Page 101 - Drumul_socialismului_1970_10

^ n i me in w

2 D R U M U L S O C IA LIS M U LU I • Nr. 4919 • SIM BATA 31 O C T O M B R IE 1970

'îl
Traían Filimon

A U T U M N A L E ¡i

• De ce?

Do ce toamna nu-şi alego alt pâmînl
Mult mai rodnic decât fruntea mea brăzdată f
Frumuseţile pe care le descint
înfloresc nescuturate niciodată.
De co toamna nu-şi arunca umbro-n lac
Ca pe o mantie de aur s-o scufunde 7
Frunzele câzute-n mine nu mai iac.
Şi foşnesc sub alte stele, mai profunde.
De ce toamna lasă plopli-nsinguraţi
Şi se furişează-n suflet lingă mine 7
„TINERETUL La urechea mea zadarnic întrebaţi,
Nu aude decit stoluri peregrina.
De ce toamna iscă volburi in răscruci
Pregătirea tineretului pentru Aceasta este Ideea generală a Şi ce tile ascunde-n ceaţa care-o toarce ?
viata de familie constituie o pro- volumului ,,Tineretul şl familia", Omule, în orice parte vrei s-apuci,
DlcroA deosebit do complicata şl elaborat do un colectiv de cerce­ înfiinţat In urmă cu 13 ani, La recentele manifestări pri­ Engel, loan Duca, Tlbcrlu Fa-
vastă care s-q ridicat cu acuitate tători şl cadre didactice din In- cenaclul „Flacăra* din munici­ lejuite de această merituoasă n- zokaş, Petre Sueiu, Nora Szal- Nici un drum, dîn drum nu se-nloareo.
In toote timpurile. Aceasta s-a vătAmlntul superior. Autorii şl-au piul Hunedoara a ajuns un nlvcrsare — „Corvlnlana 1970" Icay, Sotlrls Vlahos, Weber
fAcut întotdeauna In funcţie de propus eA ob(lnA, In scopuri so- nume cunoscut atlt In Judeţul — a participat din partea U- Horst, Sabin Pripeag şl ton Fa­
condiţiilo po caro le oferA o socie­ ctopedagoglce, o Imagine realA a nostru cit Şi In ţară. Abordtnd nlunll Scriitorilor profesorul Ed- go. In continuare, a avut loc o
tate sau alta. In ţara noastrA, familiei contemporane din ţara diversa domenii artistice — lite­ şezătoare literară unde au citit
corespunzAtor etapei actuale a noastrA şl a problematicii el, cu ratură, muzică, arte plastice — cunoscuţii poeţi Iv Martlnovicl,
construcţiei socialiste, conţinutul, aten|la Îndreptată spra forţele In toţi cel ÎS ani, cenaclul „Fla­ Neculal Chlrlca. Dan Constantl- Numai o clipă
principiile educativo $1 finalitatea sale educative şl spre Idealul fa­ căra* a desfăşurat o activitate uescu, Victor Nlţă, Ion Evu,
noţiunii pregătirii tineretului pen­ milial al tineretului din medii re­ laborioasă de promovare a cul­ CORVINIANA 1970 Sotlrls Vlahos, Eugen Cvu, loan
tru viata de familie, profesiunea prezentative : tineret Industrial, turii hunedorene, naţionale şl Radu Ignă, precum şl prozatorii
procesului educaţional menit sA Agricol şl studenţesc. Conducerea universale, de permanente cău­ Al Covaci. Nicolac Bălşan, Vic­
conducă tln&ra generaţie spre pedagogică ştiinţifică a pregătirii tări înnoitoare ale mijloacelor dc tor Isac ş.a. Profesorul Horla
viitoarea sa participara la viata tineretului pentru viaţă şl familie expresie şl creaţie, precum şl O aripă mă minte cu zborul fără trup,
şl activitatea sociala apar înnoi­ In cadrul cltorva obiecte da In- da Îndrumare a tinerim ii hune­ gar Papu, Iar din partea Aso­ Făgârăşcanu n susţinut apoi un j II simt zvicnirea-n arcul cocorilor prin seară,
te. Privind familia In perspectiva văţAmlnt şl a actlvltă|il dirigin­ dorene spre cunoaştcreA artelor. ciaţiei scriitorilor din Braşov concert Interpretat la orgă elec­
obiectivelor construcţiei socialiste telui (Ia eadrul procesului In- Deseori — fapt care merită (la care este afiliat cenaclul) Cealaltă îmi atirnă în moliciuni de ceară
şl prolectind viata şi activitatea strurtjv-educatlv) IneurobA tocmai consemnat — membrii cenaclu­ dramaturgul Dan TărchlIA — se­ tronică.
