Page 11 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 11
> — * (TIM.i'Sk
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4895 ® SIMBATfl 3 OCTOMBRIE 1970
să garanteze executarea
în
Alegeri în organizaţiile de partid tuirea Rcestor obiective de condiţiunl optime a lucrărilor pentru furnale şi oţelărli, ex centrale soluţionarea într-o
manieră mol realistă, mai o
perimentarea şi utilizarea o-
înaltă eficienţă face necesară
(Urmam -fir. pog, 1) reducerea ponderii sortimen de reparaţii şi întreţinerea xlgenului în furnale, finali perativ şi eficace a proble
telor cu grad scăzut de prelu marilor agregate siderurgice. zarea unor cercetări privind melor care grevează încă asu
crare, optimizarea oţelurilor — Rezerve de valori im îmbunătăţirea formatului lin pra desfăşurării normale a
guroasă a sarcinilor şi obli calmate şl aliate în structura presionante există în dome goului de oţel, reducerea ma- procesului de aprovizionare şi
Exigenţa este proprie comu- gaţiunilor de serviciu lasă ponderii laminatelor cu grad niul sporirii eficienţei — a- selotajulul, elaborarea oţelu desfacere.
creşterea
laminatelor finite,
încă de dorit Ia o bună par
Ansamblu) acestor perfec
râta tovarăşul Remus Păţan,
lui cu degazare în vid, fini
te din salariaţii combinatului.
Orientarea preponderentă a superior de prelucrare care director flnanclar-contabil al sarea şi tratarea termică a ţionări este de neconceput
4 să confere metalului o înaltă fără antrenarea tuturor sala
dezbaterilor asupra aspecte valoare de întrebuinţare. combinatului. Obţinerea în a laminatelor. Deosebit de Im riaţilor în procesul de pregă
lor negative s-a impus ca o
nişiiior; cu atît mai ¡»uit celor condiţie fundamentală pentru noul cincinal flecare minut nul 1975 a unui volum aproa cinal generalizarea procedee tire tehnică, fără întărirea
Pornind de la faptul că în
portantă va fi în viitorul cin
imperioasă, ca o
necesitate
disciplinei şi competenţei ca
pe dublu de beneficii trebuie
abordarea şl înfăptuirea ma de staţionare în combinat re să o realizăm în principal pe lor electronice de culegere, drelor. Referindu-se la pro
prezintă o producţie de 17 200
rilor sarcini ce revin siderur- lei. iar fiecare tonă de lami- seama reducerii cheltuielilor prelucrare şl transmitere a blemele ce le implică acest
giştilor hunedoreni în cinci proces, maiştrii Emil Delape-
ta şi Petru Puţinelu, ingine
care veghează asupra calităţii nalul viitor. In această eta Şoimoşî. preşedintele comite
rul lancu
Mihuţ şl $tefan
pă se prevede menţinerea la
nivel ridicat a ritm urilor pro
ducţiei, concretizate pe între tului sindicatului au propus
gul cincinal în sporuri abso MECANISMUL PRO extinderea şi diversificarea
formelor de pregătire a ca
produselor lute de producţie, însumînd drelor muncitoreşti şi specia
peste 120 000 tone cocs, 1.68
milioane tone fontă, 1,2 mi
lioane tone oţel, din care liştilor, creşterea eficacităţii
procesului de pregătire, spo
„Prin măsurile stsblllte pri nouă. membrilor de partid ca ţiei de tineret, a întregului co 487 000 tone aliat, aproape DUCŢIEI DE METAL rirea aportului specialiştilor
vind întărirea răspunderii în re lucrăm în acest sector, ne lectiv. 273 000 tone laminate finite şi aparatului economic şl de
muncă a comuniştilor, intensi revine o mare răspundere, pe Încheierea aotualuiui cinci pline. cercetare la perfecţionarea
ficarea controlului calităţii ma care eu aşi numi-o sporirea exi nal cu rezultate bune, atît pe Trăsătura caracteristică fun proceselor de producţie, îm
teriilor prime s-a reuşit să se genţei (aţă de calitate pe toate linia sporirii producţiei, cit şi damentală a planului cinci bunătăţirea generală a condi
îmbunătăţească substanţial ca fazele procesului tehnologic., a îmbunătăţirii calităţii aces nal la Hunedoara o consti ţiilor de muncă şi de viaţă
litatea cocsului, a aglomeratu Pentru aceasta nl se cere să teia. constituie o datorie in tuie concentrarea activităţii nate realizată din oţel cu ca materiale în produsul global informaţiilor tehnico-econo- pentru slderurgişti. Vorbitorii
lui si fontei. Raportăm în fila studiem, să fim la curent cu plus pentru întregul colectiv în direcţia creşterii eficien racteristici superioare aduce al combinatului. In acest mice, promovarea largă a au arătat că disciplina fer
