Page 14 - Drumul_socialismului_1970_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4896 ® DUMINICA 4 OCTOMBRIE 1970

a n iz a ţiile U. T. C. d in ş c o li

ocesul de educate

energiile umane abătîndu-le
de pe făgaşul normal al va­
(Urmare din pag. 1) lorificării. Cazuri de viciere
a climatului moral de mun­
că se mai semnalează din
In acest comportament nefericire prin unele uni­
constă una din condiţiile tăţi, mai ales acolo unde
esenţiale ale echilibrului de conducători şi cadre de con­
valori, ale succesului gene­ ducere, preocupate sâ urce
Şcolile au Jqtrat din nou In ro va fl nota caracteris­ elevilor, dar nu se substituie că ale muncitorimii hunedore- ral al colectivului. Este edi­ cît mai sus pc scara valori­
febra activităţilor de zi cu zi. tică a acţiunilor Iniţiate programului propriu de acti­ ne“. Remarcăm şl faptul că ficator în acest sens sâ re­ lor create de colective, se tre­
Este de fapt o perioada In ca­ de organizaţiile U.T.C. ale vitate, care trebuie să sinteti­ unul acesta a fost declarat levăm un recent experiment zesc brusc în atmosfera ra­
re, pe lingă procesul instruc- elevilor din judeţul nos­ zeze propunerile utedşlilor, ale .Anul atletismului şcolar*', impus de viaţă la o mină refiată a altitudinilor ierar­
tlv-eduoBtiv, pe lingă orele de tru ? cadrelor didactice şi ale con­ mişcarea sportivă fiind încunu­ din Valea Jiului După ce hice. Ele Ignoră însă că. pri­
muncă patriotică, sş pregătesc — Cu sprijinul consiliilor ducerii şcolilor, să tină seama nată şi de organizarea ,,Cupei luni In şir producţia a fost vind arogant şi sfidător în
şi se desfăşoară alegerile în or­ judeţean, municipale, orăşe­ de vlrsta, preocupările şi In­ speranţelor şcolare“. Tot ca o într-o îngrijorătoare regre- jos, spre masa autenticelor
ganizaţiile de 'bază ale «SîV neşti şl comunale se va ur­ teresele elevilor, de condiţiile noutate amintim constituirea, sie, în timp ce conducerea forţe creatoare de valori. îşi
r'i'.or, şedinţele aotivelor U.T.C., mări o îmbunătăţire a activită­ concrete din fiecare organiza­ la nivelul organizaţiilor U.T.C. realiza rara „performanţă" pierd invariabil stabilitatea
plenarele consiliilor de elevi — ţii orqanizatiilor U.TC. dîn ţie. Astfel, plenarele activelor din şcolile generale a asocia­ de a sancţiona peste trei şi alunecă spre subsolul res­
prilej de a fi discutate sl a­ şcoli, prin antrenarea elevilor U.T.C. vor dezbate proqramul ţiilor sportive, menite să op­ sferturi din salariaţi, noua pectului şi consideraţiei co­
doptate programe de actdvltăti în acţiuni educative care să de activitate al trimestrului I, timizeze acţiunile sportive de conducere a făcut o primi­ lective. Iar toate acestea se
cît mai boqate $i variate, re­ contribuie alături de şcoală, la urmărind reorqanizarea activi­ masă în rîndul elevilor. In re „de zile mari" primelor răsfrîng nu asupra persoa­
prezentând interesele, preocu­ stimularea Interesului, atît pen­ tăţii cercurilor, crearea. în şcolile qenerale se va lansa brigăzi care izbutiseră să ri­ nei conducătorului vizat, ci
pările, sugestiile elevilor. Pen­ tru studiu cît şl pentru aotivî- luncţte de dorinţele şl posibi­ concursul „Cunoaşteţi meseri­ dice producţia la nivelul se repercutează nemijlocit
