Page 100 - Drumul_socialismului_1970_10

Pe marele şantier de la Porţile de Fier
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ l-V Â J

ecluza de

iugoslav

Pe marele şantier hidroe­ xim ativ 22 500 000 tone-eapa-
nergetic şi de navigaţie de Ia citate Condiţiile bune de na­
Porţile de Fier s-a petrecut vigaţie au permis o continuă
vineri un nou eveniment dc creştere a traficului fluvial.
seamă : prin ecluza dc pe Sectorul Porţilor dc Fier. în­
malul iugoslav al Dunării a tre Tr. Severin şi Moldova
trecut prim ul convoi de na­ Veche, de exemplu, n fost
ve. Acest fapt creează condi­ traversat în 1965 de un nu­
ţii pentru trecerea Ia o nouă măr de vase fluviale care au
etapă de construcţie a siste­ însumat 11 054 999 tone-capn-
ANUL XXII. Nr. 4919 SIM BATA 31 O C T O M B R IE 1970 4 P A G IN I - 30 BANI mului. In continuare, pe ma­ citatc, în anul următor de
lul românesc al fluviului, co­ 14 018 207 tone, în 1967 de
lectivul grupului de şantiere 13 836 072 tone. în 1968. cînd
Porţile de Fier al întreprin­ nu fost condiţii hidrologice
derii de construcţii hidroener­ deosebit de favorabile, de
getice Bucureşti va turna. în 16 424 485 tone, în 1969 de
partea din amonte a ecluzei, 13 927 986 tone. pentru ca în
p la n u l s i totalitate ! încă 40 000 mc de betoane, perioada 1 ianuarie — 30 oc­
înâlţîndu-i actualul nivel cu
tombrie 1970 să se înregistre­
circa 9 m, în vederea dării ze 14 500000 tone-eapneilate
C olectivul dum neavoastră răspunde ferm acestui im perativ ? ecluzei în exploatare defini­ Numai în cursul lunii iunie
tivă cu funcţionare în două 1970. bunăoară, navele care
trepte, aşa cum prevăd pro­ au traversat sectorul au to­
iectele. talizat 2 011 770 tone-capaeitn-
rcnrezîntă
cel
te, sumă ce
In legătură cu modul în ca­
ACTIVITATEA JIULUI deplinit rolul pentru care a mai ridicat trafic de nave
re ecluza românească şi-a în­
realizat într-o lună în istoria
fost realizată şi cu perspec­ navigaţiei prin «această zonă
tivele ce se vor deschide na­ Din datele prezentate rezultă
vigaţiei prin punerea în func­ r«ă şi în perioada construcţiei
ţiune a Instalaţiilor de pc Sistemului hidroenergetic st
ambele maluri ale fluviului, de navigaţie „Porţile de Fier",
inginerul Alexandru Petrescu, circulaţia navală pe Dunăre
reprezentantul României în se desfăşoară normal. Se poa­
In adîncurile de cărbune osigurâ dr. ing. PETRU ROMAN, direclor general al Centralei zic, accentul s-a pus pe pro­ Comitetul Adm inistraţiei flu ­ le spune eâ examenul susţi­
nut de toţi factorii care au
ale Văii Jiului, activitatea co­ ducţia netă care, de fapt, se viale a Porţilor de Fier. a contribuit la construcţia şi
declarat corespondentului „A -
lectivelor minereşti poortâ, în cărbunelui Pelroşani livrează la consumatori. In exploatorea ecluzei româneşti
acest ultim an al cincinalului, privinţa producţiei de huilă gerpres", Marin Coandâ :
amprenta unor eforturi de extrasă, pe lingă sarcinile in ­ După cum este cunoscut, — Uzina constructoare de
amploare pentru creşterea terne cantitative ce s-au sta­ de la 15 august 1969 şi pînă maşini Reşiţa, Şantierul na­