tinerel generaţii pe fundalul so- acest lucru. In acelaşi mod e a­ lui au dus o Intensă muncă dc cretarul asociaţiei. Recitalul oferit de membrii a- Şi cintecul nu-mi spune de care să mă rup.
cialAţil de azi n României, tine­ bordată şl „Şcoala părinţilor*, al răsplndlre In special a litera­ Recitalul I(terar-artl9tlc a în­ cestul prodigios cenaclu artistic
retului nostru I se pun spre re­ doilea factor de bază In Înfăptui­ tu rii In oraşele şl satele Jude­ s-a bucurat de un binemeritat
zolvare probleme ale viitoarei sa­ rea scopului amintit. ţului nostru eu prilejul unor ceput cu vernisajul unei expo­ Ca lacrimile nopţii vrei, gindule, să cazi,
lo vlc|l şt octlvlt&tl sociale. V iito­ Cartea e utilă îndeosebi cadre­ festivaluri de poezie, Inttlnlrl cu ziţii de artă plastică, unde au succes fiind urmărit cu Interes
rul. In a cArui Imagine viaţa <te lor didactice, cercetătorilor ştiin­ cititorii ş.a. expus pictorii Lucia Nlţă, losif de un numeros public De setea fulgerării astralul suflet ţipă,
familie ocupi un loc Important, ţifici din domeniile umaniste, ac­
se prezinţi ca o realitate de ţinu­ Dar piatra şi pămintul n-au timp decit o clipă
tiviştilor organizaţiilor de pionieri!
ţ i etici şl cetăţenească. U.T.C.. şl activiştilor culturali. Azi le inveţi lumina, pe care-o uită azi I
Toamnele mele
Marietta Sadova Unde vă duceţi stoluri unghiulare ?

Freamăt de aripi mă străbat o clipă
Şi-n urma voastră sufletul meu ţipă
Dupâ-nălţime, după depărtare.
Pe voi vă poartă marele albastru
Către mirajul unui ţărm de vară
Eu port pămintul şi-i romîn povară
Greu mistuit de dorul altui astru.
Toamnele mele-n stoluri peregrine
Mâ troienesc sub frunză şi tăcere
Zadarnic gindul altă zare cere,
Unde să fug de iarna care vine ? s Desene de V. MIHAILESCU

l_^_ _ ^ _
R egizoarea M a rie tta S adova face p a rte d in acea ca te g o rie
de oa m en i care se p o t n u m i, in a d e v ă ra tu l sens a l c u v in tu -
lu i, o a m e n i de te a tru . A cest a trib u t, care se acordă atit de
rar, a fo st c iftig a t p rin tr - o im e n să in v e s tiţie de energ ie, de
in te lig e n ţă , de s e n s ib ilita te a u n u i artist cu e x c e p ţio n a le Vitrina
c a lită ţi. A m sta t de v o rb ă re c e n t cu M a rie tta S a d o v a la Pedeapsa cîrtiţei
T e a tru l „V a le a J iu lu i" din P e tro şa n i, u n d e lu c ra la p u n e ­
rea in scenă a „ A v a r u lu i“ de M o lie re . P e rs o n a lita te a sa
co m p le xă , c u ltu ra sa aleasă, neliniştea perpetuă a g in d ir ii cu cărţi
Dedic această poveste Iul Prlclu, elev In clasa I de la
ei te o b lig ă să u rm e z i tra ie c to ria p ro p u să de in te le c tu l fe ­ Ca9a de copil din comuna Dala de Crlş. „Am de ţoale —
b ril, p ro a s p ă t, cu neobişnuite d e s c h id e ri fa ţă de to t ceea ce ne-a scris micul cititor — In afară de mamă, lată şl bu­
este nou, d ă tă to r de e m o ţii. Tudor Muşatescu, nică, pentru a-ml spuno poveşti. Vreţi sâ-ml spuneţi dum­
M a rie tta Sadova a d e b u ta t in 1915, pe scena T e a tru lu i neavoastră o poveste In locul lor 7 Cred că n-o să mă re­
-; î ;;
fuzaţi*.