tru a prefiqura cîteva din o­ tătile extraşcolare. a iniţiativei lităţile locale, de noi cercuri ile?" venit în întîmpinarea u­ planului. Enorm de mult a asupra muncii, efortului şi
biectivele orqanizatiilor U.T.C. şl au-toconducerii, să contri­ pe obiecte, definitivarea ne! cît mai eficiente orientări valorat acest moment psi­ strădaniei colective De a-
din şcolile judeţului nostru buie printr-un întreq complex cercurilor de preqâtire politico- profesionale a eleviţor. In hologic în redresarea ulte­ ceca, fără a nega sau mini­
ne-am adresat tovarăşului Ion de actlunj, Ia pregătirea te­ ideoloqlcă pentru studiul Sta­ şcolile profesionale se va pre­ rioară a minei 1 maliza fie şi cel mai mic
Raţiu, secretar cu probleme de meinică a tineretului şcolar tutului U.T.C., Istorie! P.C.R., găti $1 orqanlza expoziţia Poate că exemplul citat element poluant al morali­
şcoli la Comitetul Judeţean al pentru muncă $1 viaţă. mişcării revoluţionare si de .Tehnica se însuşeşte încă din nu este cel mai fericit ales tăţii. conducerile sînt da­
U.T.C., preşedinte al Consiliu­ - O garanţie a suc­ tineret din România. Se va anii de şcoală' dedicată semi­ din viitoarea faptelor ce se toare să creeze şi să menţi­
lui judeţean pentru munca In cesului acţiunilor organi­ orqanÎ2a, în funcţie de speci­ centenarului partidului. consumă cu atîta intensita­ nă mereu proaspăt climatul
rindv.l elevilor : zate (n şcoli o reprezintă ficul fiecărei scoli, primirea - Ţara noastră se si­ te în întreprinderi. El este optim pentru valorificarea
- Aţi participat ta ple­ alcătuirea planului de ac­ elevilor din anul 1 prin pre­ tuează, pe zi ce trece, însă suficient de concludent deplină a tuturor energiilor
nara Consiliului pe ţară tivităţi cu sprijinul elevi­ zentarea tradiţiilor şcolii, a printre ţările înaintate din în a demonstra că climatul umane din întreprinderi în
pentru munca in rtndul lor, râspunzînd astfel pre­ organizaţiei, a laboratoarelor, punct de vedere material dăunător, bazat pe suspiciu­ folosul lor ca oameni inves­
elevilor unde au fost dez­ ferinţelor şl solicitărilor atelierelor, a tuturor factorilor şl ştiinţific, fapt ce obligă, Prin volumul şl calitatea muncii sale, strungarul loan Kustos ne. teamă, tensiune, con- tiţi în funcţii de conducere,
bătute numeroase proble­ lor. Cum vedeţi realizat care vor contribui, de-a lunqul tineretul îndeosebi, la o de la I.P.S.P. Deva aduce o importantă contribuţie la spori­ strînpere şi alimentat de în folosul general al colecti­
me privind activitatea or­ acest deziderat ? anilor. Ia formarea lor, dînd pregătire tehnică neatin­ rea producţiei de piese de schimb pentru utilajele de eon- manifestări de incorectitu­ vităţii care le-a acordat gi­
ganizaţiilor U.T.C. ale e­ — La plenara Consiliului pe astfel posibilitatea manifestă­ să pinâ acum. Care este st,ucţ,i* Foto : N. GHENA dine uzează şl degradează rul moral.
levilor in noul an de şcoa­ tară şl a Consiliului judeţean rii din primele zile, a persona­ contribuţia organizaţiilor
lă, unde au fost prezen­ pentru munca în rtndul elevi­ lităţii $1 Initiative! fiecărui U.T.C. din şcoli la edu­
tate pe larg sarcinile or­ lor, a fost prezentat, dezbătut elev. carea tehnlco-ştiinţificâ a K
ganizaţiilor U.T.C- din sl îmbunătăţit calendarul acti­ - Elaborat In funcţie de elevilor ?
