa­ bieetivele generale ale învăţâ- vezi cite păreri sint despre meu să realizaţi aceste ore ? rîqenţia clasei resnectire Nu
ero d ervoltoril copiilor. de 6 oni cere codrelor didactice o ză de lucruri. Unu — să-ţl cu- mîntului fn perioada respec­ această muncă, uneori chiar asta-i altceva. Şi acum o in­
Planurile de Invăţâm îni ţl progra­ munco de ccrcetore susţinută pentru discreţie, ca să vedeţi că-mi — Nicidecum ! sînt ş; eu fn comentez. I.as asta i>e seama
mele nu au (ost tronslerate ţi a p li­ stabilirea volum ului do cunoştinţe ce noytt elevii din toate punctele tivă, cele de perspectivă. contradictorii place munca : să-mi dea încă stare să trec in revistă în oftora. Dacă ne undeva vi se
cate In mod mecanic Io cioscie trebuie dale fiecărei dese ţi qăslreo de vedere, ceea ce, Irebuie să obiectivele şcolii din rare faci — Dc unul singur poate e ‘*0-25 minute ideile promise,
]_ ]V , ci s-ou (m bunotatil j( moder- celor mai bune metode ţi procedee recunoaşteţi, e destul de parte precum ţi specificul destul de greu Dar cu întreg o normă la specialitaLo. dar pare că aru exagerai iau ţoală
nirat. Pionul de învătâm int si pro­ de predare să n-am dirigenţie. E clar ? ar a noi, ru ajutorul roi ologu­ vina asuma mea Dacă cele
gram ele respecta particu lo ritol ile de greu Doi — să le formezi un rlaseî pe care o conduci. In colectivul dc diriginţi e mai lui, să fac "v'irolă" ele­ relatate sînt insă adevărate...
vîrslo ale copiilor prin m odificările Inv. ROZALIA BILEK siiirit de unitate, de colecti­ momentul alegerii — care nu uţor, nu ? — Pentru mine e clar !
adute mol oles clasei 7. cum or tl trebui« eă fie de loa Intim* — Da, avem fi « comisia Dumneavoa ;t ă ce părere a- vator care au obţinut note nu mai *-tiu a cui e vina
Introducerea în pionul de InvAţomint Scoola generală nr. 4 Deva vitate pentru a te ajuta pe slabe. Prol, PAUL DASCAlU
>