Page 13 - Drumul_socialismului_1970_10

•#
PROLETARI D IN TO A T E ŢĂ R ILE . U N IŢ I* V A ! Sărbătorirea semicentenarului

invăţămintului superior meta­

lurgic din (ara noastră

Simbâtâ dimineaţa, la In­ dustriei metalurgice, Mihail
stitutul politehnic din Bucu­ Floreseu, ministrul industriei
reşti, a avut loc sărbătorirea chimice, prof ing. Constantin
a 50 de ani de invâţâmînt Dinculescu, preşedintele Con­
metalurgic superior din ţara siliului National al ingineri­
noastră. lor şi Tehnicienilor.
La festivitate au luat par­ Intr-o atmosferă de entu­
te tovarăşii Lconte Răutu, vi­ ziasm, participanţii au adop­
cepreşedinte al Consiliului de tat textul unei scrisori adre­
Miniştri, miniştri, numeroşi sate Comitetului Central al
academicieni, profesori din Partidului Comunist Român,
centrele, de învăţâmint supe­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu.
rior ale ţării, vechi absolvenţi ★
ai şcolii politehnice, condu­ Cu prilejul sărbătoririi li­
cători de mari întreprinderi, nei jumătăţi de secol de în-
unităţi de cercetare şi proiec­ vâţămînt metalurgic superior
tare, specialişti din industria în ţara noastră, în aceeaşi zi
siderurgică, studenţi. au început lucrările unei se­
Cuvîntul de deschidere a siuni de comunicări ştiinţifi­
ANUL XXII. Nr. 4996 DUMINICA 4 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI fost rostit de prof dr. docent ce în cadrul căreia cadre di­
George Bărânescu, rectorul dactice din învăţâmîntul po­
Institutului politehnic Bucu­ litehnic şi specialişti din in­
reşti. dustria metalurgică dezbat
Au luat apoi cuvîntul prof. probleme de deosebită actua­
dr. Ing. Iosif Tripşa, decanul litate ştiinţifică practică pen­
CIRUL MORAL culai Agachi, ministrul in­ româneşti
Facultăţii de metalurgie, Ne-
tru dezvoltarea
siderurgiei
PLENARA CONSILIULUI

U. A. S. R.
i i u i i i u m m i i Desfâşurată sub semnul în­ comuniste a tineretului stu­

demnurilor şi indicaţiilor cu­ dios în spiritul politicii par­
prinse In cuvîntarea rostită de tidului şi statului nostru. In
tovarăşul Nicolae Ceauşescu deplin consens cu necesitatea
cu prilejul deschiderii festive orientării consecvente a şcolii
Secţia de industrializara a cărnii de la Haţeg, unitate modernă a industriei noastre alimentare, asigură pentru fon­ a anului de învăţâmint supe­ superioare către cerinţele e­
dul pieţei produse de bună calitate, intr-o largă diversitate sortimentală. rior, plenara Consiliului conomiei, ale practicii, ale
Sub imperiul cerinţelor «- rienţă în mobilizarea resur­ Foto : N. MOLDOVEANU U.A.SR. din 3 octombrie 1970 creaţiei materiale şi spiritua­
conomice multiplicate ca selor morale ale colective­ a fost consacrată analizei ac­ le, plenara a stabilit măsuri
volum şi dificultate prin lor. Cum au izbutit în a- tivităţii asociaţiilor în anul pentru dezvoltarea unor le­
prevederile viitorului cinci­ ceastâ foarte dificilă acţiu­ universitar trecut, stabilirii gături permanente ale asocia­
nal, conducerile întreprinde­ ne modelatoare, ce trata­ sarcinilor şi răspunderilor ce ţiilor cu organizaţii U.TC.
rilor noastre sînt obligate mente s-au aplicat infinită­ le revin In noul an univer­ din unităţile productive şi dc
să apeleze tot mai mult la e­ ţii, de personalităţi din în­ Bilanţul rodnic încheiat la trei trimestre în economia judeţului Hunedoara sitar. cercetare pentru a contribui
nergiile umane ale colecti­ treprinderi — pentru a le La lucrările plenarei au la mai buna integrare profe­
velor, energii pe care au contopi într-un organism luat parte tovarăşii: Ion Ilies- sională a viitorilor absolvenţi.