şcoli. vităţilor educative în afară de specificul şcolilor cărora — Cerută de proqresul con­ In Editura teh­ îndeplinirea planului de contractări
De curlnd a avut Ioc clasă şl axtrascolare întocmit se adresează — generale, tinuu al societăţii contempora­
plenara Consiliului Jude­ de C.C. al U.T.C şl de M i­ profesionale, de specializa­ ne, de qradul tot mal înalt de
ţean pentru munca In ria­ nisterul Invăţămîntuluf. A­ re postlicealâ, licee de spe­ tehnicitate al tuturor ramuri­ nică au apărut
dul elevilor care a dezbă­ cesta constituie un îndrumar cialitate, de cultură gene­ lor vieţii economlco-sliintifice,
tut aceleaşi probleme. In preţios în conceperea, planifica­ rală, pedagogice şj de problema educării tehnico- — sarcină obligatorie pentru
lumina acestor sorclni, ca­ rea el desfăşurarea acta vi tatii artă - calendarul cuprin­ şMInUfice a elevilor reprezintă M. Botez, N. Mlrescu: şi
de ş] acţiuni comune tu­ o preocupare comună Ministe­ Axonometrie. Prima lucrare
turor organizaţiilor U.T.C. rului InvătSmlntulul şl organi­ de axonometrle din litera­
Ne-aţi putea enumera zaţiei U.T.C., materializată în tura noastră tehnico-ştllnţl-
citeva ? transmiterea unor cunoştinţe (lcă are ca obiect practica
— Un grup de acţiuni co­ $1 deprinderi tehnice atît în protecţiei axonometrtce şl consiliile populare
Eforturi deosebite tului cu adinei semnificaţii în cadrul procesului de învăţă- pune la indemlna celor ce
mune vva f| dedicat evenimen­
mlnl cit $1 1n afara clasei, prin
viata politică a tării — aniver­ cercurile pe obiecte cu profil practică reprezentarea axo-
nometrlcă teoremele pe ca­
sarea a 50 de an! de la crea­ tehnic, prin „Casele tehnicii" re se sprijină construcţiile Consiliile populare comuna­ de îndeplinirea sarcinilor sta­ asemenea, rezultate bune. Co­
pentru grăbirea lucrări­ rea P.C.R. Alte manifestări sînt ale elevilor, oare urmează să ţie, adresindu-se cadrelor di­ le poartă nemijlocit răspunde­ sînt îndrumate şl controlate munele Brănişca. Burjuc. Cobra
bilite pentru fiecare sat. Ele
grafice ce intervin în aplica­
şi Gurasada au realizat
Ia fiinţă şl în judeţul nostru,
Şi
pla­
rea
pentru realizarea
Con­
consacrate înllmpinărlj
gresului IX al U.T.C. r acţiuni la Hunedoara Deva Brad, Că- dactice, studenţilor din insti­ nului de contractări şl achizi­ permanent de către consiliul chiar depăşit planul la con­
vcoV.ar-patriotice de înfrumu­ lan. Pentru elevii din mediul tutele tehnice de învăţămînt ţii. îndeplinirea prevederilor popular desfăşurînd o mun­ tractele de lapte.