comuniştilor că pe opt luni noutăţile din domeniul nostru de siderurgişt| ai combinatului ţei prin utilizarea intensă a un aport net în beneficii de scop au fost deja identificate metodelor matematice ia con mă, competenţa, respectul fa
situaţia calitativă se prezintă d« octtvltate. Controlorul poa hunedorean. Cincinalul urmă resurselor materiale şl uma 2 000 Iei, participanţii ia dez posibilităţi pentru reducerea ducerea producţiei şi în pro ţă de obligaţiile de serviciu
astfel: rezistenta mecanică « te contribui efectiv la creştere* tor va pune în fata lor sarcini ne, valorificarea superioară a bateri au susţinut cu hotârlre suplimentară a normelor de cesul de luare şi urmărire a trebuie să devină în cel moi
cocsului — 74,6 la sută. fată de indicatorilor calitativi ai cocsu sporite. îndeosebi pe linia tuturor mijloacelor existente să se acţioneze cu maximă consumuri specifice cu circa deciziilor. scurt timp trăsături dominan
71.9 în 1969 $1 74.1 fn 1968 • aqlo- lui numai stăpînind In profun creşterii standardului de cali şi folosirea pe scară largă a răspundere şi competenţă 247 milioane lei. sporirea cu Perfecţionarea activităţii de
merat declasat 6,27 la sută. zime tehnologia de fabricaţie, tate. Adunarea qenerală a o pîrghiilor economice. Tocmai pentru punerea grabnică în peste 460 milioane iei a valo conducere, ca element al an te pentru toţi salariaţii, pe
fată de 10,63 1a sută în 1969 veghind şl Impunînd. în ace bligat biroul orqşnizaţlei de de aceea. Indicatorii econo valoare a tuturor resurselor rii laminatelor prin îmbună samblului de necesităţi ale întreaga ierarhie a funcţiilor
şl 12,37 La sută în 1968, fontă laşi timp, maiştrilor, şefilor de bază să stabilească — pe baza mici şi financiari stnt dimen interne. In acest sens, mais tăţirea calităţii, precum şi pe cincinalului viitor, a fost a- de execuţie şi de conducere
sionaţi deosebit de mobiliza
declasată — 3,58 îa sută, fată echipe respectarea el Întocmai. hotărîrii adoptate — sarcini tor. Producţia globală vâ în trul aglomeratorist loan Pos- seama valorificării altor re bordatâ şi de ing. loan Do- din combinat.
de 4,31 la sută în 1969 ş| 9,02 — Dscă ne mlndrlm cu re concrete pentru fiecare co registra în cursul cincinalului tolache, inginerul furnalist surse ca optimizarea stocu brin, director comercial al Sarcinile trasate de partid
la sută In 1968“. zultatele bune obţinute în munist, să acţioneze cu toată un spor total de 3,3 miliarde Eugen Gălbenuşe şi cocsarul rilor, raţionalizarea consumu combinatului. Vorbitorul a o- siderurgiştilor prin prevede
Citatul de mai sus, desprins munca noastră, nu putem con fermitatea pe linia creşterii lei, valoarea producţiei mar Andrei Petrescu au cerut să lui de piese de schimb, res râtat că începînd din acest rile noului cincinal reclamă
tehnico-
se asigure condiţii
din darea de seamă prezentată cepe nici un moment că am simţului de răspundere. fă va marwt un spor total materiale corespunzătoare pectarea disciplinei finan an cresc considerabil sarcini imperios mobilizarea tuturor
cu ooazla adunării generale pen făcut totul, că nu este loc combativităţii şi exlqenţeî co faţă de 1970 de 6,1 miliarde pentru folosirea intensivă a ciare. le privind aplicarea noii le forţelor şi capacităţilor colec
tru alegeri a organizaţiei de par pentru mal bine. Răspunderea muniştilor de la control. lei. iar masa beneficiului va agregatelor, să se pregătească — Eficienţa înaltă este de gislaţii economice elaborate
tid nr. 1, serviciul C.T.C. de la noastră de comunişti nu ne în- Rezolvarea sarcinilor econo creşte în acelaşi interval cu din timp reparaţiile capitale pe baza hotărîrilor Conferin tivului pentru folosirea cu
CS. Hunedoara, reprezintă, gădude aşa ceva — sublinia mice tot mal complexe — în 1,3 miliarde lei. cheltuielile planificate Ia bateriile de terminată direct de perfecţio ţei Naţionale şl Congresului maximă eficienţă a potenţia
de fapt, punctul de gravitaţie controlorul Dan David. Noi cazul de fată ridicarea proprie materiale de producţie ur- cocsificare, maşini de aglome narea calitativă a producţiei a] X-lea al P.C.R. fn mod lului tehnic şi resurselor ma
al dezbaterilor şl discuţiilor sîntem răspunzători direcţi fa tăţilor calitative ale cocsului, mînd să se reducă cu 98 lei rare, furnale şl caupere. Ing. — a subliniat în cuvîntul său deosebit este vizată elimina teriale şi umane din combi