N a ţio n a l, In piesa lu i Z a h a ria B irs a n , „ T r a n d a f ir ii ro ş ii“ . „FIEC A R E C U
D u p ă acest d e b u t, a u re o la t de p re ze n ţa m a e ş trilo r iu b iţ i—
N o tta ra , D e m e tria d , p u s ty — au u rm a t peste 250 de ro lu ri. PAREREA LU I“ A fost o vreme cind a dom­ o poruncă : nici o pasăre să
M a rie tta Sadova n u -ş i m a i a m in te ş te c ifra e xa ctă, in sc h im b nit co rege al animalelor clrti- nu mol cînte. Cine vo îndrăz­
aduce in d is c u ţie a n ii p e tre c u ţi in s tră in ă ta te , le c ţiile lu i Adunindu-şi ,,cugetările" o- ţa. Pe timpul acela toate vie­ ni să scootă măcar un sunet,
Copeau şi D u pre s, c e le b rită ţile u n o r v re m i apuse, in care părute in diferite publicaţii, ţuitoarele se hrăneau cu ior- să i se taie limba.
pe scenele p a riz ie n e s tră lu c e a u stele c a : Is a d o ra D u n ca n , de-a lungul moi multor ani. bă. Leîi se odihneau în ace­
D ia g h ile v , ¿luna P a v lo v a şi N ijin s k y , c ln d tru p a lu i J u s h n iy Tudor Muşatescu desfăşoară laşi loc cu gazelele, Iar lupii Deşi era în plină vară, pă­
în fiin ţa s e c a b a re tu l său lite r a r „P a să re a a lb a s tră ", în volumul amintit o dornică îşi împărţeau hrona cu mielî. durea o început să se usuce.
M a rie tta S adova este tip u l re g iz o ru lu i care pledează pe n ­ risipă de haz şi inteligenţă. Era o pace între onimole că-ţi Frunzele ou căzui. Iarba o în­
tr u p o liv a le n ţa necesară a a c to ru lu i. In această co n ce p ţie , „Muşotîsmele" Iul Muşatescu, era mai more drogul sa le gălbenit. încet, încet, din fru­
care a n tic ip a s e cu c îte va d e ce n ii n o ţiu n e a de a c to r to ta l, prin graiul animalelor şi o­ priveşti. Şi aveou o more gri­ moasa pădu*e a rămas door
în tre ritmul gindirii r o lu lu i şi p la s tic a m iş c ă rii scenice e­ biectelor (Din „însemnările u­ jă de stopîno lor, cîrtiţo. Cîl crengi şl frunze uscate. Anî-
x is tă o s trfn s ă in te rd e p e n d e n ţă . A cest concept p ro fu n d m o ­ nui leu", Dîn „Constatările u- ero ziulîco de mare, fiecare molele n-au moi ovul ce mm-
ca. Alergau triste prin hăţişu­
d e m găseşte o e x p re s ie e x e m p la ră in m u n c a re g izo a re i. neî muşte", Din jurnalul unei vieţuitoare îî aducea daruri, rile pădurii în căutarea unui
Dacă fi u rm ă re ş ti re p e tiţiile , iţ i d a i seam a că sensibilitatea voci" etc. sau Din „Ponseu- iar păsările ciripeau numai
directorului de scend este d u b la tă de o sum ă de e m in e n te rile unui chibrit", Din „Jur* pentru ea. fîr de iarbă. Poate c-ar fî pie­
c a lită ţi pedagogice. P ro fe so a ră tim p de 19 a n i la In s titu tu l naiul unei pălării" etc) re­ încet. încet, cîrtiţo a începui rit şl ele, o dată cu pădurea,
de te a tru , M a rie tta S adova a e d u ca t m u lte g e n e ra ţii de ac­ prezintă o lectură agreabilă. să nu mal încapă in piele. Lo dacă nu le sărea soarele In
to ri. U rm ă re ş te şi azi, cu o n e o b o s ită a te n ţie , a c tiv ita te a fo ş ­ început o dat poruncă să î se ajutor. Acesta a descătuşat iz­
tilo r e le v i, p rin tre care se numără, d in u ltim a p ro m o ţie , Aurel P . Munteanu, oducâ iarbă de la mii şl mii voarele, a lăsat apa să curgă
F lo rin P ie rsic, L e o p o ld in a B ă lă n u ţă şi D u m itru F u rd u i. de kilometri, peste pămintul secetos şi le-a
„S C A R A B EU L N E G R U " spus păsărilor să cinte cît vor
S p ir itu l M a rie tte i S adova, is p itit de veşnice c ă u tă ri, a — Mă dor măselele de mîn- putea. Pe cîrtîţă însă o pedep­
s im ţit în d e a ju n s de repede m ag ica a tra c ţie a re g ie i. In c e - carea asta — o făcut ea na­ sit-o aspru.
