Page 16 - Drumul_socialismului_1970_10

4 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4396 DUMINICA 4 OCTOMBRIE 1970

m Wimm dipmncĂ INTREVKDËKE

ZENON KEISZKO -

J. CHABAN-DELMAS

CAIRO 3 fAqerpres). — La ze la ÎLneralii, a conferit cu y „APOLIO 15" VA FI
Cairo au continuat întrevederi­ Labib Shukeir, preşedintele A- VARŞOVIA 3 (Agerpres). Tema convorbirii ce a avut
le între oficialităţile cqiplene dunătii Naţionale a R.A.U. După cum informează a­ loc cu acest prilej, menţionea­ y LANSAT SPRE LUNA LA
Şi conducătorii unor delegaţii De asemenea, delegaţia Re­ genţia PAP, Zenon ICIiszko, ză agenţia citată, s-a referit y 25 IULIE 1971
străine, aflate în capitala R.A.U. publicii Socialiste Federative vicepreşedintele Seimului R P. la relaţiile bilaterale polono-
pentru a asista la funeraliile lui Iugoslavia, condusă de Edvard Polone, aflat la Paris, a făcui franceze în legătură cu apro­ \ ,
Carnal Abdel Nasser. i „Apollo-15”. care va fi
Kardcli, a avut o întrevedere o vizită primului ministru piata vizită a premierului
După cum relatează aqenlia cu Anwar Sadat. . lansat spre Lună la 25
TASS. la Palatul republican O altă întrevedere a avut loc francez, J Chaban-Delmas francez in Polonia. 1 iulie 1971, vo li dotat cu
„Kubbeh" au avut loc întreve­ intre Anwar Sadat şi Elliot ţ cele moi perfecţionate
deri intre membrii deleqaţiei Richardson. ministrul ameri­ i mijloace tehnice pentru
sovietice de partid şi de stat. can a| sănătăţii şi educaţiei. J studierea suprafeţei se-
condusa de Alexei Kosighin şi \ lenare, o subsolului lunar
La discuţii a luat. dc aseme­ CONFERINŢA DE PRESĂ A
Anwar Sadat. preşedintele in­ nea. parte Mahmud Riad, mi­ i şi o mediului inconjură-
terimar ai R.A.U. La discuţii au nistrul de externe al R.A.U. l tor, o anunţat N.A.S.A.
1 , Dovid Scott, comandantul
participat şi alte o fie hi ¡lăţi e- Alte convorbiri au fost pur­ PREŞEDINTELUI COMISIEI C.E.E. ^ novei şi James Irwin vor
qiptene tate de Mahmud Riad cu Cha- l dispune de un „jeep Iu­
ban Delmas. primei ministru a)
Go Mo-jo, vicepreşedinte Franţei. Alee Douqlas Home. BRUXELLES 3 (Aqerpres). — CLmenl n-ar constitui un ele­ ’ nor" care va permite o
al Adunării Reprezentanţilor ministrul de externe al Marii Preşedintele Comisiei C.E.C., ment de negociere. \ sporire considerabilă a
pe
t razei lor de acţiune
VIETNAMUL DE SUD - Frontul Naţionol de Eliberare din Vietnamul de Sud cauzează
Populori din întreaga Chină, Britanii şi Aldo Moro, minis­ pierderi grele inamicului. Franco Maria-Malfatli, a (inul In altă ordine de idei. Mal- .* suproloţo Lunii. In pro- (
conducătorul delegaţiei chine­ trul de externe al Italiei . In fotografie: Rămăşiţele unui elicopter american răpus de artileria F.N.E. la Bruxelles prima conferinţă tal.li a pledat în favoarea spo­ 1 gramul de cercetări este
de presă dc la instalarea sa
in noua funcţie. Cu icesl pri­ ririi substanţiale ^ rolului po­ ^ prevăzută plontareo pe
litic al orqanului executiv al
