Page 103 - Drumul_socialismului_1970_10

4 D R U M U L S O C IA LIS M U LU I • Nr. 4919 • SIMBATA 31 O C TO M B R IE 1970

/ '
Şedinţa Consiliului Militar al Forţelor întrevedere

Armato Unite şi a cadrelor de Pompiliu

conducere din armatele statelor Macovei-Stefan

participante la Tratatul de la Varşovia Olszowski

VARNA 30 (Agerpres). — Iul Uniunii Sovietice, I I. VARŞOVIA 30 (Agerpres). UN PUTERNIC TELESCOP
— Potrivii planului Coman­ (akubovski. In cadrul şedin­ Pompiliu Macoveî, pre­ LANSAT LA BORDUL
damentului Forţelor Arinnle ţei s-nu discutat probleme şedintele Comitetului de Stat UNUI OBSERVATOR \
Lmile, în perioada 27-30 oc­ privind capacitatea şi pregă­ ASTRONOMIC
tombrie 1.070, în Republica tirea operativă şi de luptă a pentru Cultură şi Artă al Re­
Populară Bulgaria — oraşul Forţelor Armate Unite ale ţâ­ publicii Socialiste România,
Vama — a avut loc şedinţa rilor participante la Tratatul care se află într-o vizită în U n p u te rn ic telescop
Consiliului M ilita r al Forţe­ de la Varşovia. Polonia, a fost prim it vineri va f i la n s a t la 23 n o ie m ­
lor Armate Unite şi a cadre­ Discuţia s-a desfăşurat în- b rie de la C ape K e n n e d y
lor de conduceVe din armate­ tr-o atmosferă prietenească şi de Stefan Olszowski, secretar la b o rd u l u n u i o b s e rva ­
le statelor participante la in spiritul înţelegerii reci­ al C.C. al P.M.U.P, La întîl- * to r a s tro n o m ic o rb ita l —
Tratatul de la Varşovia. proce. nire au participai, de aseme­ O .A O. N A S A a p re c i­
Şedinţa a fost nrezidatâ de Membrii Consiliului M ilitar nea, Lucjan Molyka, m inistrul g g Ä zat că n o u l s a te lit ş tiin ­
comandantul suprem al For­ şi cadrele de conducere din culturii şi artelor al R. P. Po­ ţ if ic va c in tă r i 2 110 k i­
ţelor Armate Unite, mareşa- armatele aliate au asistat la s m . lo g ra m e şi va avea f o r ­
aplicaţii si exerciţii prezenta­ lone, şi Tiberiu Petrescu, am­ ma unui tub p re v ă z u t cu
te de trupe din Armata popu­ basadorul României la Varşo­ . două a r ip i, care v o r f i a-
lară bulgară via. c o p e ritc cu c e lu le fo to e •
Conferinţa ■ H le c tric e cc v o r fu rn iz a e ­
n e rg ia e le c tric ă necesa
ANGOLA. - O unitatea o forţelor armate de eliberare in timpul unui antrenament pentru pregătirea de luptă impotriva co­
Uniunii Opţiuni şi comenzi pentru lonialiştilor portughezi. ră. O b s e rv a to ru l va f u r ­
„Concorde“ n iza date ş tiin ţific e p r i­
v in d naşterea s te le lo r şi
Comuniştilor v iito r u l g a la x ie i n o a stre
P rim u l o b s e rv a to r de
* j L O N D R A 30 (A g e rp re s ). — zat că societatea m e n ţio n a tă După recentele răp, I noului acest gen O .A .O .-l a
din j C o m p a n ia a m e ric a n ă ..Eas- N e w Y o rk -C iu d ă d de M e x i- fost la n s a t tn 1966, d a r
de
va u tiliz a a p a ra te le pe lin ia
a e rie n e
i tra n s p o rtu ri
o d e fe c ţiu n e iv ită la b o r­
j te m A ir lin e s " a h o tă rit co. S p e c ia liş tii c o m p a n ie i Sifuafie inc i danian d u l său a c o m p ro m is în ­