p in d ‘ cu a n u l 1928, a u rm a t p e rio a d a p u n e rilo r In scenă, Romanul constituie o disec­ zuri. Bieţii Iepuri, de teomă să - Să trăieşti numaî in bez­
spo rad ic. D a r in 1934, M a rie tta S adova adaugă d e fin itiv p a ­ ţie asupra morţii executată nu li se supere stâpîno, aler­ na pomîntului. De te vo prin­
le te i sale de p re o c u p ă ri cu lo a re a re g ie i, fa ţă de care a ră ­ de un prozator cunoscut ca gau zile in s'f căutlnd hronă de lumina zilei afara, să mori !
m as fid e lă p in ă azi. N ic i m ă c a r a p ro x im a tiv n u poate e n u ­ un excelent eseist. Multitudi­ pentru cîrtiţă. - i-o spus soarele.
m e ra spe ctacolele m o n ta te in c a rie ra sa de re g izo are. Ia r nea ideilor, uneori bizare, al­ Intr-o zi, însă, stâpîno pădu­
la în tre b a re a , pe care o iu b e şte m a i m u lt d in tre aceste m o n ­ teori controversote, dar dem­ rii s-o voitat că nu mal poa­ Cit priveşte onimalele şl pă­
tă ri, artista ră sp u n d e cu u n surfs sch/fat. Pe care ? Pe ne de o profundă meditaţie, te să odoarmâ. sările pădurii, ele au continuo!
toa te !... relevă un univers de autor - Să se înfunde ţoale fz- să vieţuioscă tot împreună.
intelectuallzot, pentru care voorele de ta pîroie - a dat Numai că o pane din păsări
In al S5-lea an de a c tiv ita te a rtis tic ă , M a rie tta S adova n-au moi putut să cinte, tor u*
dă o le c ţie su p e rb a de d ă ru ire in fa ţa a rte i. De un de acest faptele In sine nu sînt altceva ea din nou poruncă. nele animale au devenit mîn-
in e p u iz a b il iz v o r m ira c u lo s ? De un de această tin e re ţe m o ­ „...Tîrziu, şl toamna a plecai, / Fruru^ul fot e răvăşit - / Pllngînd pe drumuri, le-am che­ decit puncte de plecare spre In pădure se făcu tăcere. cotoare de carne. Cu toote a­
lip s ito a re ? De u n d e această fru m u s e ţe u m a n ă a p ro fe s ie i mai, / Tu n-ai venit I" analize psihologice. Romanul Door păsările mal îndulceau
iubite ? La aceste în tre b ă ri, f i reşte, M a rie tta S adova a r ră s ­ este interesant pentru cine ur­ oorecum traiul vieţuitoarelor, cestea, pădurea şl soarele ou
p u n d e cu c u v in te le lu i Jea n L o u is B a r r a u lt : „S în t om de G. BACOVIA măreşte evoluţia literară a Iul cu ciripitul lor vesel. Dar nu mereu grijă co între ele să e*
te a tru I". din ciclul „ Plumb" Aurel Drogoş Munteanu. trecu mult şl cîrtiţo mai dădu xîste înţelegere.