datoria să le capteze şl sâ perfect sincronizat şi armo­ cu, prim-secretar al C.C. al Participanţii la plenară au
le canalizeze într-un nestă­ nios ? U.T.C., Ion Teoreanu, şeful exprimat hotărîrea fermă a
v ilit flux creator spre în­ Fără a avea pretenţia de secţiei invâţâmînt a Consiliu­ studenţilor şi asociaţiilor de
făptuirea obiectivelor tra­ a stabili priorităţi în căuta­ PREMISĂ Şl ÎNDEMN PENTRU FINALIZA­ lui de Miniştri, Alexe Popes- a înscrie în bilanţul acestui
sate. rea răspunsurilor, trebuie sfl cu, adjunct al ministrului in- an universitar rezultate co­
Climatul pe care conduce­ relevăm că atmosfera labo­ vâţămintului. Au participat, respunzătoare condiţiilor bu­
rile sînt chemate să-1 creeze rioasă de creaţie se creează de asemenea, reprezentanţi ai ne de învăţătură ce le-au fost
pentru fructificarea acestor şi se determină prin însuşi ministerelor şi instituţiilor create, sâ imprime activităţii
energii, gradul de extinde­ modul de a fi al conducerii, REA OPTIMA A CINCINALULUI ACTUDL centrale cu care colaborează asociaţiilor studenţeşti un pu­
re şi de fertilitate al ariei de prin comportamentul şi mo­ U A.S R., cadre didactice uni­ ternic impuls, spirit mobiliza­
manifestare a capacităţilor, ralitatea echipei care for­ versitare, activişti ai U.TC. tor şi combativ în îndeplini­
talentelor, avîntulul şi ini­ mează nucleul conducător Oamenii muncii din economia hunedorcană trăiesc tone fontă şi 25 tone radiatoare. De asemenea, au fost pro­ Pe baza raportului prezen­ rea sarcinilor încredinţate de
ţiativei salariaţilor au căpă­ din întreprindere. Asimi- momente de satisfacţie deplină în această perioadă dc duse peste plan 1 952 tone fier in minereu marfă. 457 tone tat de tovarăşul Ion Traian partid şcolii noastre superioa­
tat astăzi o covîrşitoare în­ lind în propria fiinţă ade­ eforturi înzecite pentru finalizarea exemplară a sarcinilor produse de mase plastice, 64 tone pigmenţi metalici, 118 Ştefânescu, preşedintele Con­ re, pentru formarea şi educa­
semnătate, constituind una vărul că „cine nu se poate actualului plan cincinal, pentru pregătirea temeinică r tone produse din vată minerală, 41 000 bucăţi cărămizi dia- siliului U A.S R., secretar al rea viitoarelor cadre de spe­
din cele mal mari rezerve conduce pe sine, nu poate înfăptuirii programului economic stabilit de Congresul al lit, 1 640 mc cherestea. 105 mc lemn de mină, 6 160 mc C.C al U.TC., plenara a dez­ cialişti ai economiei, ştiinţei
interne, cu adevărat Inepui­ conduce nici pe alţiii", res- X-lea al partidului pentru viitorii cinci ani. prefabricate din beton, mobilă in valoare de peste 2 mi­ bătut, în lumina hotârîrilor şi şi culturii României socialiste.
zabile, de creştere a indica- pectînd dictonul „să faci tu Sprijinite şi îndrumate cu competentă de organele şi lioane Iei şi altele. directivelor Congresului al X- In acest fel studenţimea va
organizaţiile de partid, conducerile centralelor şi între­ Depăşirea planului fizic de producţie şi îmbunătăţirea iea al P.C R , munca profesio­ aduce un profund şi fierbinte
prinderilor, colectivele muncitoreşti din economia judeţu­ calităţii produselor au creat posibilitatea satisfacerii in mai nală, politico-educativă şi ob­ omagiu de dragoste şi cinstire
lui nostru au muncit cu dă ruire, abnegaţie şi responsa­ bune condiţiuni a contractelor şi comenzilor beneficiarilor ştească desfăşurată pe asocia­ închinat marii sărbători —
bilitate, reuşind să depăşească sarcinile de plan şi anga­ interni şî externi. Astfel, la producţia marfă vindută şi în­ ţii în anul universitar prece­ semicentenarul Partidului Co­
Comentariu economic jamentele pe primele trei trimestre la producţia globală, casată s-au realizat peste prev ederi 166 milioane Iei, iar la concrete pentru activitatea munist Român şi vor întîm-
măsurile
dent şi a adoptat
pina cu cinste Congresul al
producţia marfă vîndută şi încasată, productivitatea mun­
cii, livrări la export, investiţii. export 36 milioane Ici. v i i toa re. IX-lea al U.T.C., eveniment
Eforturile depuse. îşi găsesc măsura în creşterea pro­ In sectorul dc investiţii, beneficiarii şi constructorii In cadrul dezbaterilor au important în viaţa organiza­
ductivităţii muncii cu 2136 de lei pe salariat peste sarci­ printr-o conlucrare fructuoasă au menţinut un ritm acce­ luat cuvîntul numeroşi parti­ ţiei revoluţionare a tinerei ge­
nile planificate şi angajamentul luat. Sporirea randamen­ lerat de execuţie pc aproape toate şantierele judeţului In cipanţi. neraţii din ţara noastră.