producţiei şl productivităţii îndeplinit în proporţie de 101,5 a fost îndeplinită în proporţie b ilit la unităţi, s-a pus un ac­ în prezent, navigaţia in zona val Galaţi, Uzina de construc­
muncii, pe seama promovării la sută, iar producţia marfă de 102.6 la sută. cent deosebit pe calitatea la şantierelor Sistemului hidro­ ţii metalice şi maşini agricole
masive a tehnicii şi organiză­ vîndutâ şi încasată în propor­ — Neîndoielnic, bilanţul care aceasta este extrasă., Da­ energetic şi de navigaţie „Por­ Bocşa. întreprinderea de con­
rii moderne, pentru rentabi­ ţie de 101,2 la sută Valea Ji­ pozitiv încheiat pe 9 luni torită preocupării pentru îm ­ ţile de Fier" a fost dirijată strucţii hidroenergetice şl
litate şi eficienţă sporită în ului a produs suplimentar constituie o bază favorabi­ bunătăţirea calităţii produc­ prin ecluza de pe malul ro­ întreprinderea „Energomon-
extracţia şi valorificarea în 23 623 tone producţie neta de lă intensificării activităţii ţiei brute, ponderea materiei ta}" Bucureşti. Administraţia
circuitul economic naţional a huilă la sortimentele de calita­ în trimestru) IV. Prin a- combustibile în totalul produc­ mânesc al Dunării, care în a- fluvială a Porţilor de Fier şî
urinşelor resurse de energie te superioară, utilaje pentru ccastă prismă, cum esti­ ţiei extrase a sporit cu un ceastâ fază de exploatare pro­ altele — a fost trecut cu suc­
primară existente aici. Industria minieră în valoare mează conducerea centralei punct faţă de ponderea pre­ vizorie a funcţionat numai în- ces
Asupra modului cum se în­ de peste un milion de lei şi încheierea anului ? văzută prin normele interne tr-o singură treaptă. In acest Rod al colaborării fructu­
făptuiesc aceste sarcini, soli­ construcţii metalice in valoa­ de calitate şi cu 1.1 puncte oase dintre poporul nostru şi
cităm răspunsuri tovarăşului re de aproape 1,3 milioane lei — Pe baza realizărilor a­ faţă de realizările anului tre­ interval, pe aici au trecut a­ popoarele Iugoslaviei socia­
dr. ing. Petru Roman, direc­ In perioada raportată, depă­ mintite şi a succeselor obţinu­ cut. Aceasta a contribuit la O nouă şarjă de oţel se la nseazâ spre arterele vitale ale e- proape 30 000 de nave sub fe­ liste, Sistemul hidroenergetic
tor general ai Centralei căr­ şirea la producţia proprie de te în trimestrul III în com­ realizarea şi depăşirea produc­ conomieî. Foto : V. ONOIU lurite pavilioane, avînd apro- şi de navigaţie de pe Dună­
bunelui Petroşani. Aşadar : piese de schimb pentru utilaj pletarea efectivelor de salari­ ţiei nete re va contribui, prin darea
— îndeplinirea exempla­ minier s-a ridicat la 10 m ili­ aţi, prin măsurile luate de Indicatorul productivităţii sa în exploatare, la o substan­
ră a sarcinilor ultim ului an oane lei. Incepînd din trimes­ consiliul de administraţie al fizice, exprimat în tone pro­ ţială creştere a producţiei de
al cincinalului trebuie să trul II al acestui an produce centralei şi de comitetele de ducţie extrasă ce revin pe un energie electrică din cele do­
constituie şi pentru colec­ cărbune şi noua mină Bărbâ- direcţie ale unităţilor pentru salariat industrie, a fost înde­ @!â de otel uă ţâri vecine şi prietene, la