AL. COVACI Foto : V. ONOIU

După prima brumă
Ridicările ţăranilor romăni la amplă şl mal răsplndltă dintre taie. Un ziar olandez cerca Îm­ timpul răscoalei sau figurile gustă, de mare fineţe. Gura, decit al celorlalţi colaboratori
luptă rAmln in i.sturic mumente ele, „llo rja tind Klolska" de păratului losif al II-lca să des­ conducătorilor. Majoritatea pic­ bine proporţională şl de o tăie­ apropiaii, Cloşca eau Crişan.
nepieritoare. Un asemeneu mo­ Geister, este tradusă plnă şl In fiinţeze Iobăgia : „Românii sînt torilor, gravorilor, In graba dc tură inteligentă. Gltul este lung, Nu-1 este 9train nici scri9ul,
ment dc mutilai al istorici pa­ limba suedeză. Din fericire, au­ poate singurii supuşi al majes- a-şi valorifica produsele, şl-au intr-adevăr frumos şi drept... deşi 11 foloseşte cu mal puţina Cădea p rim a b ru m ă . F ru n z e le d in v ie se a lb ă s -
triei, care xia mărturie peste torul manifestă o atitudine mult lăţil sale la care încă nu 9-a confecţionat lucrările după cele Chipul este smead Închis cu o iiutcminarc. Lui ii aparţine tre a u . R ă m in e a u c io rc h in ii de s tru g u ri cu boabe ta r i
vremuri uuspre uriaşa energic mal înţelegătoare faţă de răs­ Înlăturat Iobăgia, pe clnd veci­ mai fantczlsto modele. Unele pieliţă palld-brunâ, ciupită dc semnătura de pe una din blrne-
revnlu|ionum a poporului, 11 coală decit alţi confraţi. nii lor şl-au doblndlt, in sfîrşlt, Insă au fost făcute după natură piscruie... Crăpătura ochiului le boiţii bisericii de Jemn din ca s in ii de fa tă . A m in tir e a u n u i a n o tim p fe c u n d ,
constituie răscoala (Un 1781, Ziarele germane („Erlangen drepturile sfinte ale om enirii“. In timpul detenţiunii căpitani­ are puţină deschidere, In care Llzer: „Lucrat Ursu“, coustruc- bogat in soare şi in flo r i. D u p ă p rim a b ru m ă , p o r­
condusa de Huria, Cloşca ţi Itoulzoitung", „Politisches Jour­ O atitudine făţişă, curajoasă lor răscoalei In închisoarea dc se găsesc nişte ochi negr), nu |ie atriomtâ cu certitudine Iul neam cu b u n ic a sp re riu . îm i s u fle c a m p a n ta lo n ii
Crlşan. Răscoala din 178-1, im ­ nal“ din Hamburg), broşurile dc sprijinire a răscoalei o adop­ Ia Alba Julin. Plnă şl Jurnalele tocmai mari, mal mult miel, Horia şi meşterilor sai. (Azi,
presionam;! prin amploarea par- (cea a Iul Gelsler, de exemplu), tă Jftr.ques Pierre Brissot, viitor de modă s-au contaminat dc a­ dar plini dc foc, care aci sc biserica diu Cizcr şe uflâ ia şi stăm cu p ic io a re le in apă p in ă răsă rea soa rele.