lorilor economici, una din însuţi ceea ce pretinzi de tului în procesul muncii a făcut posibil ca, in condiţiile in acest fel, pînă la sfîrşitul lunii septembrie ei au reuşit să
premisele esenţiale de suc­ la al(ii şi să nu faci nimic care s-a lucrat cu 355 de salariaţi mai puţin dccît preve­ materializeze investiţii în valoare dc aproape 2 miliarde In încheierea lucrărilor ple­ (Agerpres)
ces şi piosperitate pentiu din ceea ce interzici altora", derile. planul producţiei globale să fie depăşit cu 138 mi­ lei şi o producţie de construcţii-montaj de peste 1,5 mi­ narei a vorbit tovarăşul Ion
II ¡eseu.
întreprinderi Motivaiea a­ tot mai multe cadre de con­ lioane lei. liarde lei. ceea ce echivalează cu 78,2 la sută şi respectiv
cestei afirmaţii ne-o dă în­ ducere optează pentru exem­ Este demn de subliniat că sporul valoric al produc­ 77,3 la sută din planul anual. Plenara â adoptat măsuri
săşi ştiinţa conducerii care plul personal ca cel mai ţiei globale îşi găseşte „acoperirea** corespunzătoare în Rezultatele bune obţinute în economia judeţului nos­ pentru intensificarea activită­
a formulat categoric postu­ bun. mai bine verificat şi cantităţi considerabile de produse realizate peste plan. M i­ tru în cele trei trimestre din an răsplătesc din plin efor­ ţii organizaţiilor studenţeşti
latul potrivit căruia clima­ mai eficient mijloc de a nerii din Valea Jiului au pus suplimentar la dispoziţia eco­ turile rodnice ale colectivelor, eforturi ce trebuie ampli­ în vederea aplicării consec­
tul sănătos de muncă este conduce. Oameni de o de­ nomiei naţionale 23 600 tone cărbune, siderurgiştii hunc- ficate şi mai substanţial in ultimul trimestru al actualului vente a Directivelor CC al
infinit mai economic şi mai plină integritate morală, doreni 19 800 tone otel, 6 350 tone laminate, 8 460 tone cocs cincinal, astfel incit baza de lansare în noul cincinal sâ P.C.R. şi a prevederilor Legii TELEX
rentabil pentru o întreprin­ conştienţi că datorează rea­ metalurgic, iar cei din Călan 2 230 tone semicocs. 1 690 fie cit mai solidă. învâţâmînUilui, în domeniul
dere decît toate pîrghiile lizările lor ca valori In so­ pregătirii profesionale şi po-
tehnico-economice Ia un loc. cietate nu pe seama unor litico-ideologice, al educării
calităţi ereditare ci datorită
Acolo unde sînt atotstăpine
ordinea, principialitatea, se­ muncii colectivelor, aceşti ¡
riozitatea. moralitatea se conducători şi aceste cadre { Economii la preţul MAGISTRALA PORTUE 1
au cîştigat definitiv încre­
produce incomparabil mai DE FIER—SLATINA A
mult. mai bine şi mai efi­ derea colectivelor, exerci- j de cost al INTRAT ÎN
cient decît în întreprinde­ lînd asupra lor o autoritate Z I U A R E C O L T E I EXPLOATARE
rea unde, cu toată dotarea autentică, oînrîurire favora­ radiatoarelor După trecerea cu suc­
bilă muncii intense şi rod­
tehnică modernă, aceste a­ nice Mergind pe acest fir ces a examenului probe­ i
tribute sînt mai mult sau In perioada celor 9 luni lor tehnologice, linia «-
Azi, in prima duminică a
care au tracul din acest on,
mai puţin lipsă la inventar. nu ni se pare de loc sur­ • : colectivul de la lo ilim e n tu l ! ! lunii octombrie, ca in fieca­ tru procurarea seminţelor de Congresul al X-lca al par­ lectrică dc 400 KV Por­
succesele
prinzător de ce
In valorificarea acestei curg generos tocmai acolo ¡ ra diólo are, din iec(ia turnó - I re an, in întreaga tară se săr­ din soiuri productive ş i a tidului. Produsele ce slnt ţile de Fler — Slatina,