tivele din Valea Jiului, tenl a cărei deschidere a fost eliminarea unor lipsuri care p lin it în proporţie de 100 la o dezvoltare continuă a navi­
pentru conducerile exploa­ începută în actualul cincinal. au avut loc în activitatea sută, iar indicatorul intern de * gaţiei pe întreg parcursul Du­
tărilor şi o Centralei căr­ S-au obţinut rezultate bune noastră, considerăm că în ul­ calcul în tone pe post la ex­ nării Pentru a dovedi m ori­
bunelui Petroşani o preo­ şi în privinţa promovării pro­ timul trimestru al cincinalu­ ploatare nu a fost îndeplinit pentru iarnă le avantaje ce se creează na­
cupare fundamentală. In gresului tehnic Planul tăie­ lui vor fi majorate depăşirile cu 11 kg. Unele mine ca : Lo- vigaţiei este suficient să ară­
acest spirit, vă rugăm să rii mecanice a producţiei în obţinute pînâ în prezent nea, Vulcan, Uricani, Bărbâ- tăm că prin darea în exploa­
faceţi o caracterizare de abataje a fost realizat în pro­ la producţie, productivitatea leni şi Tebea au înregistrat tare a celor două ecluze, tim ­
ansamblu a activităţii cen­ porţie de 195 la sută. iar pro­ muncii, Ia economii şi bene­ minusuri la producţia extrasă Deşi calendaristic iarna in- onalei de căi ferate Deva a n- de serviciu (F şi T) necesare pul de trecere a navelor prin
sectorul ce se întinde
de-n
tralei pe primele trei tri­ ducţie planificată a fi extra­ ficii. — datorită în principal faptu­ Iră in drepturile ei abia în cordat o importanţă deosebită personalului de drum de la lungul a 117 km între Tr Se­
mestre. să din abataje cu susţinere — In această perioadă u­ lui că nu au reuşit să-şi eom- decembrie, totuşi semnele in­ obiectivelor legate de pregăti­ trenurile directe sau locale de verin şi Moldova Veche, pe
— Potrivit prevederilor pla­ metalică a fost depăşită cu 24 ncle exploatări se prcz.intă pletez.c efectivele planificate contestabile îi dovedesc apro­ rile dc iarnă ce trebuie execu­ m ărfuri. La depourile dc lo­
nului de stat, Centrala căr­ la sută Cu sprijinul Ministe­ cu râmîneri în urmă. De şi datorită unor deficienţe în pierea prin frig, ceaţă, nori şi tate în unităţi şi subunităţi, comotive din Simeria si Pe­ care ÎI întreţine Adm inistra­
ţia fluvială „Porţile de Fier“ ,
bunelui Petroşani are de în­ rului Industriei Miniere şi asemenea, sînt minusuri la organizarea şi conducere«! vînt. Pentru calea ferată a- în urmă cu cinci luni o comi­ troşani s-a făcut revizia lo­ se scurtează de «aproximativ
deplinit în acest an importan­ Geologiei, în trimestrul 111 a extracţia de cărbune, la producţiei. ccasta înseamnă toiul pregă­ sie a regionalei, compusă din comotivelor pentru ca acestea patru ori. O dată ce lacul de
te sarcini cantitative şi calita­ fost Introdus în Valea Jiului, productivitatea fizică 0 La fiecare mină, colective tirilo r de iarnă, materializarea specialişti, s-a deplasat în u­ să intre în iarnă bine pregăti­ acumulare va atinge cota fi­
tive, legale de aprovizionarea în mina Paroşeni, primul muncii. Avind în vedere de specialişti din centrală, îm- ultim elor măsuri, pentru a nităţi fixînd concret obiec­ te. capabile să remorcheze nală — eveniment ce se va
cu huilă cocsificabilâ şi ener­ complex mecanizat de tâiere- aceste minusuri precum şi nu avea surprize şi a nu în­ tivele şi costul acestor pregă­ trenurile în condiţii optime. petrece în a doua jumătate