itcipârll maselor ţărăneşti şi gazetele franceze („Courier« de fruntaş al girondinilor francezi rest Interes general, In coafură rostogolesc deodată, aci Iarăşi Muzeul etnografic al Transilva­ A p o i p le ca m să sto rc la s tru g u ri. iT resăream la f ie ­
combativliaica fată dc asupri­ l'Europc", din Doulogno eau in revoluţia dc la 1*89 In două se lansează o nouă modă, „a stau fa uimire. Părul capului niei diu Cluj). Realitatea In fir­
torii lor de veacuri, a consti­ „Gazette de France“ ), spaniole scrisori dcschlso adresate Im- la Horea", chipurile conducâtu- este castaniu deschis. 6curt şl ma Insă ceea ce uneori contem­ care bob ce se topea sub tă lp ile m ele. tn u rc io a re le
tuit momentul culminant al li­ („Gazeta de Madrid*), italiene moale, precum şl sprlnceuelc, poranii aflau din publicistica de p ă m in t, în n e g rite de to a m n e , se p re lin g e a lic o a re a
nul fir întreg de mişcări cu ca­ („Notlzlc riel Mondo“), şau ju r­ gcnelo şl mustaţa După Înălţi­ vremii, şl anume că Horia era
racter social şi naţional mani­ nalele olandeze şl multe altele, mea corpului el este dc o sta­ un om instruit lu istoria ve­ v iş in ie cu gust de tă m iio a s ă pe care o a m e n ii o s o r­
festate sub diferite forme in in diferite limbi, constau cA tură de mijloc, dc o talie nu che, care nu numai că vorbea
Transilvania In tot secolul a) adevărata cauză a răscoalei tre- corpolentă, cl tnal mult sveltâ cu uşurin(â limba germană, daţ­ beau a sete. S eara, căd ea m ră p u s de so m n fn a ş te r­
tiu numai o mm im
XVUI-lea. Viivâi2 ia aprinsă In bule considerată asuprirea la şi In genere toată structura ii citea şi pe autorii clasici ger­
Transilvania la 28 octombrie care erau supuşi Iobagii români corpului cu pieptul şl umerii mani. Nu este exclus ca In cele n u tu l fă c u t a n u m e p e n tru m in e din fru n z e le de la ştiu-
1181, cave a cuprins aproape din partea administraţiei vremii solizi şl tari formează In total patru călătorii făcute la Viena, le ţii de p o ru m b . N o a p te a visa m c u m U ngă p a tu l m e u
400 de sate de pe o arie in- Contemporanii au vâ2Ut In răs­ o făptură bărbătească plăcută pentru a susţinu In faţa st&pl-
tinsâ, cc acoperea cca mai ma­ coala ţăranilor şl proporţională, mai ales că nlrll drepturile poporului 9âu, p lîn g e o fa tă fn ro c h ie de fru n z e a lb ă s trii.
re parte a principatului, şi-a a­ luptă pentru emanciparea socia­ ntlt In umbletul şl postura sa iu timpul contactelor avute cu
vut rădăcinile in realităţile de lă, cl şl una dc emancipare na­ cl sc |lne totdeauna drept*. diferite cercuri interesate in În­ A căzut ia r p rim a b ru m ă a to a m n e i. M a i du-md
atunci alt* ţării, in nevoile şi in­ ţională. De aceea, el atribuie MArturlIle contemporanilor şl curajarea acţiunilor Iul sâ-şt fl ia r, b u n ico , in z o ri de zi la r l u ! M i-e d o r să m a i văd
teresele vitale ale ţărănimii, in Iul lloria şl ţăranilor răsculaţi descrierile prefigurează profilul Însuşit şl unele cunoştinţe do
hotărirea el de a lupta pentru glndurl dc roinvicrc a Daciei. moral al conducătorului răscoa­ limbă germană. Cultura o su­ fa ta in ro c h ie d in fru n z e a lb ă s trii...
o vmiă mai bună, pentru pro­ De oltfcl, printre ţăranii răscu­ lei. VasJle Nlcula Ursu, zis Ifo- plinea insă cu o admirabilă
gres social. laţi circulau lozinci ca „ţara na, Întruchipa In cel mal Înalt şcoală a vieţii şi cu ul^xitoa- N. PANAITESCU
In cele ce urmează, vom In­ asta c a noastră*. Pentru a a­ grad trăsăturile dc caracter ale rea-l putere de Înţelegere. Ţă­
sista a.iupra unul aspect n) răs­ larma pe împărat şl a-l grăbi unui ndmlrabll conducător: ranii răsculaţi văd Iii cl pe con­
coalei mal puţin cunoscut, şl aslicl Intervenţia Împotriva ţă­ demnitate, un puternic senti­ ducătorul lor, pe „căpitanul cel