Iugoslavia ; tv a n s jo rm e o p ţiu n e a sa pen- ji-au e x p rim a t c o n v in g e re a ^Je palestiniene. Noul pre- treag a m is iu n e . O .A .0 .-2 ,
\ tru ŞQse a vio a n e supersonice
că fo lo s ire a acestor avio a n e
la n sa t d o i a n i m a i t ir -
j fra n c o -b rita n ic e „ C o n co rd e“ va f i re n ta b ilă . P ln ă fu p re ­ Canada şi !ier a arătat, de asemenea, ziu, c o n tin u ă şi tn p re ­
BELGRAD 30 (Agerpres).— j in com a n d ă fe rm ă . Este p ri- zent, d ife rite a lte c o m p a n ii .MONTREAL 30 (Agerpres). zent să fu rn iz e z e date
La Belgrad continuă lucrări­ \ m n com a nd ă fe rm ă de a v i- de tra n s p o rt a e ria n au p re ­ — Menţinerea în vigoare a t preconizează unele trans- im p o rta n te p e n tru a s tro ­
le primei conferinţe a Uniu­ j oone „C o n c o rd e ". S-a p re c i- ze n ta t o p ţiu n i p e n tru 74 de „legii de război", promulga­ S rmârî ce vizează înlătura- no m ie .
nii Comuniştilor din Iugosla­ ap ara te . tă de guvernul canadian la a urm ărilor ciocnirilor ar­
via. i __________________ ____ 16 octombrie a c. în urma ră- 1 ate care au avut loc în ţară.
Au avut loc discuţii pe pirilor efectuate de către i MASURI DE PROTECŢIE
marginea expunerii prezenta­ membrii organizaţiei separa- ■ ÎMPOTRIVA HOLEREI
te de ICrste Trvcnkovski, Gerhard Schroder liste Frontul pentru Elibera- l
membru al Biroului Execu­ rea Quebecului, este determi- 1 MOSCOVA. 30 (Agerpres),
tiv al Prezidiului U.C.I., cu natâ de descoperirea de că­ — In urma convorbirilor In c a p ita la M a ro c u lu i
desfăşurate la Moscova In­
privire la actuala situaţie po­ în vizită în il. P. Ungară tre poliţie a unui plan lero- f tre o delegaţie sovicticA, s-a in c h e ia t re u n iu n e a
litică dîn Iugoslavia şi sar­ rî st prevăzînd noi atentate conduşi« de v Kotelnikov, m in iş tr ilo r s ă n ă tă ţii d in
cinile Uniunii Comuniştilor BUDAPESTA 30. — Cores­ Această vizită are loc la politice — a declarat la o vicepreşedinte a) Acade­ A lg e ria , M a ro c, M a u r i-
mic» de Ştiinţe a U.R.S.S.,
din Iugoslavia. Au luat cu- pondentul Agerpres, Alexan­ numai cîleva zile după vizi­ conferinţă de presă primul si o delegaţie suedezA, con- iania, Senegal şi ¡T u n i­
vintul M itia Ribîcîci, mem­ dru Pinlea, transmite : La in­ ta făcută la Budapesta de că­ ministru al provinciei Quebec, uusa de S. Qrochult, directo­ sia, co n sa cra tă s tu d ie rii
bru al Prezidiului U.C.I., pre­ vitaţia comisiei externe a A- tre Karl Schiller, ministrul Robert Bourassa. rul Academiei regale sue­ m ă s u rilo r de p ro te c ţie
deze, a fost semnal
un
şedintele Vccei Executive Fe­ dunârii de Stat a R. P. Un­ vest-ßerman «al economiei, şi El a adăugat că „în astfel protocol cu privire la co­ îm p o triv a h o le re i. C ei
derale a R>S.F.I., Mirko Tepa- gare, la Budapesta a sosit dr. după semnarea prim ului a­ de circumstanţe trebuie să se laborarea dintre cele do­ c in c i m in iş tr i au e la b o ­
vaţ, membru al Prezidiului Gerhard Schroder, preşedin­ cord pe termen lung, de co­ dea dovadă de fermitate" şi uA Instituţii ştiinţifice. In­ ra t o serie de re c o m a n ­
TASS.