Cu rezultate mai puţin bune
lor agricole de toamnă! seţare a comunelor si oraşe­ rural se urmăreşte crearea u­ superior, arhitecţilor, ingine­ acestui plan — stabilite de că permanentă de lămurire şl la contractări şi achiziţii se
nor ferme
agricole pe Ungă
lor. a şcolilor, concursuri cul-
Comitetul executiv al Consi­
convingere a ţăranilor munci­
tehnicienilor din In­
rilor,
tural-artlstice. de arta olastlcă, rooperativele agricole de pro­ dustria constructoare de ma- liului popular judeţean, pen­ tori pentru a contracta şi vin­ prezintă comunele Rîu de Mori,
sculptură, foto campionate ducţie. ştnl, Instalaţii, construcţii, tru fiecare comună în parte — de statului cit mai multe ani­ Pul, Baru Bulzeştii de Sus,
sportive, vr/.He şj pelerinaje la - In ansamblu, cum arhitectură, institute de pro­ este o sarcină obligatorie a male ş! produse agroslimenta- Blăjeni, Bănlla şî altele. La
Strei oartofll an fost etrînal de Muzeul de Istorie a P.C.R., caracterizaţi activităţile iectare, matematicienilor etc. tuturor orqanelor ‘locale ale re explicîndu-le pe larg avan­ contractările de lapte n-au rea­
pe Întreaga suprafaţă, coopera­ Dof.tana, la monumentele Isto­ ce se profilează pentru .a­ W. OUzac: Teoria plasti­ puterii de stat. tajele şl înlesnirile pe care lizat nimic comunele Telium
M B B S B fl torii din Vîlcele, Bretea Româ­ rice ale judeţului. De o am­ cest an In munca organi­ cităţii. Teoria amintită în O dată cuj primirea sarcini­ statul le acordă contractanţi­ Interior, Cerbăl. Peştisu Mic,
nă, Bretea Stieluluj ş.a. nu au; ploare deosebită se va bucura, zaţiilor U.T.C. ale ele­ titlu cunoaşte o deosebită lor de plan, comitetele exe­ lor. La Băîţa. nu de mult, a Baia de Crîş. Blojcni. Crişrinr.
schiţat nici un qest la recoltat. în liceele de cultură generală, vilor ? dezvoltare !n ultimii ani în- cutive ale consiliilor populare avut loc o analiză 'î realizări­ Luncoiu de Jos. Situaţia nu
nul viitor ? Cum altfel poata Stadiul tntîr2lat în care se concursul „Cine ştie. răspun­ — Pline de dinamism $1 ti­ truclt permite o apreciere au stabilit măsuri concrete lor In acest domeniu şi s-au poate fi explicată prin ¡unifi­
„motiva* de ce ptnfl acum nu află semănatul şl recoltările de" pe tema „50 de ani de nereţe. Considerăm că am por­ mal exactă a comportării pentru desfăşurarea activităţii stabilit noi măsuri pentru im­ cări. De aceea se impune ca
s-a JnsSmlnţaţ nici un heolar constituia un serios se-mnsl de luptă sl măreţe înfăptuiri! sub nit Intr-un an de învăţămînt materialelor care alcătuiesc şl împreună cu reprezentanţii pulsionarea activităţii. Rezul­ în cel mai scurt timp. consi­
cu grîu'f alarmă pentru organele agricole conducerea P.C.R.* — cu faze care va oferi elevilor posibi­ dl feri te piese şl construcţii unităţilor contractante si con­ tatele obţinute atestă că s-a liile populare comunale să mo­
Pe ilingă cfl ritmul la Insă- Judeţene consiliile populare co­ pe clase, şcoală, municipii, o­ lităţi multiple de a 'îctlva în ducerilor cooperativelor de muncit bine. Astfel, iată de bilizeze toate forţele în vede­
mînţărl eale nesatlsiăcător. In munale, conducerile unităţilor rase. ludet — antrenlnd un nu­ domeniul preferat, de a-şi cul­ supuse fie solicitărilor sta­ consum au constituit colec­ 870 capete bovine cile erau în rea Impulsionării activităţii,
celor dinamice.