anumo, asupra ecoului trezit dc ranilor, nobilimea a rAspIndit ea ment patriotic, Înalt spirit dc mate“ . Revoluţionarul Brissot
ridicarea ţăranilor transilvă­ Însăşi medalii cu Inscripţia sacrificiu, înalta conştiinţă a vedea (ii răscoala Iul Horia
neni împotriva asupritorilor In „Horea rcx Daclae*. Iniormlnd răspunderii pc care $l*a asu­ mm mult decit o răscoală ţă­
conştiinţa contemporanilor. despre, prinderea lui Horia pârâtului losif al II-lca, cl Îşi rilor apar ptnâ şl pc evantaiele mat-o. rănească oarecare, vedea fn ea P o ş t a l i t e r a r ă
Cum era de aşteptat, această „Journal polltlfţue dc ITruxcl- manifestă atitudinea dc aproba­ duamnelor din înalta societate. Puternica sa personalitate l-n lupta pentru libertate a unui
marc răscoală populară a trezii les" menţiona cA acesta avea re a acţiunilor răsculaţilor, de Cum este şt firesc, in centrul Impresionat pe contemporani, popor, şi-l apreciază pe Horia
pretutindeni in Europa un In­ asupra sa „slgllul regatului Da­ condamnare a regimului feudal interesului general al opiniei pu­ astfel că Geislcr pune in gura ca pe un om pătruns e) Însuşi
teres foarte viu. Veştile despre cici : o inimă străpunsă dc sa­ şi a sprijinitorilor lui: „Eu sînt blice faţă dc răscoală sc situ­ lui Horln aceste cuvinte carc-l dc Ideile revoluţionare. Fâcinit Traían Bălan — Hunedoa­ Andi Ilianu — IHa. Poez )
răscojln ţăranilor Valahi au tre­ bie, avind In exerga Inscripţia: vel dinţii care npâr cauza ro­ ează conducătorii săi — floria, subliniază şl mal pregnant ale­ portretul psihologiei Iul Horia, ra. Cînd aţi scris poezia „Pre­ de album, rime exasperant de
cut repedo hotarele Transilva­ „Horea rex Daciac“. Simple bă­ mânilor sacrificaţi forţei In n- In primul rlnd. Cloşca şl Crişan sele trăsături morale: „Domnu­ lirissot a găsit in ol un model gătirile de nuntă" v-aţi cam cuminţi : „Mai vino gingaşă
niei şi Ungariei. Ele se oprosc nuieli. zvonuri, Insă, profund ceosiâ Insurecţie şl repet că ro- Contemporanii europeni 11 le, să nu vezi Domnia ta că de revoluţionar, pc care-1 înfă­
mal Intll la Vlcna, dc unde slut semnificative“ . mănii au dreptul sA se revolte vor cunoaşte prin mijlocirea ne-Am răsculat noi fără cauză. ţişează Europei întreg! spre a-şl grăbit Căci : „Albinele miere făptură/ Ca-n alte dâţi plin.,
apoi difuzate prin cele mal di­ (Materialul variat referitor la atlt timp cit vor fi sclavi şi ne­ lucrărilor oficiale difuzato pen­ Nu mal avem încotro: apăsarea mobiliza contemporanii. au adus/ Iar vu lturii în sus/ de dor/ De ce-mi arunci dis­
verse mijloace in toate ţările răscoală nu satisface numai cu­ fericiţi... Deoarece românii ou tru a servi la Identificarea şl şi nevoia cea din urmă nc îm­ Urmaşii au văzut In răscoala Au pornit de dimineaţă/ Să
F.uropei şl chiar mai departe, riozitatea publicului, setea lui fost tiranizaţi de monştri, po­ prinderea condurâtorllor : silue­ pinse la acest pas trist şl cute­ lui Horia continuarea directă a preţ şi ură/ Dezgust, durere
poşte ocean, In S.U.A. Jurnale­ de „senzaţii“, cl este cerut şl de porul avea dreptul să reziste te, gravuri, medalii etc. zător... Toate pllngcrlle noastre luptei lor. In ajunul revoluţiei poftească fără vorbă multă şi fior ? /\ De la dv. aşteptăm
le vremii se ocupă cu predilec­ frAmintarca generală, de atmo­ acestor monştri. Dacă românii fată cum 11 Înfăţişează pc nu fost In deşert ; totdeauna dc la 1848, Avram lancu er:> (sic l)f Pe artista privighetoa­ o poezie m ult mai profund»,
ţie dc evenimentele din Tran­ sfera de prefaceri, de spiritele sini vinovaţi dc reva, sint vi­ Huria broşura „Horja uud Kloi- am fost respinşi; In fine, nc convins că „nu cu argumente re/ S-o poftească la nuntă/
silvania, văztnd in acestea un luministe sau revoluţionare. Jn novaţi că au aşteptat atita“. Pc- r;fia" dc Gelsler: „Căutătura lui mai puţind purta sclavia, furăm filozofice şi umanitare vei pu­ m ult mai majoră.