agenţia
U.C I., secretar de stat pen­ tele comisiei externe a par­ laborare economică şi tehni­ că în prezent guvernul său, vnor dt am „rn i, con,, formează dintre Academia d ă ri ce u rm e ază a f i
Relaţiile
tru afacerile externe al lamentului Republicii Federa­ că dintre cele două ţâri, con- ca si cabinetul central, exa­ nînd condiţiile puse pentru tiniene, Wasfi Tal) a arătat de Ştiinţe a U.n.S.S. si A- p re ze n ta te g u v e rn e lo r
R S F .I, şi alţii. le a Germaniei. Gerhard firm înd dorinţa ambelor părţi minează posibilitatea înlocui­ eliberarea generalului Sando­ că noul cabinet va acorda cadcmla rogalA suedczA ţă r ilo r p a rtic ip a n te la
slut reglementate prlutr-un
In deschiderea dezbaterilor Schroder va purta în capitala de a găsi noi căi şi posibili­ rii legislaţiei de război, pe val. Printre ele figurează e­ prioritate punerii în aplicare acord încheiat In 1063. In re u n iu n e .
consacrate politicii agrare, ungară convorbiri privind po­ tăţi pentru dezvoltarea rela­ măsura evoluţiei situaţiei din liberarea tuturor deţinuţilor a acordurilor realizate la Ca­ capitala sovieticii. oamenii
Slevan Doronskî, membru al sibilităţile extinderii în conti­ ţiilo r bilaterale. ţară. politici, demiterea m inistrului de ştiinţA din cele dottA
(Ari au discutat o scrie de
Prezidiului U.C.I.. preşedin­ nuare a relaţiilor dintre cele Vineri, Gerhard Schroder a Agenţiile de presă menţio­ apărării, generalul Jorge A­ iro privind normalizarea vie­ probleme organizatorice sl HENRI CHARRIERE
tele Comisiei provizorii a două ţări în diferite domenii, fost prim it şi a avut convor­ nează că se dezvoltă o miş­ costa Velasco, şi redeschide­ ţii în Iordania. Pentru aceas­ au stabilit organizarea ţi­ A FOST GRAŢIAT
nui simpozion In proble­
Prezidiului U C I. pentru po­ relaţii care în ultim ul timp biri cu dr. Valyi Peter, m i­ care de protest contra menţi­ rea universităţilor Autentici­ ta, a menţionat el, guvernul mele poluării Mării B alti­
litica. agrară, a prezentat o cunosc un important curs as­ nistrul ungar al finanţelor, nerii legislaţiei de război, ce tatea mesajelor este pusă la îşi propune să promoveze o ce.
expunere. cendent. şi M arjai Jozsef, adjunct al se manifestă în rîndul orga­ îndoială însă de autorităţi H e n ri C h a rrie re , fo s ­
m inistrului afacerilor externe nizaţiilor sindicale şi în Par­ politică de colaborare cu for- tu l d e ţin u t ca re a d e ve ­
După cum s-a anunţat la lament. Se şlîe că această le­ n it u n u l d in tre ce i m a i
Budapesta în tim pul vizitei în gislaţie permite arestarea fără c it iţ i a u to ri de ro m a n e
mandat şi reţinerea oricărei
capitala ungară, dr. Gerhard
va f i Schroder va purta convorbiri persoane pe o durată nelim i­ lmann a avut întrevederi cu Jocques de Beaumar­ d in F ra n ţa , a fo s t g ra ţia t
După cum anunţă ogenţla PAP, Adam Wil­
de g u v e rn u l fra n c e z , a s t­
tată de timp.