getică n diferitelor ramuri ale susţinere-transport în abataj. sarcinile finale, ce măsuri ■preunâ eu conducerea mine­ greuna desfăşurarea normală tiri. Toate aceste măsuri s-au Au fost revizuite instalaţiile «a anului viitor, vor dispare
economiei naţionale şi a popu­ Promovarea cu curaj a pro­ s-au luat sau sînt in curs lor au analizat cauzele râmî- a circulaţiei trenurilor, pentru centralizat într-un plan gene­ de echipare, spălare, cele dc vitezele mari ale cursului Du­
laţiei. de realizare, atit ta nive­ nerilor în urmă şi au stabilit ral al pregătirilor cu termene alimentare cu apă şi păcură nării în sectorul Porţilor de
gresului tehnic şl organizarea lul centralei cit şi la uni­ a deservi publicul călător în
Bilanţul activităţii desfăşu­ condiţii optime. De aceea şi responsabilităţi precise încă La pompele de apă şi coloa­ Fier. viteze care impuneau
rate pe primele nouă luni mal bună a producţiei şi a tăţi. pentru ca in final toa­ Interviu realizat de funcţionarea ireproşabilă pe din luna septembrie numeroa­ nele hidraulice s-au făcut a­ tracţiunea suplimentară a
demonstrează eâ aceste sar­ muncii ou condus la creşte­ te colectivele să-şi realize­ UVURENJIU VISKI timp de iarnă a transpor­ se lucrări au fost terminate şi menajări împotriva îngheţului convoaielor cu locomotive la
cini sînt înfăptuite cu succes rea productivităţii muncii şi ze sarcinile anuale ? tului feroviar constituie o pre­ recepţionate, iar altele se află precum şi unele reparaţii la canalul Sîp sau cu remorche­
de majoritatea exploatărilor reducerea cheltuielilor de pro­ — Am arătat, la început, că ocupare de frunte în această într-un stadiu avansat. dormitoarele personalului de re speciale la pragul de la
miniere din Valea Jiului şi principalele sarcini de plan au (Conlinuofe in pag, a ;J*a) perioadă a tuturor lucrătorilor Un volum apreciabil drum Greben, fără de care convoa­
pe total centrală. Astfel, pla­ ducţie Productivitatea muncii fost îndeplinite şi depăşite. de la calea ferată. de pregătiri s-a executat Serviciul regional de apro­ iele nu puteau trece, iar a-
nul producţiei globale a fost exprimată în lei pe salariat Privind realizarea planului fi­ dîncîmile fluviului în acest
Avînd Ia bază experienţa a­ de-a lungul a peste 700 vizionare. la rîndul său, a re­
km de cale cît cuprinde Re­ partizat personalului ce con­ sector vor permite trecerea
nilor trecuţi, conducerea. Regi- vaselor cu pescaje mari, ceea
gionala Deva, printre acestea cură la siguranţa circulaţiei
fiind şi numeroase lucrări ce îmbrăcăminte groasă, pîslari, ce va facilita exoloatarea ren­
concură nem ijlocit Ia siguran­ şubc îmblănite, scurte îm blă­ tabilă a capacităţii navelor
ne Dunăre, ducînd la micşo­
Şantierul „Energoconstruc- ţa circulaţiei trenurilor. O nite, costume vătuite, căciuli rarea cheltuielilor de trans­
mare importanţă s-a acordat
etc., în nodurile de cale fera­
consolidării m alurilor, protejă­ tă Simeria şi Petroşani s-an port
ţia“ Mintia a realizat planul rii aparatelor de cale şi in­ constituit comandamente pen­ In încheiere, reprezentantul