• Lună a unui mortier ol <
lej Molfăiţi s-a referit la o Pieţei comune. Această dolean­ 1 cărui tir va li telecomon-
scrie de probleme privind vii­ ţă a noului preşedinte al exe­ dat de pe Pâmint. Expío*
U ltim e le ş t ir i transm ise din: ! MONTEVIDEO 3 (Agorpres) — Surse ale poliţiei torul Pieţei comune. In leqă- cutivului C.E.E. are însă şanse ziile celor patru obuze ale
lură cu perspectiva de-lărqirc
minime să fie realizată, intru-
caţii preţioase
asupra
j urugua.yenc au anunţat ră sînt în posesia unor înfor- a comunităţii. Malfatli a afir­ cît Franţa se opune caleqoric ! acestuia vor furniza indi­
mat că „membrii comisiei sînt ca un ssemenea orqanism co­
| maţii, potrivit cărora consulul brazilian Aloysio Dias interesaţi in realizarea acestui munitar să hotărască asupra ! diferitelor pături ale solu- ('
IORDANIA speciale“ plisale sul) comanda allé acţiuni de protest împo­ | Gomidc. răpii de membrii unei organizaţii clandestine deziderot cit mai repede po­ politicii sale interne si exter­ lui lunar pinâ la o adîn- /j
consilierilor militari americani
cime de 660 metri,
triva războiului. Jn luna sep
Şi susţinute de aviaţia ameri­ tembrje. sute de militari din din Montevideo la 31 iulie ac., va fi eliberat astăzi, sibil“. Solicitat să se refere la ne. Problema conferirii Comi­ \ înaintea debarcării as- \
conţinutul documentului tran­
cană au participa.! la vaste divizia a 7-a saigonezâ au ro* înfr-o zonă situată ia 16 Kilometri de centrul capita­ siei C.EE. a unei competenţe tronauţilor in Moreo Ploi- t
AMMAN 3 (Aqerpres). — smis comisiei de quvernul bri­ supranationale a constituit o- I
„Noul guvern iordanian nu va operaţiuni represive in regiuni­ iuzat să îndeplinească ordine­ lei. Consilierul american (' laude I-’ly, răpit si el în tanic în leqălură cu sarcinile bîectcl unor dispute apriqe In­ 1 lor, un mic satelit de 11 {
le din nord şi nord-veslcl Lao-
recunoaşte pe viitor decit o sului. Guvernul Revoluţionar le comandamentului lor. Fn | urmă cu două luni, va continua să fie deţinut dc meni­ financiare ce ar reveni Anqliei tre ..cei şase“, dispute care au ! kilograme se vo desprin- )
singură organizaţie pales­ Provizoriu al Republicii Viet­ cadrul unor companii au fost I brii aceleiaşi organizaţii. în eventualitatea aderării la dus. h un moment dat, Piaţa de de cabina principală, i
tiniană de rezistenţă, si a­ namului de Sud. se arată în semnalate incidente violente C.EE., Malfatli a evîtat să des comandată de Alfred J
nume Al-Fatah. condusă declaraţie. sprijină poziţia între soldaţi şi comandanţii u- un răspuns precis, mârqinin- comună la un pas de dezinte­ Worden, şi vo gravita in r
de Vasser Arafat", a anunţai nitălilor militare respective. du-se să declare că acest do- grare. jurul astrului pentru a-i 1
ministrul informaţiilor al Ior­ Frontului Patriotic din Laos şi studio eventualele urme i
cere cu hotărire încetarea tu­
daniei, Adman Abu Odeh, fn- turor acţiunilor militare ame­ v de atmosferă.