cu
pre­
Komoczin Zoltan,
FRAGA. - Agen­
şedintele Comisiei de politică ☆ ţia CTK anunţă că chais,. directorul general ol Departamentului po­ fe l inctt i s-a p e rm is să
se
îna poieze la P aris.
externă a Adunării de Stat QUITO 30 (Agerpres) — In litic din M.A.E. ol Franţei. C h a rrie re a fo s t g ă sit
a R. P. Ungare şl vă fi p ri­ Ecuador, situaţia se menţine Jan Marko, minis­
mit de Jeno Fock, preşedin­ încordată după răpirea co­ trul afacerilor exter­ v in o v a t în a n u l.1938 de
a f i u c is pa* ş e fu l'u n e i
tele Guvernului Revoluţionar mandantului şef al forţelor ne al R.S. Ceho­ SOFIA. - Ambasadorul itinerant al Finlandei în
Muncitoresc Ţărănesc Ungar. aeriene, generalul Cesar Rohn Europa, Ralph Enckell, şi-a incheiat vizita la So­ bande de s p ă rg ă to ri, f i ­
slovace, a plecat in d c o n d a m n a t la d e p o r­
fia, El a avut convorbiri cu reprezentanţi ai Mi­
cu seişa, aceasta din urmă este spre Havana pen­ nisterului Afacerilor Externe al R.P. Bulgaria în ta re pe v ia ţă tn co lo n ia
intensificată. Dacă furtuna nu es­ tru o vizită oficială, probleme privind securitatea şi colaborarea în pe na lă d in G u ya n a fr a n ­
te ,,pe faza1' seişei, poate avea la invitaţia omolo Europa. ceză. La a zecea te n ta ti­
efectul contrar. Atunci cînd sei- Ralph Enckell o fost primit de Ivan Boşev, mi­ vă de e va d a re el a re u ş it
şo este violentă, cînd vîntul su­ guluî său cubanez, nistrul afacerilor externe al Bulgariei. să a ju n g ă in V en ezu ela ,
$i. penUu a sprijini optimismul flă de-a lungul Adriaticii ocumu- Râul Roa Garcia. u n de a o b ţin u t c e tă ţe n ia
oomeni.lor de ştiinţă, guvernul lind apă suplimentară şi îndrep- venezueleană. C a rte a de
italian a anunţat recent că va fi­ tind o spre coastă, iar presiu­ DELHI. — Guvernul statului indian Kerala a ho- succes a lu i C h a rrie re
nanţa un program ,,minima]", nea atmosferică este coborită, NEW YORK. - Cosmonauţii sovietici Andrion târît să confîşte şi să importă ţăranilor fără pă- este in titu la tă „ P a p ii-
menit să învingă cele cinci prin­ efectul comblnot este inundarea Nikolaev şi Vitali Sevastianov şi-au incheiat vizita mint latifundiile aparţlnind fostului maharajoh Io n ".
cipale primejdii ce ameninţă e- oraşului. Este ceea ce veneţienii în Statele Unite. Timp de zece zile. ei ou fost oos- şi altor mori moşieri din acest stat, anunţă agen­
xistenţo Veneţiei pe viitor : inun­ numesc ,,ocquo alte" (apa ridi- peţiî unor mori oraşe americane şi au vizitat Cen­ ţia „Trust Press Of India",* Presa din statul Kera-
daţiile. acţiunea valurilor, coro­ cotă), ior la 4 noiembrie 1966 trul spoţial de Io Houston. Nikolaev şi Sevastîo- lo subliniază că această măsură a guvernului AUTOSTRADA CARE \
ziunea. scuiundareo şi degrada­ aceasta o fost otît de violentă, nov au avut întîlnîri cu conducători oi Adminis- Frontului unit de stingă reprezintă o contribuţie TRAVERSEAZĂ FRANJA
rea economică. incit valurile stîrnite se spărgeau troţieî naţionale pentru aeronautică şi cerceto- importantă Io înfăptuirea reformei ogrore şi