stalaţiilor de telecomunicaţii tru preîntâmpinarea înz.ăpezi- guvernului român în Adm i­
nistraţia fluvială a Porţilor
anual de producţie CT Mai m ult de 5000 ml de rilor. In această perioadă fie­ dc Fier a spus : Toate nces-
care unitate şi subunitate este
linie ferată supusă înzăpezirilor
va fi protejată prin montarea a controlată dc o comisie forma­ lc îmbunătăţiri vor contribui
De pe merele şontier al Termocentralei Mintia am pri­ peste 2500 panouri dc para- la creşterea capacităţii de
mit o veste îmbucurătoare : colectivul de muncă al şanti­ tă din specialişti din cadrul trnnspor! prin seelor de In a-
erului „Energoconstrucţia" Mintia a îndeplinit planul a* zâpez.î, iar plugurile şi cele­ fiecărui servjciu de ramură i'rnxim alîv 15 000 000 tone-ea-
nual de producţie cu 2 luni inainte de termen. lalte instalaţii de curăţit ză­ care urmăresc şi verifică sta­ onrîf.ntc în prezent la circa
pada au fost verificate şi pre­
diul şi calitatea lucrărilor e-
Angajindu-se să reducă termenul de execuţie la grupu­ gătite pentru a putea interve­ fcctuate. se iau măsuri opera­ .50 ooo ooo tnne-cnpacitate în
rile nr. 2 şi 3, de 210 megawaţi fiecare, constructorii au ni operativ în caz de nevoie fina!. în condiţiile funcţîonă-
muncit cu dăruire, abnegaţie şi cu înaltă responsabilitate Toate garniturile trenurilor tive pentru impulsionarea lor iii celor două ecluze şi vor
muncitorească alături de montori şi izolatori. De la începu­ de călători au fost verificate In perioada care a mai ră­ crea condiţii pentru dezvolta­
tul anului jşi pinâ acum, ei au realizat lucrări de construc­ mas. atenţia eslc îndreptată
ţie in valoare de peste 61 milioane lei — echivalent cu pre­ amănunţit şi supuse probelor spre urgentarea finalizării tu­ rea şi modernizarea flotei du­
vederile planului anual -, ceea ce a contribuit la conec­ . - - * w m i dc încălzire sub presiune de turor măsurilor stabilite nărene.
tarea grupului nr. 2 la sistemul energetic naţional cu 12 DEVA. - Vedere parţială □ noului cartier de locuinţe Gojdu. Foto : N. GHENA aburi. Asemenea verificări au
zile mai devreme decit termenul prevăzut prin plan şi de­ fost făcute şi celor 18 vagoane ION JURA (Acerpres)
vansarea substanţială a stadiilor fizice la grupurile nr. 3
şi 4- . .
In cele două luni care au rămas pînâ la finele anului se
preconizează să se realizeze o producţie suplimentară in
valoare de 10 milioane lei, facilitîndu-se astfel punerea în
funcţiune a grupului nr. 3 conform angajamentului şi de­ Mobilizare m asivă a fo rţe lo r
vansarea execuţiei Io grupul nr. 4, a cărui scadenţă este
prevăzută în primul an al viitorului cincinal. Sarcina de căpetenie
a lucrătorilor din agricultură re co ltatu lu i şi sem ănatului i
Preţuirea muncii
tinerilor utecişti Prin concentrarea tuturor recoltei este îndreptată spre de 40 de hectare şi asigurîn- realizarea planului, ceea ce porumbului de pe cele 18 hec­ la C.A.P. Băcia se însâmîn-
Cu ocazia adunării de da­ forţelor şi mijloacelor în cooperativele agricole din du-se un avans de 20 de hec­ reprezintă norma de lucru tare râmase nereeoltate De­ ţeazâ ultimele hectare cu