lorie I a U.V. C alón, o reu-
imense rezerve interne, în­ unde conducerea întreprin­ • y¡1 ió re o llie te la hecore ta- j bătoreşte Ziua recoltei. Săr­ animalelor de rasă, precum puse la dispoziţia consuma­ una din marile magistra­
treprinderile noastre poi*- derii face tot ce-i stă în pu­ • nó de produse o economie lo ¡ bătoarea oferă prilejul ca şi pentru extinderea lucrări­ torilor, în locurile tradiţiona­ le prin care energia des­
ncsc cu Lin avantaj extra­ tinţă pentru transformarea pretul de c o it de 143 leí. A- ! ţărănimea cooperatistă, me­ lor de îmbunătăţiri, funcia­ le de intilnire, oferă posibi­ cătuşată a Dunării Se va
ordinar. El conslâ în aceea tuturor salariaţilor din sub­ rcosta, ca armo re o creşterii ! l canizatorii,, cadrele tehnice, re. Utilizarea cu eficienţă ri­ litatea de a cunoaşte „pe îndrepta spre obiectivele
p rod u ctivită ţii muncii cu
10—
că masa largă a salariaţilor, alterni in colaboratori apro­ 18 elem en|i de ra dialoore pe j to(i cei ce muncesc in agri­ dicată a sprijinului, material viu“ strădania depusă de Industriale ale tării, a ln-
elementele muncitoreşti în piaţi. pentru a nu-i plafo­ m apná de foim ot şi o redu- j cultură să treacă in revistă şi financiar acordat, dublată cooperatori şi mecanizatori Irat In exploatare. Noua
fe ti i
unor consumuri specifi-
mod special, conştiente de na. înstrăina sau demobiliza ce. O im portantă contribuţie I ¡ realizările dobindite in creş­ dc hărnicia şi priceperea lu­ pentru a smulge pămintului magistrală executată de
calitatea şi responsabilitatea ei pentru a da friu liber a- lo ocesl succes şi-au adut-o | terea producţiei vegetate şi crătorilor ogoarelor, repre­ roade cit mai bogate specialiştii Întreprinderi­
de proprietari ai mijloacelor vîntului, entuziasmului, ini­ ■ colectivul schim bului I (con- j zintă unul din factorii de­ Răspunderea deosebită fa­ lor „Electromontaj" din
Gheorqhe
dus
de m aistrul
de producţie şi ai bunurilor ţiativei, manifestării poziti­ ■ Bórboni, coro o íosl evidon- animale, în consolidarea e­ terminanţi ai sporirii produc­ ţă de soarta producţiei anu­ Sibiu şi din Cluj se com­
materiale cieate, manifestă ve a personalităţii fiecăruia. ■ (¿oí lună de luna ¡n inlre- conomică a unităţilor şi în­ ţiei. ş i productivităţii muncii lui viitor, grija pentru ca in portă bine, răspunzlnd 1a
hotărîrea şi voinţa spre au- A devenit o realitate de ne­ ■ cerea socialistă), com uniştii făptuirea sarcinilor încredin­ tn agricultură. primul an al cincinalului ur­ toţi parametrii proiec­
Constantin
tofructificarea potenţelor contestat câ acele cadre ca­ • ■ Asenle Prejban, Triponi, Con- ţate de partid lucrătorilor Cu toate că in acest an mător să se asigure obţine­ taţi. Prin punerea In
N icurici,
loan
creative de care dispun, au re au învăţat să cunoască | tto n lin Ochea, Constantin din această ramură esenţială condiţiile climatice mai pu­ rea unor rezultate tot mai hinc|iune a acestut o-
tendinţa nativă înnăscută, şi sâ aprecieze personalul Cretu şi o l(il. a economiei noastre naţiona­ ţin favorabile şi calamităţile prestigioase îşi găsesc o btectiv au loet create
spre disciplină, principiali­ cu care lucrează, interesîn- le. Totodată, sărbătoarea dă naturale au influenţat ne­ expresie grăitoare in hotărî- condi|lile ca energia e-
tate. seriozitate şi dăruire du-se deopotrivă de capaci­ posibilitatea afirmării obi­ gativ asupra îndeplinirii in­ rea lucrătorilor din agricul­ Fecirlcă produsă de hi­