tice, fie
unele unit St I se neglijează şl agricole şl cadrele tehnice că­ măr foarte mare de elevi. Se tiva aptitudinile, de a-şl forma Semnalăm din cuprins : sus­ tive care să desfăşoare o sus­ plan s-eu contractat 996, la pentru a putea încheia acest
calitatea lucrărilor. Ignorln- rora — ca factori răspunzător! va prezenta. în tonte munici­ deprinderi practice Jn dome­ ţinerile de bază din teoria ţinută muncă de tămurire şi porcine fată de 40 capete plan, sn cu realizări cil mai hune
du-se regulile de bază ca tre­ de soarta productivi — le re­ piile şl oraşele, spectacolul niile spre care 6e simt atraşi. stării de tensiune şl a stării convingere în rlndurîle mem­ s-au contractat 34. Iar dîn can­ la contractări şi achiziţii ariu-
buie respectate, la G.A.P. Văl- vine datoria să manifeste o „Te cînt partid, părinte Iubit al Un an şcolar în care activită­ brilor cooperatori şi produ­ titatea de 800 hl lapte s-au cînd în acest fel o contribu­
cele s-a lucrat la semănat cu deosebită răspundere şl grijă tineretului". Iar în colaborare ţile organizaţiilor U.T.C,, 'ală­ de deformaţle, condiţiile de cătorilor Individuali din toate ţie mai substanţială la huna *-
plasticitate, curgerea plană
tuburi lipsă la maşină I pentru mobilizarea întreqului cu cercurile şl societăţile de turi de şcoală, vor contribui la a corpurilor perfect plastice, satele. Bine s-a procedat în a­ contractat 600 hl. La achiziţii provizionare a industriei cu
s-au realizat 173 000 buc. ouă
In bună măsură rezultatele potenţial urman şl material la Istorie şl muzeul judeţean va obţinerea unor rezultate deo­ starea de tensiune bidimen­ ceastă privinţa la Băi|a. Aici si 950 kq carne de pasăre, pre­ materii prime şi a populaţiei
slabe ila semănat ie dMoresc urgentarea şl încheierea în avea loc sesiunea de referate sebite în toate domeniile. sională, problema încovoierii colectivele constituite sînt cum şi alte produse. cu produse aqroalîmcntare.
deficientelor în organizarea ac­ timpul cel mal scurt posibil a şl comunicări ştiinţifice cu te­ Interviu realizat de elasto-plastlce etc. conduse de un membru al co­ Şî In alte comune, printre
tivităţii mecanizatorilor, la zile ILEANA LA5CU mitetului executiv al consi­ care Vala de Jos lila Burjuc,
favorabile de lucru, unii trac­ lucrărilor agricola de sezon. ma : „Tradiţii de luptă şl mun- liului popular. Aceste colecti­ GurasacU. Brăntşca. unde s-a
torişti de la C A.P. Rapolt el ve împreună cu deputaţii din desfăşurat o muncă susţinută
Bobilna au plecat să-şl rezolve - - flecare circumscripţie, răspund si permanentă s-au obţinui, de
treburi personale, deşi 9a se­
mănat şj preqătîrea terenului
se semnalează mari restanţe. r
Totodată, la CA P. Peştlşu Mic
şi Nandru defecţiunile Ivite Oa Fier vechi pentru metal nou
tractoare sau la semănători au
frînat mult viteza de lucru la
însamînţărl. Fată de aceste ne­ Tinerii muncitori de la I.M. Barza au făcut, in a­
ajunsuri, conducerea f.M.A, O- cest an. numeroase dovezi de hărnicie în cadrul ac­
răştie înHrzIe să Intervină cu ţiunilor de muncă voluntar-patriotică. Numai în
măsuri energice, ceea ce nu cursul lunii septembrie, uteciştii de aici au colectat
face deelt să se diminueze pro­ 70 tone de fier vechi, cu care au rotunjit cifra de 300
ducţia viitoare de grîu 1n uni­ ce reprezintă. în tone. cantitatea de metal colectat de
tăţile deservite. la începutul acestui an.
Neaşteptat de lent se acţio­ Şi tinerii din sectoarele electromecanic şi transport
nează şl 'la recoltarea culturi­ ale Exploatării miniere Dîlja au răspuns cu entu­
lor tîrai. In multe cooperative ziasm chemării organizaţiei U.T.C. de a contribui la
agricole începerea atrlngeril colectarea metalelor. Organizînd în trei riupâ-amieze
producţiei de porumb s«tă sub o acţiune de muncă patriotică, uteciştii din cele două
semnul Întrebării, Iar scosul sectoare ale minei au colectat şi expediat oţelâriilor
cartofilor s-a efectuat de pe Linia arhitectonică, supleţea noilor construcţii dau cariieruiui Gojdu din Deva o notă de eleganţă şi personalitate. 40 tone de fier vechi.
numai 31 la sută dîn suprafaţa
cultivată. In timp ce la G.A.P.