purtate de comunişti, obiecti tă de calllslea produselor ce 'aglomeratului şi fontei — la mia de lei producţie mar Irimîe Mîîcă. director meca- Ing. Ion Niţâ. director gene rea tuturor carenţelor din sis nat. De aceea, reprezentanţii
vul principal asupra căruia -Ies pe poarta combinatului, solicită mobilizarea, pe bază fă. Volumul global al econo no-energetic, s-a referit la mă temul aprovizionării tehnlco- siderurgiştilor au hotârît u
membrii de partid din grupurile spre beneficiari interni si ex de sarcini de partid foarte bine m iilor pe seama cheltuielilor surile pentru dezvoltarea pro ral adjunct al combinatului. materiale, îmbunătăţirea pro nanim ca, sub conducerea or
de control al calităţii da la coc- terni. De aici deriva datoria precizate, intr-o perioadă sau materiale va însuma 427 mi ducţiei proprii de piese de Tocmai de aceea am stabilit gramării, livrării şi vehiculă ganizaţiilor de partid, să ac
serte, aglomeraloare şl furna noastră de a ne preocupa ne alta, a fiecărui comunist, a fn- lioane lei şi se va obţine în schimb şl a propus ca minis un program special de perfec rii metalului pe arterele vi ţioneze cu toată energia şl
le au Insistat In mod deosebit. contenit de respectarea nor treqli organizaţii. principal prin reducerea con terul de resort să studieze po ţionări tehnice şi tehnologice. tale ale economiei. In acest inventivitatea, cu întreaga
Desfăşurarea cu Intensitate melor de calitate. pasiune şi răspundere pentru
sporită a procesului de diver — După păr eres mea — ară GH. I. NEGREA sumului de cocs cu 85 milioa sibilitatea reunirii sectoarelor Este vorba de omogenizarea sens, s-a solicitat Ministeru ca măreţele obiective ale vii
sificare a producţiei, perfecţio ta controlorul Mlrcea Zlătlor, ne lei şl economisirea a de întreţineri şi reparaţii în- şi creşterea gradului de pre lui Industriei Metalurgice şi torului cincinal să fie înfăp
narea necontenită a tehnologi noi trebuie să Hm un sprijin 110 000 tone de metal. Infăp^* tr-o unitate specializată care gătire a materiilor prime celorlalte organe economice tuite exemplar.
ilor da fabricaţia presupun, 1n permanent al furnallştilor,
mod obiectiv, îmbunătăţirea cocşanllor, aglomeratorlş-tilor.
necontenita a calltatll produ In grupul nostru de la secţia I
selor, element determinant furnale am încercst să aplicăm 14,30 Musleâ de promenadă ; 14,43
Selecţlunl din opereta „LAsaţl-m A să
pentru dezvoltarea în ritm sus acest principiu cu rezultate RADIO cîn l* de Qheraso D endrlno ; 13,00 DUMINICA
ţinut a întregii noastre eco bune. Aşa consider eu că ne C lblnlum - 1970 ; 13.30 Din înregis 9,00 Deschiderea «m isiunii de d i Săptămîna JOI
nomii naţionale. Da aceea. în putem aduce o contribuţie mai tră rile lui Alexandru G ro iuţă sl ele 17,30 Deschlderao «m isiunii. Emisi
Iul Io n M atache ; 16,00 R adlo|urnal;
PROGRAMUL I i 6.05-9,30 M utică
perioada care s-s scurs de la mare la îmbunătăţirea calităţii $1 a ctu a lită ţi : 9.30 M io riţa ; 10,03 16,20 Recital de plan Cornellu m ineaţă. - M atineu dum inical pen une In lim ba m ogh lo ră; 18,00 M u lt
tru copii ţ i sca la ri; 10,00 V iaţa salu
aleqerlle precedente, orqanlza- foniei. Eu am fost membru In Pios* Instruméntalo ; 10.30 Din ţâri* Qheorghlu i 16,45 M elodii populare lespectatorilor. Necitalurl susţinute de viitoare la e dulce f i frum oasă; 18,23 Lauraaţl
el Concursului intern a ţio na l „G o e rae
lu i; 11,13 In reluore, la cererea te
interpretate do' N alu O rlan ;
17,03
ţia de partid a avut în centrul biroul organizaţiei de partid. le sodollste ; 11,05 Tineri interpreţi Antena tin ere tulu i ; 17.20 P ublicltote Enescu* — 1970: Soprana Euoenio
atenţiei sale, în permanentă, Trebuie să’ spun că birou! se de m utică u jo c ră ; 11,20 Uverturi ce* ra d io ; 17,35 Concert de muzieA popu- D om o Spătaru ţ i Charles Axnavour; M oldoveanu; 18,40 Cadran intern o ţi-
lebre ; 11,45 Steiul m edicului ; 12,00
12.00 De strajă p a trie i;
12,30 Con
îmbunătăţirea activităţii poli pu/tes ocupa în mal mare mă M utică uţoorâ de Richard B a rtie r; lorA i 10.03 Muzică uţooră ; 18,10 Se- Joan M ortinon la pupitrul orcne ilre i televiziune ???■• „î® :1* A nunţuri - p u b lic ito to ;
19,20 1001 da sari. Emisiune pentru
cert
sim fonic. M aeştri ai baghetei.