în muncă Dar simpla exis­ tatea fizică şi intelectuală, ceiurilor strămoşeşti, a por­ dicatorilor de plan, coopera­ tură de a sărbători prin drocentrala de la Porţile
tenţă a acestor elemente ca­ de pregătirea profesională, I O bogată seară j tului, cintecului şi jocului torii şi mecanizatorii au de­ muncă această primă dumi­ de Fler să He transpor­
re au constituit vreme înde­ aspiraţiile şi chiar de pro­ popular. pus eforturi susţinute pentru nică a lunii octombrie, in tată direct In zona indus­
lungată sursa succeselor în blemele familiale ale oame­ I de club Grija partidului şi statu­ a asigura o aprovizionare vederea terminării grabnice trială a oraşului Slatina
realizarea exemplară a sar­ nilor, sînt tocmai conducă­ : i lui nostru pentru dezvolta­ corespunzătoare populaţiei a lucrărilor din campania şi de aici fn sistemul e-
cinilor de plan nu mai este torii care îşi caută satisfac­ lo Clubul srndicolelor din rea intensivă şi moderniza­ cu produse agroalimentare. de toamnă şi executării lor nergellc naţional.
astăzi suficientă pentru a ţia in activitatea creatoare , l Vulcon o avut loc ie ri un in- rea agriculturii este puternic Roadele acestei toamne, care la un nivel calitativ supe­ Penlru Început, noua
teresont schimb de eaperien(o
garanta progrese amplifica­ a întreprinderii şi nu în a­ ■ pe tema „In iţia tiv e şl m ete­ reliefată de numărul mereu exprimă concret măsura e­ rior. Sc va oferi astfel ga­ linie funcţionează fa
te şi durabile în ridicarea tingerea scopurilor de natu­ ! de folosite in o rgo n iia re o sporit de tractoare şi maşini forturilor depuse de lucrăto­ ranţia că potenţialul de pro­ tensiunea de 220 KV
întreprinderilor la nivelul ră personală, de linişte şi de i locurilor de muncă“ , la core I agricole, de cantităţile tot rii din agricultură, oglin- ducţie al agriculturii este tot ptnă tn momentul ctnd
o p a rticip o f un mare număr
înalt de productivitate şl e- evitare a momentelor critice I do m ineri, ingineri, m aiştri, ! mai mari de îngrăşăminte . dese aportul nemijlocit la mai bine fructificat, cores­ vor fl terminate lucrări­
ficienţâ spre care nflzuim. din viaţa întreprinderii. tehnicieni şi octivişti sindicali. ! chimice puse la dispoziţia u­ punzător sarcinilor şi cerin­ le celor două staţii de
Sînt nenumăraţi conducă­ I M em brii cin cd u b u lu i ou Iii- j nităţilor agricole, de volu­ îndeplinirea obiectivelor re­ ţelor mereu sporite ale eco­ transformare de 400 KV,
torii şi cadrele de conduce­ LAURENŢIU VISKI | mal aspecte din (im pui dor- j mul creditelor acordate pen­ ieşite din programul stabilit nomiei noastre naţionale. aflate tn execuţie la Por­
re care au sesizat la vreme • : b o ie rii, uim ind ca pelicu la să ] • ţile de Fler ş| la Slatina.
lie p reientotă In fo ta mine-
valoarea enormă a acestui Noile blocuri din Lupeni : rilo r la Ieşirea d in schim buri. :
factor numit „climat moral (Contmuort in pog. o Z aţ se Încadrează armonios ! Apoi, pentru p o rlio p o n (i şi : PROGNOZA DE
lor, a (ost orgoai*
(o m iliile
de muncă" şi au acumulat in peisajul oroşului. i I io tă o seară distractivă. ; j CANCER PRIN
de-acuma suficientă expe- Foto : N. OHENA ANALIZA
DUMITRU TEŞELEANU •
IMUNOGLOBULINEI G
Este cunoscut faptul
că, tn bolile infectloase,
organismul uman îşi
pierde capacitatea de
Eforturi deosebite pentru grăbirea anticorpilor, adică Con­
apărare, datorită lipsei
a
gamaglobullnelor.
ferenţiarul dr. Ion Chl-
rlcuţă, împreună cn dr.