prilej nimerit <le n-şi atrar.e Intenţia publicisticii cercurilor forlndu-sc la conţinutul ultima- osie posomorită şl melancolică, siliţi a face acest pas, care. de­ tea convinge pe acel tirani, ei Ca să fie cîntătoare/“ , să re­ Gheorglie Taştu — Dev,i.
cititorii. Aşa de pildă. „Poli- burgheze revoluţionare care tum-ului adresai la 11 noiem­ dar ochiul ager şl pătrunzător. sigur, ni sc va impura foarte, cu lancea, ca Hoţia“. Nicolac cunoaştem, nu sînt versuri iz­ Nu ne-aţi trim is nici o crea­
tlschcs Journal“ din Hamburg, luptau Imootriva absoluilsmulu! brie 1781 in numele lui Horia O perpetuă seriozitate a (ras dar care totodată va căuta «ă Mâlcescu aşează răscoala din butite.
care ajungea plnâ tu Anglia şi rcudti. ştirile despre răscoala do răsculaţii din Zarand nobi­ mai multe Încreţituri pc faţă atragă după sine şl o cercetare neî in şirul luptelor punate de ţie proprie, în schimb ne des­
ţările scandinave, Îşi lncunoşiin- lui Horla trebuiau să întreţină lilor refugiaţi in cetatea Deva decit pe frunte. O barbă neagră, dreaptă. Tn razul cel mai râtt, poporul nostru pentru emanci­ Traían Lealiu — Hunedoa­ tăinuiţi că sînteţi de meserii-
ţa cititorii cu dorinţa de o-i in­ — sl au contribuit desigur — lirissot găseşte ccverile ţăranilor subţire contribuie şl mal muţi bucuros schimbăm cu moartea pare socială şl un Unic naţio­ ra După „Pregătirile" de mni electrician, că scrieţi versuri,
forma cu ştiri despre răscoală . spiritul revoluţionar, să m obili­ Juslificate: „Există ceva mai ra­ la umUrp-ea snu Inncgurarca fi- o viaţă nesuferită ca aceasta, nală atunci citul urată că prin sus. iată şi o......Nuntă de ar­
din surse sigure, care n-au vă­ zeze opinia publică, f.uintl apă­ ţional, mni firesc decit aceste •/ior.omiei lut. Configuraţia ca­ astfel ccl puţin copiii noştri sc acţiunile sale şl ale răsculaţttoi şi că, azi-mhne, aveţi de eînd
zut Încă lumina tiparului, sosi­ rarea ţăranilor romăni işi susţi­ «*e»’prl pului rsîe prelungă, tot chipul, vor preface din sclavi anAsaţi săi, Horia scrise ..drepturile na­ gint" cu rime ca : garderobă- a intra în circuitul literar cu
te chiar din Sibiu şi vicna. Po neau propriile năzuinţe. Astfel. Pc baza numeroaselor ştiri »val, cu o frunte lungă, ascu­ ru ruşine în supuşi mulţumiţi ţiei române şi programa poli Penelopă : s-aud-argonaut ş.n. un roman de aventuri. Ducă-1
baza acestor ştiri apar broşuri Wck’nrlin, publicist german, ve­ au apărut stampe, gravuri, si­ ţită. nici prea Înaltă, dar nîot şl vor (ntra Iarăşi In drepturile ticA şi socială a revoluţiei v ii­ Dar cum în poeziile trimise veţi scrie cu intensitate, do-
In limbile germană şi franceză, de In lupta românilor o lupi A luete, medalii cu o largă riiru - prea iMrtcs.atfi, cu osul sprinte­ omenirii“ . Universul său spiri­ toare“ . apar unele sclipiri de-argint, zînd bine tensiunea naraţiu­
nei bine potrivi*. Nasul este ca
dar şl In alte limbi. Cca mal pentru libertate, drcpiaic, cgali- l rs ţ 1 c infâţlşlnd momente din dc şoim, dc o fncovoiciuvâ în­ tual c mult mal cuprinzător Prof. ILEANA IORDACHESCU nii, cu siguranţă că îi veţi
se pare că filonul cel bun a „electriza" pr citi'orî.
fost găsit. RED.