lecţluni din oporetele Iul
Lehar ;
tice şl economice In sectoare sură de întărirea răspunderii 17.00 E m liiu n * In lim ba perm aná; 12,13 Te slăvim Republică - cinte- 18,25 363 da cinlece ; 18,30 O dă lim cei m ici; 19,30 Telejurnalul de seară;
le respectiva, îndreptată spre în muncă a comuniştilor, trezin- 16.00 Emisiune pentru 1ln«r«( : ce i 12.30 M elodii populare ; 13,00 b ii române (reluore) ; 19,00 Revista sim fonice a R adioteleviziunii fran 20.00 Film serial. Aveaturile Iul Huc-
Radfojurnol ; 13,10 Avanprem ieră eo-
bleberrjr Finn ;
20,30 C onferinţa de
case. In program : Suita 1 In Do
Şlagărelor ; 19,30 B ibliotecă da poe
creşterea continuă a indicilor du-le o exigenţă sporită faţă O colul t^ r ii în opt luni. Udlonă ; 13,22 M utică ufoară ; 13,30 zie românească. Io n Vlneo ; 19.50 m ajor de Oeorge Enescu; 13,00 Fot-* reonu; 22,20 Telejurnalul de noapfe; presă Tv. cu genoralul N ieoloe Stofe,
calltatilvf al produselor, ridica de atribuţiile lor pe linia creş Em ltlune-concurt reolîzolâ Radloclub turistic ; 13,90 C lntă Emil N oapte bonă, copil. Povestea „M o bal : Politehnica la |i — Rapid (di- 22,95 Ram pe: 23,00 închiderea em i adjunct a l m inistrului ofaco rilo r |n-
¡n colaborara cu B iroul de
G a vrlf ; 14,00 Caleidoscop m utica! :
rea nivelului politic şl profe terii nivelului calitativ al în turism pentru tineret a l C.C. U,3S Geneza «I evoluţia m u ticii n o * ; 20,00 Dansuri simfonie« ; 22.00 r iiio n a ţio n a lă A ). Transmisiune d i siunii. ol M iliţie i; 21,20 Festivalul naţional
ol lezpectorotuful 0 « n *ra l
rectă de la la ţ i; 14,43 Emisiuno
in
sional al controlorilor, întări tregii producţii. ol U.T.C., a c ir c i elapA p o p u lar* rom âneftl ; 13,00 De la 3 Romanţe ; 22,20 Sulta a 111-a do Ion lim ba m aghiara; 16,13 — închiderea de poezie „M ih a l Emlnescu". Transmi
Toceato
Dumltrescu ;
ţl
Postaeaglla
/in a ló vo avea loc In preo|-
rea vieţi! interne de partid, In A lţi vorbitori, printre care ma să rbă toririi sem icentena la 7 — emisiune de divertisment de Tudor C lorteo ; 23,05 M uzică de em isiunii de d im in oa ţA ; 17,30 Dos- MARJI siune directă de la !o |i; 22,30 Pasta
19,00
m utlcol ;
radio ;
G a te ta
tensificarea controlului de par Romon Cornea. loan Puşcaş, rului cre ării Partidului Co 19,30 Clntece . de nuntă jl cameră de Bedrleh Smetana ; 24,09 chlderea em isiunii de dupâ-am iosâ. « î rin 2,2,<î ^ T®!«|u»"olul de noapte;
17.35
M icroavanprem iera;
Studioul
23.00 închiderea em isiunii.
18,00 Deschlderao em isiunii. M icro-
tid privind îndeplinirea sarci Constantin Irlzolu, loan Popa. munist Român ; jacuri populore ; 20.03 Tableta de 1.00 Muzică sim fonică. ,.N "; 19,30 Telejurnalul de seară; avanprem ieră: 18,03 Aplauze pentru
nilor de către fleoare comunist. Romulus Man. Victor Panta eu 19,13 A nunţuri - p ub licitate i seară ; 20,10 M lcrorecllal G lgl M a r 20.00 Reportaj Tv, „B urtă ziua docto colegii noştri; 18.43 A ctualitatea In VINERI
Zece
19.20 1001
20,25
seri - em isiune
ga ; 20,20 A rg u e lla ra !