Pentru o centraliza eforturile de faţada cotedrolei Son Marco. rea spaţiului cosmic (NASA), au discutat cu teh­ îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a unei însem­
oamenilor de ştiinţă străini şi Dacă în cursul istoriei scufun­ nicieni şi oameni de ştiinţă, au luat cunoştinţă de na te părţi a populaţiei P re şe d in te le F ra n ţe i, \
italieni, Consiliul de cercetări darea Veneţiei o fost foorte len. programul de pregătire a ostronouţilor americani. G eorges P o m p id o u , care i
naţionale din Italia a înfiinţat tă, în ultimii 15 ani ritmul de ABIDJAN. - In cadrul celui de-al 5-lea Congres efe ctu ează o v iz ită de '
la Veneţia, în palatul Papaopo- scufundare a devenit alarmant. BONN. - Guvernul federal vest-german a a­ al Partidului democrat din Coasta de Fildeş, şe­ două z ile p rin m a i m u l- ţ
li de pe Marele Canal, un la­ Datele obţinute în circa 1 000 probat joi propunerile prezentate de ministrul de ful statului, Felix Houphouet-Boigny, a fost de­ te d e p a rta m e n te d in i
borator nou şi, poate. unic. Sar­ puncte de control din şi din a- externe, Wolter Scheel, privind convorbirile fina­ semnat candidat al partidului pentru alegerile su d -e stu l ţâ r ii, a p â rtie i- 1
cina centrolă o acestui labo­ propiereo oraşului arată că în le polono-vest-germane. Aceste convorbiri vor prezidenţiale de la 29 noiembrie. Houphouet-Boig­ pat jo i la S a v ig n y -L e s - )
rator este de a explora inter­ această perioadă unele zone începe Io 3 noiembrie, la Varşovia, cu participa­ B eaune la in a u g u ra re a I
acţiunile maselor de aer, mase­ s-ou scufundat cu aproximotîv 5 rea lui Walter Scheel şi a ministrului polonez al ny este preşedintele Coastei de Fildeş de la cu­ u ltim u lu i tro n s o n a l a u - t
lor de opă şi maselor plastice cm. Londra se scufundă mcî re­ ofocerilor externe, Ştefon Jedrychowski. cerirea independenţei, în anul 1960. to s tră z ii l lle — P a ris — '
(printre care pămintul). In cu­ pede, spune Robert Frasselto, Un comunicat dot publicităţii la Bonn oratâ că L yo n — M a rs e ille , im- \
noaşterea ocestor interacţiuni directorul laboratorului, „dar Io guvernul R.F. a Germaniei „vede în încheierea u­ p o rta n t a x r u tie r lu n g i
stă cheia prezicerii viitoarelor o- Veneţia este vorba de ultima sa nui tratat cu Republica Populară Polonă o posi­ BUENOS AlRES. - Criza de cabinet din Argen­ de 1 100 k m , ca re tra- »
locuri ale mării, înţelegerii mo­ suflare". Londra este nevoită să bilitate de a aşeza reloţiite dintre cele două sta­ tina a luat slîrşît prin numirea comandantului versează F ra n ţa în d i­
dului în care aerul poluot (poa­ construiască diguri de-a lungul te pe un nou fundament, de o contribui la recon­ forţelor aeriene, Arturo Cordon, în funcţia de mi­ m en siu nea sa cea m a i
le şi apa poluată) subminează o­ unor zone ale Tamisei şi cea mai cilierea dintre cele două popoare şl de o aduce nistru de interne.