Momentul cel mal impor­ CENTENARUL VIEŢII TEATRALE (IU) vistei Familia sub titlul „A ­
tant al luptei Iniţiatorilor şl dunarea de la Deva pentru Uzina mecanică Cugir
susţinătorilor unui teatru ro­ constituirea Societăţii în ches­
mânesc în Ardeal sosise. In ror acţiunilor întreprinse în cest sens, el vede în teatru o ţinut de localnici, la care a societăţii, care fuseseră popu­ tiunea teatrului român", în
ziua de 4 octombrie 1870, în chestiunea teatrului pînă la instituţie menită sâ păstreze participat şl public maghiar, larizate prin publicarea în care losif Vulcan declară a-
oraşul de la poalele Cetăţii, constituanta de la Deva. şi sâ perfecţioneze limba ro­ fapt ce nu i-a scăpat cronica­ presă. In cadrul dezbaterilor ceastâ zi o mare sărbătoare
veneau cei mai inimoşi, lum i­ A fost apoi aleasă o comi­ mână, o instituţie cu ajutorul rului de la revista Familia, ce s-au definitivat anumite for­ pentru toţi românii : „E ma­ angajează de urgenţă:
naţi şi patrioţi reprezentanţi sie de trei deveni — Ioane căreia trebuie sâ se cultive a înregistrat cu plăcere ase­ mulări şi s-au precizat cele re această zl pentru toţi ro­
ai românilor din Transilva­ Papiu, Isaila Moldovan şi Pe­ conştiinţa naţională, simţâ- menea dovezi de înţelegere şi cinci capitole ale statutelor : mânii. Ea are sâ formeze o
nia, pentru a participa la a­ tru Drâghici — pentru a fa­ mîntul demnităţii de naţiune sinceră prietenie ori de cîte I. Scopul, titlul şi mijloacele epocă memorabilă în Istoria
dunarea generală de consti­ ce înscrieri de membri. pe descendentă din străbuni eroi. ori ele s-au iv it : „Intre pu­ societăţii ; II. Membrii socie­ culturi! noastre naţionale
tuire a Societăţii pentru fond bază de subscripţii ; primul In condiţiile istorice date, în tăţii ; III, Adunarea societă­ Azi, naţiunea noastră a scos — muncitori necalificati
de teatru român în Ardeal. Inscriş fiind vicecomitele Hu­ concepţia cărturarului arde­ blic văzurăm cu bucurie par- ţii ; IV. Comitetul societăţii şi la lumină un nou drapel de *
Referindu-se la prima zi a nedoarei, Giorgiu Ciaclanu.cu lean, teatrul era văzut ca o tlcipînd şl un frumos număr V. Dispoziţiuni generale. La cultură...*. E vorba de înfiin­ de la vîrsta de 20 ani la 55 ani.
lucrărilor adunării de la De­ ţarea Societăţii pentru fond Celor angajaţi li se asigură 3 mese pe zi la can­
va, redactorul revistei Fami­ de teatru, despre care preci­
lia relata că : „încă cu dimi­ zează în continuare : „Aceas­ tină, contra cost, şi cazarea în blocurile de nefami-
neaţa zilei, care pentru ro­ tă societate se constitui în lîşti.
mânii dincoace de Carpaţi va ziua de 5 octombrie în fru­ Ceî interesaţi se vor prezenta pentru angajare cu
fi pentru eternitate mare, moasa şi strălucita adunare toate actele necesare.
vedeai pe străzile oraşului de la Deva (Familia, nr. 39,
Deva unduind românii, care din 26 IX/9.X.1870). INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC LA SE­
au curs pentru a face posibi­ LA DEVA Şl ziarul Federaţiunea rela­
lă realizarea măreţei idei : ta zilnic despre evenimentele DIUL UNITĂŢII, TELEFON 3, INTERIOR 131, SERVI­
crearea unui teatru român" de Ia Deva. Atrage atenţia CIUL PERSONAL.