tr-un comunicai citat de agen­ ricane şi ale aliaţilor S.U.A. CAMBODGIA v Cei doi ostronouţi vor 1
ţia Associated Press. Cele­ ne teritoriul Laosului. şi acordarea dc garanţii în ce priveşte păstrarea locului de efectua trei ieşiri pe su- (
lalte organizaţii de rezistenţă muncă \ prafoţo Lunii care vor I
vor fi considerate „ilegale“, a ★ SAN FRANCISCO 3 (Ager- PARIS — Primul mi- } putea totaliza 40 ore, o '
'adăugat ministrul informaţi­ SAIGON 3 (Aqerpres. pres). Deţinătorul porto­ nistru al Laosului, Su- j GENEVA. — Comisia pentru stupefiante a Naţiunilor perioadă cu mult moi \
ilor. Dezertările au devenii un foliului externelor în regimul vanna Fuma. care se allă j Unite. întrunită în sesiune specială. începînH de luni la lungă decît a celorlalte »
„Respinqem în întregime ho- fenomen frecvent in lindul dc la Pnom Penh. Koun Wick, I inii o vizită la Paris, a j Geneva, a adoptat vineri o rezoluţie, prevăzind crearea misiuni Apollo. In timpul
tărirea guvernului iordanian trupelor saiqoncze, în pofida afla-l in preveni în S.U.A., a re­ i fost primii vineri dc ; unui fond special destinat luptei împotriva drogurilor. Re­ acestor „plimbări" vor
de a considera ca ilegale toa­ măsurilor severe luate dc ad­ cunoscui. înlr-o conferinţă de preşedintele Franţei, ! zoluţia recomandă, în special, limitarea producţiei plante­ fi plantate pe suprafaţa
te organizaţiile palestiniene de ministraţia Tliieu pentru a Ir? presă, că forţele aeriene ame lor. din care se extrag substanţele narcotice, numai pen­ j selenară diferite aparate
rezistentă, cu excepţia lui preveni. Numai în prima ju- ricanc efectuează în prezent Georges Pompîdou. Cu a- i tru nevoi medicale şi ştiinţifice. J şi vor fi recoltate eşan­
Al-Fatah'’, a declarat vineri, la iuătale a lunii septembrie, pe- operaţiuni de sprijinire directă cest prilej, a avut loc i Proiectul dc rezoluţie a fost prezentat Comisiei pen­ 1 tioane lunare.
Amman. un membru al Comi­ sle 800 de militari au părăsit a trupelor regimului. Koun o convorbire cu privire : tru stupefiante a Naţiunilor Unite de un grup de state,
tetului Central al Rezistenţei armata regimului de la Saiqon. Wick a refuzai să precizeze la relaţiile bilaterale Şi j printre care Brazilia, India, Suedia, Pakistan. Turcia şi LA FRANKFURT S-A
Palestiniene „Ţoale mişcările Unii din-lre aceştia au reuşit frecvenţa acţiunilor de -acest la unele probleme inter- ; S.U.A,
de rezistenţă au dreptul să să ajungă în zona eliberată, gen ale aviaţiei S.U.A Declara­ naţionale. j INAUGURAT CEL MAI
existe“, a spus el în continua­ unde se află familiile lor, ală- ţiile oficiale americane limi­ BONN — Autorităţile federale vest-germane au anun­ I MARE HANGAR DIN
re. De asemenea, postul de lurîndu-se forţelor patriotice. tează intervenţia aeriană fn ţat vineri că intenţionează să ceară parlamentului adopta­
radio din Bagdaq al Rezistenţei. Concomitent cu dezertările OSLO. — Vineri, în capitala Norvegiei, au început lu­ rea unei legi prevăzind condamnarea la închisoare pe via­ LUME
Palestiniene a condamnat ho- în rîndul trupelor administra­ Cainbodqia la acordarea unui crările sesiunii ordinare a Parlamentului Mesajul cu pri­ ţă. ca pedeapsă maximă, pentru persoanele ce se fac vi­
tărirea cabinetului iordanian. ţiei Thieu au luol amploare şi „sprijin logistic". vire la situaţia din ţară, prezentat în prima zi a lucrărilor, novate He acte piratereşti în domeniul aviaţiei. Cererea ( Cel moi more hangar
din lume pentru adâposti-
i
subliniază, printre altele, faptul că guvernul norvegian în arest sens, formulată de guvernul landului Renanin de 1 reo avioanelor a fost
Nord-Wcstfalîa, a fost înaintată Bundesralului, camera su­
V IETN A M este gata „să contribuie la convocarea unei conferinţe în perioară a Parlamentului RFG. . 1 inaugurat la aeroportul
problemele securităţii şi colaborării in Europa, să parti­
cipe la acţiunile legate He dezarmare şi controlul înarmă­ WASHINGTON. — Ministrul american al transportu­ din Frankfurt. Avind o
ri lor". rilor. John Volpe. a anunţat vineri la Washington că 800 ) lungime de 300 metri, o
HANOI 3 fAgerpres). — Mi- de agenţi vor efectua săpiămîna viitoare un antrenament ! lăţime de 110 metri şi o !