perele de artă ale oraşului, de mare parte a oraşului nu este un oport important la cauza destinderii în Euro­ După cum s-a mai onunţot, din couza unor ne­
asemeneo cheia blocării proce­ ameninţată. Se presupune că în pa". înţelegeri survenite între preşedintele Roberto
sului continuu de scufundare a ambele cazuri cauza este o „de- Levîngston şi o parte din membrii cabinetului, fos­
oraşului sub nivelul mării. flaţie" a solului subteran. In Ve­ tul ministru de interne. Eduordo McLoughlin, şi-a INUNDAJI1 IN URMA i
Acest laborator o întocmit pla­ neţia vino or fi o întreprinderilor PARIS. - Un comunicat oficial publicat la Pa­ pre2entot demisia la 13 octombrie o.c. PLOILOR TORENJIALE \
nuri menite să împiedice o repe­ industriale din suburbii, core dre­ ris anunţă că ministrul afacerilor externe al Fran­ DIN COLUMBIA ţ
tare o inundaţiilor dezastruoase nează vaste cantităţi de opă din ţei, Maurice Schumann, va face intre 17 şi 19 de­
care ou avut loc in anul 1966, zăcămintele subterone. In cazul cembrie o vizită oficială în Maroc la invitaţia t
in condiţii atmosferice şi oceo- Londrei, vîno or reveni puţurilor P lo ile to re n ţia le d in \
nîce violente. Aceste planuri o­ pentru extragerea gazelor, în o- ministrului de externe marocan, Youssef Bel Ab­ u ltim e le z ile au p ro d u s ţ
feră cinci variante pentru insta­ propiere de Marea Nordului. bes. MOSCOVA. - In Uniunea Sovietică au fost m a ri in u n d a ţii in n o rd - (
larea unor baraje uriaşe - avind îndelungatul proces de scufun­ JAPONIA : In golful portului de la Tokio, aproximativ 200 de lansaţi vineri sateliţii artificiali ai Pâmintului
o lungime de circo 3 km - care dare o Veneţiei este atribuit, pe ambarcaţiuni pescăreşti au organizat recent o demonstraţie îm­ PARIS. - Adam Willmann, adjunct al ministru­ „Cosmos-375" şi „Cosmos-376". Lo bordul sa­ v e s tu l C o lu m b ie i. A p e le i
pot fi umflate, deplasate sau ri­ de-o porte, unei tendinţe gene­ potriva poluării mării. Manifestaţia a fost organizată de Asociaţia teliţilor se of 15 oporate destinate continuării f lu v iu lu i S ucio a u de- i
dicate. pentru o închide cele rale descendente o straturilor cooperativelor pescăreşti din prefectura Konogawa pentru a pro­ lui afacerilor externe al R.P. Polone, şeful dele­ va sta t m a i m u lte lo c a - J
trei lagune, punîndu-le Io adă­ subterane ale regiunii, pe de al­ testa impotriva poluării mării cu substanţe reziduale conţinind gaţiei ţârii sale la consultările politice cu repre­ explorării spaţiului cosmic, potrivit programu­ lit ă ţ i d in d e p a rta m e n tu l f
post împotriva unei mări furioa­ tă porte creşterii pe plan mon­ cadmiu, mercur, cianuri emanate de întreprinderile industriale zentanţii Ministerului de Externe al Franţei, a fost lui onunţot.
se. _ _ dial a nivelului mărilor datorită din zona Tokio-Yokohama. primit de şeful dipiomaţiei franceze, Maurice A n tio q u ia M a i m u lte )
Prezicerea ameninţării unei topirii gheţarilor. Unii se referă IN FOTOGRAFIE: Vedere parţială a golfului Tokio in tim­ Schumann. persoane ş i-a u p ie rd u t \
mări umflate cu şase sau opt ore Io o zdrobire a straturilor subte­ pul demonstraţiei impotriva poluării. v ia ţa , ia r peste 2 000 de i
înainte este esenţială, deoarece rane sub presiunea exercitată de fa m ilii au ră m a s fă ră a- i
asigură timpul necesar închide­ continentul african asupra fun­
rii masivelor baraje, în interva­ dului Mediteranei şl a Europei dăpost. i