re de seamă şi alegeri în cîmp, la executarea lucrărilor Vaidei, Romos şi Pişeliinţi tare la arături pentru cel m ult 7 tractoare în- oarece la C.A.P. Pişeliinţi sînt grîu, urmînd cn în douâ-trei
pregătite în devans peste 40
O adevărată desfăşurare de
tr-o singură zi Eforturile de-,
Veneţia va fi organizaţia U.T.C. de la agricole, de la o zi la alta unde au mai rămas de efec­ forţe s-a realizat şi pe ogoa­ puse dc către mecanizatori de hectare, atenţia conduce­ zile să încheie acţiunea res­
pectivă şi cooperatorii din Pe-
creşte sim ţitor
tuat lucrări ce se pot term i­
numărul co­
profesional
Grupul şcolar
Brad, tovarăşul Nicolae operativelor agricole care na în maximum trei 7/ile fa­ rele cooperatorilor din Vni- se cer completate însă cu ac­ rii unităţii se cere să fie în­ trenî, Tîmpa şi Totia. De ma­
oare salvată? Pantea, secretarul Comite­ reuşesc să încheie două din vorabile". Afirm aţia este sus­ deî, unde au fost prezente 5n ţiuni mai energice din partea dreptată spre folosirea cu ximă însemnătate este însă
tului orăşenesc al U.T.C. acţiunile hotărîloare pentru ţinută cu o serie de argu­ cîmp 15 tractoare, din care 4 cooperatorilor la strîngerea randament maxim a tim pului ca o mobilizare masivă, cu
Primejdiile care »mc- Brad, a inmînat comitetu­ soarta producţiei prezente şi mente Astfel, în cursul zilei s-au folosit la însămînţări. In recoltei Deşi nu afectează favorabil pentru semănat. mic cu mare, să se facă la
iiin p Veneţia, pe care lui U.T.C. de la Şcoala a celei viitoare — respectiv dc ieri pe ogoarele C A P devans s-a pregătii palul ger­ mersul însămînţai ilor, necesi­ Din discuţia avută cu tova­ strîngerea recoltei de porumb,
mulţi o considera „po­ recoltatul şi însâmînţaiea Romos au lucrat din plin II minativ pe 60 de hectare, i ă- tatea evitării pierderilor im ­ răşul Traian Cristoi, prima­ la C.A.P. Totia existînd 15
doaba arhitecturala cea profesională Gurabarza Di­ mînînd de efectuat arături pc pune să se mobilizeze toate rul comunei Băcia. am reţi­
mai prefioasa a Pâmintu- ploma dc onoare a Comite­ culturilor de toamnă. tractoare, însămînţîndu-se în­ hectare de pe care nu s-a
Iul“, au mobillrat talen­ tului judeţean al U.TC. In această privinţă, se de­ tr-o singură zi o suprafaţă încă 20 de hectare pînă la forţele existente Ia culesul nut că în cursul zilei de azi strîns încă producţia.
tele specialiştilor din nu­
meroase (Ari. Printre a­ pentru deosebite realizări taşează eforturile depuse la In ceea ce priveşte semă­
ceştia se num&rA un ex­ obţinute în munca patrio­ C A P Pricaz. unde, o dată natul, suprafeţe reduse — sub
pert in „smog" din Lo* tică. _ __ __ | cu terminarea strîngerii re­ 10-15 hectare — nu mai ră­
Angclcs, un specialist In mas de realizat la C. A. P.
fluxuri marine din Caii- coltei de porumb, sfeclă şi Grijă deosebită
fornla, un specialist In cartofi de pe întreaga supra­ Ieri au semănat Strei Săcel. Bîrsău şi Nâdăş-
straturi subterane din ..........................................- .....1 faţă cultivată, s-a reuşit să se tia de Jos, acţiunea putînd fi
iviassaclntsctts, un expert Se livrează realizeze în totalitate planul încheiată într-o singură z.i
sovietic şi unul american la însâmînţaiea orzului şi bună de lucru în cîmp.