nislernl Afacerilor Externe al LONDRA. — Rezervele de aur şi devize convertibile special de 5 zile, după care vor fi îmbarcaţi pe avioanele înălţime de 36 metri, han­ (
Guvernului Revoluţionar Pro­ ale Marii Britanii au scăzut in luna septembrie cu 36 mi­ liniilor americane. Ei fac parte din contingentul de 2 500 t garul va adăposti în a-
vizoriu al Republicii Vietnamu­ lioane lire sterline, a anunţat vineri seara Trezoreria An­ de agenţi pe care guvernul S.U A. i-a recrutat pentru lupta f celoşi timp 6 avioane gi­ I
lui de Sud a dat publicităţii o gliei. Este pentru a doua lună consecutiv, relevă agenţia împotriva pirateriei aeriene I gantice de tipul „Boeing-
declaraţie în cire condamnă UPI, cind rezervele britanice înregistrează scăderi Tn luna 747" sau 14 avioane mai
extinderea de către S.U.A. a august, reducerea rezervelor a fost evaluată la 18 mi­ NEW YORK. — Aproximativ 150 He deţinuţi Hin în­ 1 „mici* de tipul „Boeing-
operaţiunilor militare în Laos. lioane lir'e chisoarea municipală, situată in centrul New York-ului. ! 737-s". Pentru început
Declaraţia, transmisă de agen­ s-au răzvrătit vineri, făcînd ostatici 11 membri ai gărzii. printre companiile aerie­
ţia de presă Eliberarea, men­ ATENA. — După vizita oficială efectuată în Turcia, Ei revendică condiţii de detenţiune mai bune. ne care vor beneficia de
ţionează că, începînd din sep­ ministrul apărării al Statelor Unite, Melvin Laird, şi ami­ AFP aminteşte că în această închisoare, supranumită J instalaţiile acestei con­
tembrie onul curent, „unităţi ralul Tliomas Moorer, preşedintele Comitetului mixt al „mormintele'*, s-a mai orodus o revoltă asemănătoare cu y
şefilor de stat major din S.U.A., au sosit vineri la Atena. I strucţii se numără „Luft­
hansa", „Air France", „Ali- y
După cum a declarat la sosire, Laird intenţionează să albă cîteva sâptâmîni în urmă
astăzi o serie de convorbiri cu oficialităţile greceşti în sco­ totio ”, „Sa bena”. Pe y
pul „trecerii în revistă a rolului Greciei in Alianţa atlan­ I lingă dimensiunile sale y
Guvernul libanez tică”. J ţine şi alte două recor­ y
imense hangarul moi de­
CONAKRY. — După cum anunţă postul de radio Co­ duri : este încălzit de con­ y
demisionează nakry, în Guineea a fost descoperit un complot. Potrivit ( ducte cu apă în lungi
agenţiilor de presă, autorii acestuia au intenţionat să aten­ me de peste 62 kilometri y
teze la viaţa preşedintelui republicii, Seku Ture, în timpul şi are cele mai grele uşi y
BEIRUT 3 (Aqerpres),— festivităţilor prilejuite de aniversarea, la 2 octombrie, a y din lume (fiecore cintă-
Guvernul libanez prezidat 12 ani de la obţinerea independenţei ţârii. reşte Î60 de tone). y
dc Rashid Karame îşi prezin­ y
tă astăzi demisia, pqtrivit LARESE. — Peste 60 000 de persoane au luat parte la \
prevederilor constituţionale o demonstraţie He protest, organizată vineri în oraşul por- DOCUMENTE ALE y