de
re t". In tiln ire cu un medic la un on
pentru cel mici ;
— Ca membri de partid, subliniat, de asemenea, în cu- 19.20 Telejurnalul de searâ ; m elodii preferate ; 21,00 In |urul după reportlsorea sa; 20,20 Lo ha- econom iei 19.13 A n u n ţu ri-p u b llcita le ;
19,20 1 001 de seri. Emisiune pentru
6arclna noastră primordială es vîivtul lor că sporirea exigen 20,00 Tele-enclclopedta ; g lo b u lu i *, 21,20 Form aţii vooal-lnstru- tă-n sat; 20,30 Film artistic. Cel trei cel m ici; 19,30 Telejurnalul do seară; 18.00 Deschiderea «m isiunii. Lo vo
m entole de m utică uţoaăă ;
21,30
Parodie
. p * n,ru <onducolorii
!* " ”
te să desfăşurăm o muncă po- ţei. creşterea răspunderii în 21,00 Film documentar „D e 214 Mom ent poetic ; 21,35 Solistul serii : VREMEA m ujehetori. „B ib lio te ca muzicală reali- 20.00 R eflector; 20,13 Seară de tea a u to ; 18,20 C ăm inul; 19,13 A nunţuri
Studia
Uno"
■atâ de
o ri* ;
Jltlcă vie, canalizată »pre în muncă le văd prin ridicarea ni 21.ÎS Film se rlo l: „In c o ru p tib ilii- ; O on Backy ; 22.00 R adiojurnal ; 22,20 după celebrul roman a l lui Alexan tru. Doamna foame de Lopo de - p u b licita te ; 19,20 1001 do sori. E
Rueda; 21,03 In te rp re ţi în d ră g iţi de
Sport ; 22,30 De toate pentru to ţi...
deplinirea sarcinilor econo velului profesional, al controlo 22,09 Ecourile vacantei - film mu- tu rlţtil ! 23.00 Expres m elodii. dre D um os-tatol; 21,99 M e lo d ii pe muzică p o p u lară ; 21,40 Prim plan. misiune pentru cel m ic i; 19,30 Tele-
I urna Iul d * seoră; 20,00 Film o rtistlc:
mice; icuiccaccent pe calitatea rilor, întărire.* continuă, a dis ilc o l ; PENTRU ?ă ORE ram pa de lansare; 22,30 Telejurnalul Acad. Alexondru G ra u r; 22,10 M uţi* Tinereţe fără b ătrln e ţe ; 21,33 13 m i
închiderea
de noapte.
S part; 23,00
a c tu a lită ţilo r de
eoramc Tv. Revista
PROGRAMUL II : 6.00 Program mu
prddiilsiTor — arăta Inq. Lăscut ciplinei. El au cerut biroului 23,00 Telejurnalul de noopte. zical de dim ineaţă : 7,00 R adiojur em isiunii. muzică uşoară; 22,43 Telejurnalul de nute cu Ton B a e i; 21,50 M ai aveţi o
Spori |
,5f!m • * n® crejtem c o p iii? ;
Rotea, şeful grupului C.T.C. de organizaţiei de bază să se 23,25 Romanţe |i clntece do pe nal : 7,13 Pragrom m utlcol de d im i Vremo In general umeda, cu noopte; 23,00 închiderea em isiunii. *2,50 Telejurnalul de n oapte; 23,00
la cocserie. Cunoscînd că de ocupe stăruitor ca aceste pro trecere ; neaţă (continuare) ; 8,10 Tot înolnte cerul m ai m ult acoperit. Tempo LUNI închiderea em isiunii.
rar var cădea plo i slab«. V lntul
— emisiune
pentru
p io n ieri ;
8,23
calitatea cocsului depinde in bleme să fie şl In atenţia gru 23,45 Inchlderoo em isiunii. M eri inte rp re ţi : violoncelistul Enrlco va sufla slab pînă la p o trivit din MIERCURf
mod direct calitatea fontei, pelor de «Indicat, a organiza M olnardi ; 9,00 Clntă Corul radióte- nord-vest. Temporotuno, staţiona 18,00 Deschiderea em isiu nii; 18,03 SÎMBATA
le v ltlu n ll ; 9,20 Jocuri populore ; 9,35 ră. M inim ele vor fi cuprins* intre Sub semnul profesiunii. Ce d o riţi să 13,33 Detehldoroo «m isiunii. F otbal:
O ctetul In Sol m ojor de George Ste- 4 j l 7 grade, lo r m axim ele Intre cunoajteţil despre profesiunea de sub- Cehoslovocla - Finlanda - In cadrul 17.00 Deschiderea em isiunii. Emisi
phăneseu : 10,05 R odloendclopedle 13 |l 17 grade. Inginer f Transmisiune de la Liceul C am pionatului auropean. Transmisiu une In lim ba germ ană; 18.19 Bună
pentru tin ere t (reluore) ; 10,30 M e lo „Io n Neculce" d in Bucureşti ; 18,40 ne dlroctă de la P raoa; 17,90 M icro- seara, fe te i Bună seora, b ă ie ţii:
d ii de succes Interpretóte de Anca Teleglob. Im a g in i din R.D. Germ ană; nvanprem ieră; 18,00 U nlversol-jolron. 19,13 Anunţuri - p u b lic ita te ; 19,20
Agem olu. Rov Block jl C loude Fror- PENTRU URMĂTOARELE 19.00 A ctualitatea In econom ie; 19,13 Enciclopedie pentru c o p il; 10,30 Ca 1001 de şeii. Emisiune pentru cei
cois ; 11,10 Coruri celebre din apere; DOUA ZIIE A n u nţuri-p ub liclta te; 19,20 1 001 de binetul oeonomlc Tv; 19,13 Anunţuri m ic i; 19,30 Telejurnalul de ieanS|
11,20 Din cele mal frumoase m elodii seri. Emislun* pentru cei m ici; 19,30 - ş u b lic ilo le ; 19,20 1 001 da seri. E 20.00 T e lo-enciclopedia; 21,00 O f, I- *
Destinatar: populare ; 11,33 M utieă u ţoorâ : Vreme In general umedă, cu Telejurnalul de seorA: 20,00 Agendo misiune pentru cei m ic i; 19,30 Tele nim loară. C lntă In c o ru p tib ilii ; 22.10 *
21,20 I
G a v rli;
Emil
20.10
p o litic ă
de Ion M A rolneonu;
12,03 Avanprem ieră eotldlană ;
12,15
de seară; 20,00 R eflector;
te rio l :
Film
jurn a lu l
Coneert de p rţfu : 13,00 M uzică cerul m ai m ult acoperit. Temporar Roman fo ileton. Punct | i contrapunct 20,13 Tefe-clnem ateco: G olful P aradi Festivalul d * m utică uşoară de lo
populară ; 13,30 Fragmente din ope vor cădea ploi slabe. Vintul va ( I I I ) ; 20,95 Panoramic ş tiin ţific ; 21,20 sului (film englez) : 21,39 O ola ma V s n fţ’a. S elecţlunl; 23,10 Tele|urnolul
I.P.M. Orăstie ra ..Fedoro" de G lordano : 14,08 Po- sufla slab plnă le p otrivit din D in carnalul cu a m in tiri al „C e rb u rilo r Intarpreţi rom âni: Valentin de noapte. Sport: Finalele turneului
lui de a ur". Trei e d iţii In 60 de m i
g in i clasice in Interpretări moderne ;
vest. Temperatura, staţionară.
G hce rg hiu ; 22,25 A ctualitatea lite ra
nute - o retrospectivă cu : Hugues ră I 22,43 Telejurnalul de noapte; Internaţional de box de la Berlin
(aspecte în re g istra te ); 23.43 închide
Auflray. M ie Noliao, Anda C ălugă- 23.00 Inchidoreo em isiunii. rea em isiunii.
De la Liceul din Gbelar a
pornit, zilele acestea, pri
mul transport de măceşe cu p ublica- ) : IUPENT : Petrecerea
f.,C ultu ra l- ) ; LONEA i
U rm ări
destinaţia: întreprinderea CINEMA rea („M in e ru l") ; Sezon meri -
de plante medicinale Orăştte. - seriile t-ll (,.7 Noiembrie-“ ) : L 0 T 0 1 Q 3 ^ 5 6 7 6 Q 4 0 * n BnMHaKiaüBagsai
In timpul scurt ce a trecui VULCAN: Solarîul groasei („M u n in-.
de I a începutul anului şcolar, citoresc") ; U R IC A N I : iu b ito lu i
elevii acestui liceu au DEVA i D eparte In apus (,,Pa G ram inla („7 N oiem brie- ) : BAR- RezuHălele tragerii din 2
reuşit să colecteze şl să tria ") ; Iu b iri tăcute (,,A rla °) : BATENI : Le dofee vita - seriile octombrie a.c. ;
predea — în cadrul acţiuni SIMERIA; Freddr tl clnteeul pree- i n („6 August") i ORAŞTIE i
lor de muncă patriotică — riel („M u re şu l") '. HUNEDOARA * Argomon tu p e rdia bo licu l („P a Extr I : 78, 40. 27, 33, 35,
Bănuiala
(„C onstructorul") ; D ra
620 kg de măceşe. 57, 51, 15, 18.
goste s> viteză („S ld e ru rg U lu l- ) : tria - ) ; Visul d-lui G entil („F la
Activitatea de colectare a CALAN i M isteriosul X din Cos căra") : GEOACIU-BA1 : Adie. Fond de premii : 417 102
plantelor medicinale e in mos („11 Iu n ie - ) | TELIUC : Bă Texas ; HAŢEG i Cel 1000 de lei.
plină deslăşurare şl la Liceul tă ile pentru Roma - seriile l- ll ochi al dr. Mabuse („P o p u la r");
din Călan. Aid, elevii au („M in e ru l") ; PETROŞANI : A fu BRAD : H elgo („S teaua ro ţi« - ) ; Extr. a Il-a : 32, 86, 1, 66,
strîns peste 300 kg de mă risitul de bunic („7 N o ie m b rie "); IILA : Visul d-lu) G entil („L u 52, 8, 21.
ceşe, cimbrişor, castane şl Jac dublu in serviciu secret („R e m ina "). Fond de premii ; 395 151
alte plante. lei.