(Familia, nr. 39 din 26.IX / şcoală de cultură naţională aceeaşi poziţie sănătoasă şi
9.X.1870). Contînuînd parcă 1000 florini, urmat de încă 60 pe al cărei frontispiciu cere de fam ilii maghiare" (Fami­ propunerea avocatului loan demnă a Federaţiunii în pro­
ideea din Familia, ziarul Fe- de participanţi, care, împreu­ sâ se înscrie deviza „Limba lia, nr. 39 din 26.IX/9.X.1870). Pipoşiu ca proiectele sâ fie blema naţională, ca şi a Fa­
deraţiunea preciza : „Intre nă cu cei înscrişi deja de co­ şi naţionalitatea", câci, „dacă In ziua a doua a lucrărilor adoptate de adunare, aceasta miliei şî a întregii mişcări
şi le însuşeşte, le aprobă şi le
oaspeţii adunaţi văzurăm cu mitetul provizoriu au devenit ne-ar piere limba, râmînem adunării se dă citire telegra­ culturale româneşti, care nu
bucurie pe venerabilul bâtrîn membri cu drept de vot, al­ ca fiinţe fizice, dar n*i ca na­ melor sosite de la Baia Mare, votează în unanimitate. După urmăreau alimentarea disen­ / \
şi erou din luptele noastre cătuind constituanta Societă­ ţiune". Concepută pe un ase­ Somcuta Mare. Sighetul Mar- votarea statutelor de aduna­ siunilor naţionale, dimpotri­
rea constituantă, losif Hodoş
de libertate din 1848 şi 1849, ţii pentru fond de teatru. menea fond de idei şi expusă maţiei, Budapesta, Satu Mare, declară Societatea constituită.
(...) Slmion Balint, pe neo­ Fondul Societăţii, realizat din în stilul aprins ce aminteşte Arad, Timişoara, Gherla, Si­ Prin aclamaţie s-a ales a­ vă, subliniau şi îmbrăţişau întreprinderea nr. 1
bosiţii şi zeloşii români : Ni­ subscripţiile constituantei, în­ de Şincai şl Maior, dizertaţin biu, Nâdlac şi din alte loca­ poi comitetul acesteia, alcă­ cu căldură şi admiraţie orice
cola, avocat în Abrud. I. M. suma zestrea sa iniţială de Iul Vulcan a fost primită cu lităţi, prin care susţinătorii tuit din : losif Hodoş — pre­ act de frăţietate între ro­
teatrului, din toate punctele
Moldovan. profesor în Blaj 8 000 florini. deosebită însufleţire de parti­ cardinale ale Transilvaniei, şedinte ; Al. Mocioni — vice­ mânii şi maghiarii trăitori pe
In continuarea
şl pe alţi mulţi fraţi de-ai din prima zi, losif lucrărilor cipanţi, aşa cum a fost de adresează urări de bine şi preşedinte ; I. Vulcan şi I.