In mişcări telurice. griului pe cele 305 hectare ultimele hectare onorării contractelor! încheierea grabnică a semă­
roşii de seră j prevăzute. După încheierea
In bazo studiilor efec­ natului şi recoltatului în ton­
tuate osupra cerului şi lucrărilor, tr.actonrele s-au de­ te cooperativele agricole im ­
mării, asupra solului şi fi- La complexul intercoope- plasat la alte cooperative ca­ De la Hârău, corespondentul nostru P. Vaier ne transmi­ Paralel cu strîngerea recoltei, în numeroase cooperative pune ca. zî de zi, întregul po­
loanelor de apă subtera­ ra(ist dc sere din Sîntan- re au rămas în urmă cu pre­ te că, in cursul zilei de ier i, 30 octombrie a.c., fa C.A.P. din agricole se remarcă o preocupare susţinută penţru achi­ tenţial uman şi material e­
ne, cu ajutorul cuceriri­ drei sc lucrează din plin gătirea terenului şi semăna­ Hârău s-a inclieiat recoltatul şi semănatul cerealelor de tarea obligaţiilor asumate faţă de fondul centralizat de xistent să fie folosit cu ran­
produse agricole al stalului. Ca pozitiv amintim exemplul
lor remarcabile ole ma­ la recoltatul şi valorifica­ tul De asemenea, merită con­ toamnă. Cooperatorii de aici au recoltat porumbul şi le* dament maxim, neslâbind în
tematicii şî tehnologiei, rea primei producţii de ro­ semnat şi rezultatul înregis­ gumele de pe inlreaga suprafaţă şi au insâminţat 232 hec­ cooperatorilor din Batiz, unitate care a predat întreaga acelaşi timp atenţia fata dc
care se ridică la nivelul şii. Pînă acum, din canli- trat la C A P Romoşel, unita­ tare cu orz, secară şi griu, depăşind suprafeţele planifica­ cantitate de cartofi şi porumb stabilită in balanţe. Rezul­ calitatea lucrărilor efectuate.
geniului care a construil făţile obţinute, s-au livrat te care. după cum ne-a in­ te cu 27 de hectare. tate demne de evidenţiat oferă, de asemenea, cooperati­ Numai astfel se va reuşi să «c
acest frumos oraş. oame­ 15 tone pentru consumul format tovarăşul Ion Munlea- O contribuţie însemnată la executarea acestei lucrări au vele agricole din Băcia şi Strei. asigure o bază temeinică re­
nii de ştiinţă sînt încre­ intern şi 5 tone la export. nu. preşedintele consiliului adus-o majoritatea membrilor cooperatori, din rîndul că­ Pentru îndeplinirea in loialitate a sarcinilor ce le revin coltei viitoare si să fie înlă­
dinţaţi că Veneţia poate Paralel cu aceasta se fac popular comunal Romos. şi-a rora s-au evidenţiat Maria Maleo, Zenovia Popa, Elisabeta se impune ca şi consiliile de conducere ale C.A.P. Sincrai, turate pierderile din produc­
fi salvată. Cheltuielile vor intense pregătiri în vede­ depăşit sarcina stabilită In Ciocan, Valeria Betean, Sofia Popa şi Manea Elena P., ca­ Tîmpa <şi Petreni să găsească de urgenţă soluţii de rezolva­ ţia acestui an. Cuvîntul de or­
fi mari, dar nu se vor ci­ rea asigurării prim ului ci­ însâmînlâri cu 13 hectare, re au lucrat zilnic, din zori şi pinâ în seară, pe semănători re a problemei transportului porumbului la bazele de re­ dine pentru lurrătorii ogoa­
fro la sume prohibitive clu dc recoltă din anul ur- strîngînd totodată recolta de De remarcat că la recepţia lucrărilor executate de me­ cepţie, cunoscind că îndeplinirea exemplară a contracleloi relor nu este deci altul de-
pe întreaga suprafaţă cu lti­
mătur. La sera înm ulţitor , vată cu porumb şi cartofi canizatorii Vasile Adam, Vosile Trincâ, Vladimir Morar, esle o îndatorire patriotică de prim ordin şi un act de înaltă cît coneentraren tuturor for­
ţelor şi mijloacelor la termi­
se pun bazele obţinerii ră- | Pamfil Cepălâu, loan Ciobanu şi loan Sularia s-au acordat
ţContiniiarc In pag. a sadului necesar de castra- j „Acum, ne relata interlocuto­ numai calificative de bine şi foarte bine. conştiinţă cetăţenească. narea în cel mai scurt tim p
posibil a recoltatului şî se­
veţi şi tomate. rul, întreaga atenţie a facto­
rilo r răspunzători de soarta mănatului.