lul dintre fluxul şi refluxul mării. sudice
De aceea, stabilirea bazei unor Se apreciază că în cursul ce­
asemenea preziceri este una dm lor nouă secole, de cînd ou în­ Apele Mării Nordului erau trafic prosperă. Candidaţii la DISPARIŢIA A DOUA
primele misiuni ale noului la­ ceput lucrările Io catedrala Son înfuriate în noaptea de mier­ imigraţie clandestină trebuie COLETE CONŢININD
borator. Un ordinator IBM 360-44 Marco. Veneţia nu s-a scufundat curi spre joi. Valuri uriaşe să plătească fiecare la pleca­ SOL LUNAR
este folosit pentru elaborarea căi­ cu moi mult de circa 33 cm. Dar se spărgeau de ţărm sau de • • • re cile 300 de lire. Cînd ajung
lor de prelucrare a datelor bu­ pentru salvarea Veneţiei în seco­ bordajele navelor care încer­ la destinaţie, îi aşteaptă o
letinelor meteorologice ale unor lele viitoare lagunele ei vor cau să înainteze cu motoare­ nouă filieră : patronii discreţi A d m in is tra ţia n a ţio ­
Staţiuni îndepărtate, o datelor trebui să fie barote în întregi­ le iuncţionînd la cap.acilalea care îi angajează pentru sa­ n a lă a S .U .A . p e n tru
privind gradul de agitaţie m am­ me, prevăzîndu-se stovilare pen­ lor maximă. După miezul larii de mizerie. Chiar şî din p ro b le m e le a e ro n a u tic ii
bele sensuri o opelor Ad rio ti ci l şi tru trecerea vaselor, ceea ce ar nopţii s-a dat alarma. Cîteva origine, membre ale Common- tul )a o şedere de şase luni Ir-o localitate din nordul An­ acest salariu, im igranţii tre­
a altor date. Este necesor să se impune înstalareo unui sistem posturi de pază ale gărzilor wealthului, aceşti oameni — După scurgerea acestei peri­ gliei, după o călătorie de 10 buie să pună la o parte cî­ şi ce rce ta re a s p a ţiu lu i
alcătuiască, pe această cale, de drenare costisitor. de coastă recepţionaseră sem­ posesori de paşapoarte brita­ oade, ei nu s-au înapoiat însă săptămîni. Ei au fost aduşi teva lire sâplâmînal. eu care co sm ic — N A S A — a a ­
modele matematice roprezentind Uriaşa operă de salvore o Ve­ nale slabe de „SO S .". In di­ nice — încearcă să obţină de în ţările lor şi urmele li s-au cu avioane obişnuite de pa­ plătesc tăcerea celor care n u n ţa t d is p a riţia a două
tipurile de comportament ole neţiei ridică şi problema uscării recţia stabilită s-a îndreptat lucru în Anglia Dar legile pierdut. Ceilalţi, cum este şi sageri din Delhi la Beirut, a­ i-au introdus clandestin în colete c o n ţin in d m o stre
atmosferei şi mării, pe boza u­ construcţiilor umezite. La Vene­ în grabă o navă de salvare engleze sînt ferme şi nu per­ cazul celor 10 naufragiaţi, au poi la Nisa, au trecut prin Marea Britanic. Diferite orga­
nizaţii voluntare se străduiesc
nor experienţe trecute, astfel in­ ţia, fundaţiile clădirilor sînt în­ a marinei vest-germane. Du­ m it intrarea în ţară decît a fost aduşi clandestin cu mici Paris şi Hamburg, de un­ de sol se le n a r, aduse de
cit ordinatorul să poată căuta tr-o stare de umeieolă perma­ pă două ore. la bordul vasu­ unei cote extrem de mici de de au fost transportaţi să vină în ajutorul acestor oa­ „ A p o llo 12". C o le te le
meni, care au
căzut victime
paralele cu situoţia existentă. A* nentă, ceea ce are drept efect lui erau urcaţi zece pachisln- imigranţi asiatici sau africani. la Ifeleoland, înainte de ale şantajiştilor. s-au p ie rd u t fu vre m e ce
driotica, ovînd Veneţia Io capă­ măcinoreo progresivă o zidării­ nezi si un pilot alb, salvaţi !n consecinţă, a în florit tra ­ a aborda etapa cea mai e ra u tra n s p o rta te p rin