Doina lonescu şl dr. Tl-
lucrărilor agricole de toamnă ! lus Mureşan, de Ia Insti­
tutul oncologic din Chij,
au încercat să stabileas­
că In ce măsură fenome­
nul apare şl la cancer.
Ga în flecare an, capriciile de lucru nu sînt cltuşi de pu­ recoltei anului viitor nu i se severe în vederea curmării la­ Descoperirea a fost sur­
toamnei nu au întlizia-t să se ţin optimiste. Cele 18 procente asigură o bază trainică. Pină titudinii de nepăsare si indife­ prinzătoare. In momen­
arate. In ultimele zile brumele înregistrate la însâmînţarea acum nu s-a însâminlat nici lin renţă fată de bunul mers al tul fn care celulele can­
şi ploile au început să pună griului si cele 62 existente la bob de grîu, nefiuid încă rezol­ Ireburilor în cooperaliva aqri- ceroase invadează orga­
probleme aqricultorilor, tmpie- însăminjarea orzului nu reflec­ vată problema seminţelor, iar colă. nismul apar modificări
dicînd desfăşurarea normslă a tă nici pe depar-te posibilităţi­ terenul preqătil nu reprezintă De asemenea, este inexpli­ evidente, îndeosebi can­
Insăminţărilor şi recoMalului. le de care dispun cooperativele decîl norma de lucru pe o zi cabil de ce preşedinţii si '»nqţ- titative In tabloul gama-
Dar, pregătirea recoltei viitoa­ agricole. Decalajul de peste şi jumătate cu o semănătoare nerii de la cooperativele agrico­ globulinlc. Specialiştii
re si strlnqexea, roadelor aces­ 4 000 hectare creat între su­ (?). Această situaţie nu-l îngri­ le din Birsăv. Pelreni, Tolia, Vai- clujeni au observat, pen­
tei toamne trebuie să se execu­ prafeţele pe oare s-a preqătit jorează de loc pe inginerul dei şl Foit au tărăgănat nepermis tru prima dată, că mo­
te Sn condiţiile oferite de na­ patul qerminativ si cele însă- Avram Almăşan care. în plină de mult începerea semănatului. dificările imunoglobuli-
tură. Cerinţa esenţială în vede­ mînţale nu oglindeşte altceva campanie. îsi qăseşte alte pre­ Inqinerul Valentin Jivănescu nel G (gamaglobullna
rea reuşitei tuturor acţiunilor decît slaba preocupare a con­ ocupări. străine de treburile de la C.A.P. Birsău cunoaşte circulară! indică cu cer­
es-te, deci, ca timpul favorabil, ducerilor de unităţi, a cadrelor actuale din unilale. Fiind adept bine cauzele care- au determi­ titudine pericolul meta-
forţele $i mijloacele existente tehnice. consiliilor populare al devizei ..timpul trece, leala nat ca în acest an unitatea să stazării, agravarea bolii.
în unităţi să fie folosite tu comunale, a cooperatorilor si merqe“, inginerul este total realizeze la qriu o producţie In peste 80 la sulă din
randament maxim. Cum se mecanizatorilor penlru buna dezinteresat, manilestind lipsă cu mult sub I 000 kq la hectar cazurile de cancer ma­
materializează în practică a­ organizare a muncii şi reali­ de răspundere pentru îndepli­ Ţine oare cu lot dinadinsul ca mar studiate, prin anali­
cest deziderat ? zarea unor viteze sporite pe nirea sarcinilor ce-i sînt în­ situaţia să se repete si în a- za imuDoglobuIînei G,
Deşi de la data începerii se­ fiecare utilaj. credinţate ca specialist in prognoza medicală a fost
mănatului păioaselor de toam­ Cu toate că în ultimii ¡ini C.A.P. Surprinde însă faptul (Continuare in pag. à 2-a) confirmat^.
nă au 4recut mai bine de două producţia de griu obţinută la că deşi la Direcţia agricolă ju­ Un simbol al rodului acestei toamne.
săpt&mini. concluziile <*e se pot GA.P. Sălile se situează sub deţeană se cunoaşte slaba lui
formula în leqBturB cu ritmol limita oricăror aşteptări, nici activitate, du 66 iau măsuri