NECESITATE! ORIZONTAL ! I) lu a i d in l. c ; VERTICAL < 1) Rădăcini etnice -
2) Traabă făcută po lum ătoie I - Svj
Bis I ; 2) A puno holsam pe rană —
cile de cop ; 3) Un adjectiv pentru Retrograd notoriu; 3) Pusă da o porte
Hui pribeog ; 4) A tlo ţl pe dreapta I — Cere I ; 4) Doi ;l cu doi I (pl.) ;
n ijte
I i toate oraşele Judeţului precierl i-ar putea aduce ? tru că, nu este de conceput, ţiei atestă „prezenţa" ei în nurii« noilor cartiere. Aţi pu această direcţie. N-aş vrea să — Partenera Iul (pl.) — Au o rig i 3) Tăiero in masă — Det cu diplo*
3) Fără pic de
urechi tine ;
Cu capul plecol - Ifos
m afie ; 6)
tru s-au construit mii de In jurul blocului pubelele n-au să-ţi faci curăţenie In casă, viaţa cartierului. Dar, treeînd tea «xplica de ce în aceste încerc o scuză, dar de igiena nalita te - Sfoară cu pretenţii ; 6) ia cap I ; 7) M o; Ene la ecuotar —
mrtamente, 6ute de blocuri fost ridicate de cine ştie aruneînd gunoiul lo fereastra dincolo de locatari, se cuvin cartiere nu s-au luat măsuri comunală, pe întregul judeţ, Scox din apă — Lucru mecanic — Contrar leg ii ; 6) M ol mîc decit o-
tomul I — Sec I — R ojii de cîmp I j
..f ipate în cartiere elegante, cînd. „Nu poate intra maşina vecinului. Dar, solidar cu lo spuse cîteva cdvinte atît la pentru respectarea strictă a se ocupă doar doi oameni. U ltim ele jtlrl I ; 7) Fără a rtific ii 9) Rău la superlativ - G lilâ In Tur
(pl.) — Formulă de p olite ţe la po-
i o arhitectonică modernă. — ne spune Margareta Szi- catarii, răspunzătoare pentm adresa întreprinderilor de cerinţelor de salubritate 7 — In schimb aveţi în sub lonexl i 0) Început do anemie I — d a : 10) E pur I - Un stol I ; 11)
Ateste construcţii arhitecto- laghy. Femeile aruncă gu starea de salubritate a cartie gospodărie comunală, cît şi a — Aspectul nu e nou. A ordine. la flecare circum A lua da la a lţii I i 9) Semnul prie Cu d rog o ite de anim ale.
ni î noi au condus, cum era noiul unde le vine meii la în- relor sînt asociaţiile de loca proiectanţilor şi constructori ceste cartiere se populează scripţie sanitară, asistente de teniei ; 10) Jertfit pe altarul nece* IONEL AMARIUJEI
illâ ţll ; 11) Consemnot grafic - Le
• firesc, la mari aglomerări demînâ, că n-au unde". Si tari. Şi, din nou, exemplul lor. fără a avea dotarea necesară igienă care ar trebui să fie gătură de lin g e I Colon
.Jt* oameni ale căror cerinţe tuaţia e mult accentuată în vine să întregească afirmaţia. — Faptul că organele loca respectării regulilor de igie Sn permanentă in teren şi să
nu se rezumă numai la cei cartierul Dacia din Deva, Alături de blocul O 4 în car le neglijează cartierele în fa nă. Dintr-o optică total greşi ia măsuri acolo unde consta DEZLEGAREA CAREULUI APARUT Cti(u - Al - Căm oii - Epura — Co|l
r jiru pereţi ai apartamen cartier nou, aflat încă în con tierul Gojdu din Deva se a voarea centrului este o gre tă, căilor de acces şi platfor tă nereguli. IN ZIARUL NR. 4009 - TOAMNA - R — T — At — Bu»e — Romanţa —
tul ji. Şi, dintre acestea, pe strucţie. * flâ blocul O 2. Acesta pare si şeală de optică — ne spune melor gospodăreşti nu li se — Din păcate aceste asis Copec - Pepene - A coperit - Omt - Pomi - On - Oulol - A ra
prim loc se situează cele de Se naşte, în mod firesc, în tuat într-o adevărată grădină dr. Septimiu Rusu, şeful ser dă importanţă şi se execută tente, care ar trebui să se o Rug - P ojâre — Aramă - A - On — mat — O l — Pernă — Era - C ălătoa
re — Ec — 1 — A lei — Evo — T.
Tóvná colectivă, de salubrita- trebarea : cine se face vino de flori. Mîna gospodarului, viciului igienă comunală din în urma tuturor celorlalte lu cupe în exclusivitate de Igie
tr a cartierului. Evident,, nu vat de aceste stări de fapte ? ingeniozitatea lui sînt prezente cadrul Inspectoratului sanitar crări. Or, lucrurile nu stau na circumscripţiilor sanitare,
este vorba numai de ceea ce Evident, prim ii vinovaţi sînt la tot pasul. De ce atunci în de stat Normql ar fi ca între chiar aşa. Orice om ştie, sînt utilizate în activitatea
se numeşte faţa cartierului, locatorii care Ignorează cele jurul lui O 4 situaţia este to periferie şi zona centrală a chiar şl proiectanţii sau con rurativâ curentă, la întocmi
i i de cartier în ansamblul mai elementare reguli de tal contrastantă ? Nu pentru oraşului să nu existe deose structorii, că acolo unde lo rea evidenţelor... Sînt folosi m ? .