tul său nord-vestic. are forma u­ lor. Pe lîngă numeroase alte or­ în ultim ul moment dintr-o ficul clandestin care a atins Notă externă „primejdioasă" a călătoriei : Dureroasa problemă a im i­
nei căzi uriaşe de baie şi apele gane de specialitate din lumea barcă de cauciuc prevăzută asemenea proporţii îneît Scot- Canalul Minerii. Cînd poliţia, granţilor clandestini din Ma­ poştă sp re la b o ra to ru l
ei pot fi puse într-o stare de o- întreogă. Institutul de Cercetări cu un motor Cazul era lim ­ lland Yard-ul este convins că alertată de vecini, i-a desco­ rca Britanie r.ămîne însă des­ ge ologic d in N e w Y o rk
gitoţie, ca şi într-o cadă de ba­ in Construcţii şi Economia Con­ pede. Fusese din nou detectat întreaga afacere este orches­ perit, cei 40 de bărbaţi, în chisă. Ademeniţi de perspec­ şi A m b a sa d a a m e ric a n ă
trată de o organizaţie cu re­
un grup de cetâtenî străini
tiva unui cîştig mai omenesc,
vîrslâ între 19 şî 50 de ani,
ie. strucţiilor din România a între­ care încercau să pătrundă pe lele foarte numeroase nave de pescuit sau ambarca­ nici nu ştiau măcar că se gă­ d in A ra b ia S a u d ită .
Pînă acum s-a stabilit că o- prins ample studii asupra meto­ căi ilegale în Anglia. De fapt, ţiuni aflate într-o stare m i­ seau în Anglia. şantajaţi de cei eare-i trans­ In le g ă tu ră cu aceste
Se apreciază la 80 000 nu­
ceasta agitaţie, care în mose de delor de combatere o umezelii. este vorba de un adevărat mărul asiaticilor care au a­ zerabilă, cu mici avioane par­ Nu trece zi fără ca pre­ portă şi exploataţi de patroni, d is p a riţii n e o b iş n u ite au
opă mari se numeşte seişă, are In cadrul Institutului o fast reaIi- „trafic de asiatici" pus la ca­ ticulare care aterizau noaptea aceşti oameni se ascund în
în Adriático un ritm caracteris­ rolă invenţia „Metode şi elec­ le de diverşi afacerişti, care juns în Marca Britanie, unde pe aeroporturi abandonate sa engleză să nu semnaleze permanenţă de autorităţi şi fost o p e ra te mai m u lte
trăiesc într-o totală clandesti­
noi cazuri de debarcări clan­
tic : la orice punct dat, niveluri­ trozi pentru combotereo umeze­ obţin pe această cale veni­ nitate. Jumătate dintre ei ~ după ultim ul război mondial, destine. Cei ce sînt arestaţi sînt obligaţi să ducă o viaţă a re s tă ri la s e rv ic iile poş­
le ridicate de apă intervin la lii în construcţii" ol căror outoi turi importante. oameni cu oarecare stare — sau chiar cu elicopterele. de politie, după o scurtă an­ care revoltă opinia publică ta le d in W a s h in g to n
fiecare 22 de ore şi acest pro­ este ing. Dinu Ştefan Mororu, au sosit cu avionul şi au de­ Anul trecut. 40 de indieni chetă sînt trim işi înapoi în
ces poate continua timp de zile, cunoscut specialist în acest do­ Im igraţia clandestină în britanică
sau chior de săptămîni. Dacă o meniu, deseori solicitat în străi­ Marea Britanie nu este un lu­ barcat posedînd un bilet re­ au fost descoperiţi în piv­ ţările de origine I. RETEGAN * -------------------------------------------' I
furtună bîntuie mareo „in pas* nătate pentru cazuri deosebite. cru nou. Plecaţi din ţările de tur de avion care le dă drep­ niţa unei case părăsite din- Dar organizatorii acestui
Redacţia şi adminlslrajia ziarului: Deva, slr. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane : 12317 şi 115B8. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva. 44065