Vulcan
noştri din Zarand şi Ciann- altfel primită şl expunerea succes adunării şi o asigură Galu — secretari ; V. Babeş pâmîntnl Transilvaniei. producţie industrială cu
du...* (Federatiunea nr. 93— prezintă expunerea intitulată documentată făcută de losif de sprijinul lor moral şl ma­ — casier şi Al. Roman cu Pe­ Celor ce au contribuit cu
„De ce voim sâ avem teatru
430 din 26.IX/9.X.1870). naţional", în cuprinsul căreia Hodoş „Despre teatru în Ta­ terial. Mulţimea telegramelor tru Mihali — membri. sinceritatea, cu entuziasmul
¡Lucrările adunării s-au des­ insistă asupra misiunii socia­ rile Române', în care se in­ şi conţinutul lor înflăcărat După ce se fixează ca loca­ şi cu pasiunea sacrificiului
chis la 4 oct. 1870, orele 11. le a teatrului ca şcoală de sista asupra Istoricului în­ dau un plus de strălucire a- litate gazdă a adunării gene­ lor dezinteresat la fondarea sediul in fimisoara
în localul casinei ungureşti — educaţie moral - patriotică : fiinţării teatrului în Munte­ dunârii de la Deva şi ilus­ rale viitoare (1871) Baia Ma­ %
azi sala de repetiţii a Tea­ „Teatrul — afirma Vulcan în nia şi Moldova şi se sublinia trează încă o dată hotâiîrea re, iar losif Vulcan oferă re­ „Societăţii pentru fond de
trului de estradă — sub con­ cmTntarea sa — este un tri­ necesitatea înfiinţării teatru­ unanimă a românilor arde­ vista Familia ca oficios al teatru român în Transilva­
ducerea preşedintelui comite­ bunal neparţial, unde virtu­ lui şi In Ardeal. leni de a-şi făuri un teatru Societăţii pentru fond de tea­ nia" în cadrul adunării de Ia strada Haşdeu, nr. 1
tului provizoriu — dr. losif tea se premiază şi viciul se Din programul primei zile naţional : „Niciodată încă o tru naţional în Transilvania, Deva de acum 100 de ani, ce­
Hodoş, ales prin aclamaţii şi pedepseşte ; unde curajul se n-a lipsit nici un moment in­ adunare românească n-a fost preşedintele losif Hodoş de­ ANGAJEAZĂ URGENT:
aplauze ca preşedinte al adu­ glorifică şi laşitatea se dis­ tenţia şi grija gazdelor ca fericită de a primi atît de clară închise lucrările adună­ lor ce au înscris oraşul nos­
nării generale dc la Deva. preţuieşte ; unde patriotismul oaspeţii sâ se simtă într-ade- multe telegrame salutatorii. rii generale de la Deva în tru între localităţile ce au
In calitatea sa de secretar se-ncununâ şi trădarea se o- văr bine. In cinstea lor s-a Această împrejurare dovedeş­ timp ce participanţii, într-o participat plenar la marile - ELECTRICIENI AUTORIZAŢI, GRADUL IV. pen­
şi casier al comitetului „ce­ sindeşte". Expunerea devine organizat un frumos banchet te eclatant că fondarea unui atmosferă de însufleţire şi momente ale culturii româ­ tru balastiera din comuna Ghîoroc, judeţul Arad.
lor cinci", animatorul princi­ tot mai patetică şi înflăcăra­ la care s-a toastat pentru in­ teatru naţional este astăzi o entuziasm general, îl aplaudă neşti din Ardeal — le dedi­ Se asigură cazare gratuită şi cantina contra
pal al ideii teatrului arde­ tă pe măsură ce autorul a- telectualitatea română, iar „o dorinţă generală" (Familia, şi ÎI aclamă ‘ pinâ la ieşirea cost. Salarizarea conform H.C.M. 914/19o8.
lean, losif Vulcan, ales acum, daugâ noi şi noi dovezi ale bandă muzicală executa cele nr. 39 din 26.IX/9.X.1870). din sală. căm ncenstâ succintă evoca­
împreună cu August Horsin, necesităţii înfiinţării teatrului mai frumoase piese naţiona­ Problema de fond de pe a- Rezonanţa cea mai mare a re ca un pios şi modest oma­ Informaţii suplimentare la balastiera Ghîoroc,
secretar al adunării generale, pentru românii din Ardeal, le" (Familia, nr. 39 dîn 26.IX / gondn celei dc a doua zile a actului de cultură naţională, giu. telefon 21.
prezintă în faţa acesteia vm care se aflau intr-o situaţie 9.X.1870). Prima zi s-a înche­ adunării generale a consti­ sâvlrşit la Deva în 5 oct. 1870,
raoort detaliat asupra tutu­ socîal-politicâ specială. In a- iat cu un Izbutit concert aus- tuit-o dezbaterea statutelor se întîlneşte în paginile re­ Prof. DUMITRU SUSAN
i