1 , pentru că un singur fo Igienă. Altă explicaţie nu că asociaţia de locatari se biri, mal ales din acest punct cuiesc oameni, în mod Ine te Ia de toate numai în pro 1
i ar de infecţie poate afecta complace Sn această stare ? de vedere, al salubrităţii. vitabil, după numai cîteva bleme de igienă nu. Vina o ¡¡§&
întreaga colectivitate. Dacă poate fl găsită, şl nici nu cău Faptul că nici unul dintre lo — După cite ştiu. faceţi ore. apar resturi menajere ca poartă şi spitalele, care nu , X / 1
centrul oraşului şl aleile tăm, situaţiei precare în care catari nu ne-a putut spune parte din consiliul tehnteo- re trebuie depozitate şi eva urmăresc felul cum îşi fac Ş5;.*aV ■v¿
principale ale cartierelor au se găsesc unele cartiere Pen cine este preşedintele asocia ştiinţlfic care avizează pla- cuate. datoria asistenţii de igienă.
.írtele" curate, pe-acolo pe — Cu toate acestea, fn car Iată cum o problemă im
umie nu trec decît locatarii, tierul Dacia nu s-a construit portantă pentm sănătatea E $ f * J ‘f M.W.SHERRARD
ar mai avea multe de făcut nici o platformă gospodăreas populaţiei, pentru aspectul o m
edilii şi organele sanitare, în că. Dar puteau fi amenajat« raşelor noastre este pasată MAT IN j MUTĂRI
special Sn domeniul igienei şi unele locuri provizorii pentru dintr-o parte într-alta, de la 1 M . “ ă^L IS
- V k
ii . aplicării severe a legii. depozitarea resturilor mena un factor la altul care. de
Dacă simpla curiozitate nr jere şi de unde să fie ridi fapt, sînt răspunzători de sa
determina organele amintite cate zilnic. lubritatea cartierelor. Fiind m f t
ă treacă prin spatele blocu- — In această direcţie se însă vorba de o optică greşi
lor, ar ajunge la concluzii remarcă lipsa de interes a în tă — pe care faptele din te m
nu prea măgulitoare in ceea treprinderilor de gospodârif ren au confirmat-o cu priso *
re priveşte salubritatea car- comunală, pentru că situaţia sinţă — organele judeţene,
•• relor. Ce s-nr putea spune, nu e specifică Devei. Sub di respectiv Direcţia de gospo
tf exemplu, despre zonele verse motive, acestea ocolesc dărie comunală. Direcţia sa "ir*./
verzi dintre blocurile E din locurile mai greu accesibile, nitară şi. desigur. Inspectora *
raiticrul Gojdu-Deva (mai a ior consiliile populare nu le tul sanitar de stat. cu spriji * 1» •*’
k- E4 şi Ef>), care numai trag la răspundere nul efectiv al consiliilor popu
rnne verzi nu sînt, ci ndevă- — Inspectoratul sanitar de lare, au datoria să intervină
i e depozite de resturi ali stat insă dispune de posibili cu răspunderea cuvenită pen
c o n t r o l u l POZIŢIEI
m entarc şi hîrtîi aruncate pe tăţi lesale de aplicare a unor tru ca noile cartiere de lo A lb i R g6-To)-To6-C c5-C e4. (o l soit b2) 4- mat.
1.. . CM - h2 (sau d?) ; 2. Odă -
fereastră ! Şi. în mijlocul a- Vrind-novrînd. cetăţenii trebuie să circule pa a- sancţiuni contravenţionale re cuinţe să intre în drepturile Negru : Rd4. d2 + orice ; 3. Dd2 — o5 (sou
restora, cineva a început şi Cit de „ta lu b ru * e corlierul D acia din Deva •emeneo „ a le i- in corliorul D a d a , pentru <â el* lor ce nu respectă regulile lor şi în ceea ce priveşte sa b2) -r mol.
REZOLVAREA PROBLEMEI D IN NR
1..
. bJ — b2 ; 2. Ddó - b4 b2 -
- i mai terminat un spaţiu demonstrează fotografia. Iele... vor fi clnd lo vor loco constructorii. de igienă. lubritatea. N 4889 : b1 D ; 3. Db4 — o4 -I- mat.
He joacă pentm copii. Sau — Trebuie să recunosc că 1 Dq6 — d 6 Cf 1 - g3 (sou e3) ; 1.. . Ro2 - b l : 2. Dd6 - d l +
'a adresa blocului 0 4 ce a- noi n-am făcut chiar totul în DRAGOŞ CALIN 2. Dd6 — «5 orice ; 3. De3 — o5. Rbl — o 2 ; 3. D df — ol m al,.