Demisia urmează instalării toriean Larese. împotriva agresiunii S.U.A. în Indochina. ISTORIEI AMERICANE y
noului preşedinte al Libanu­ Demonstranţii, în majoritate tineri, au declarat că refuză
lui, Suleiman Frangieh. Pre­ să se înroleze în armata S.U.A. şi au cerut evacuarea ba­ VOR FI VINDUTE LA y
sa libaneză apreciază că cele zelor militare americane de pe teritoriul portorlcan. LICITAŢIE I
mai mari şanse de a forma R.P. BULGARIA - Una din sarcinile de importanţă primor­ ! I
viitorul cabinet le are liderul BRUXELLES. — Greva celor 7 000 He muncitori He la 1 Trei din cele moi fai­ i
comunităţii musulmane, Saeb dială in dezvoltarea economică şi socială este fără îndoială dez­ cea mai mare companie belgiană He echipament electro­ moase documente ale is­ y
voltarea ştiinţifică. Eforturile specialiştilor sini concentrate
in
Salam, care a mai deţinut în găsirea de noi metode tehnologice şi echipament modem cît tehnic — „ASEK“ — s-a încheiat cu succesul deplin al toriei omericone, între ca­
trecut funcţia dc preşedinte mmm 1 re şi primul proiect ol y
al guvernului. Consultările în mai perfecţionat în toate ramurile de producţie. greviştilor. Administraţia a fost nevoită să satisfacă re­ constituţiei, vor fi vîndu- y
vederea constituirii noului In lotogralîe : Camera de producere a aerului radioactiv vendicările greviştilor, care au cerut majorarea salariilor Grup folcloric silezian. I te Io o licitaţie ce vo a­
guvern vor începe oficial la la LF.A. Solia. ( veo loc la 20 octombrie. y
5 octombrie. Proiectul constituţiei o- y
\
mericane, care se numără y
1 printre primele 16 exem­ y
Aparatele de recunoaştere
Cu mult înainte de lan­ nu în prezent aparatele au­ zborurile de recunoaştere, )a sâ analizăm de pildă proce­ suprafaţa lunară şi, ieşind sînt automate, adaptate la cît un zbor pilotat. La aces­ I plare tipărite, doteoză de y
la 6 ougust 1787. El va
ta din urmă există riscul le­
sarea primei rachete cosmi­ tomate. Capacităţile automa­ studierea amănunţită a sul aselenizării line. Apara­ din zona de atracţie a Lu­ o gamă deosebit de largă de gat de trimiterea omului. fi vindut de fomilio scri­ y
nii, s-a îndreptat spre Pâ-
ce spic Luna, oamenii de telor în aceste cercetări cosmosului şi corpurilor ce­ tul. rare zbura spre Lună condiţii posibile ; pentru Din această cauză, la fixa­ I itorului Owern Wister, al
ştiinţă sovietici au analizat cresc an de an Aparatele reşti, apoi la folosirea lor în cu o viteză de 2 km pe se­ mînl. regiu­ studierea datelor ştiinţifice, rea etapelor dezvoltării cos­ cărui înaintaş Pierce But­
Pâtrunzînd intr-o
direcţiile principale şi eta­ cosmice fără pilot la bord scopuri ştiinţifice şi ale e­ cundă, trebuia, cu ajutorul ne nouă a cosmosului sau aici se folosesc mijloace ra- monauticii sovietice, o aten­ ler, s-o numărat printre
pele studierii veşnicului sa­ vor permite efectuarea nu conomiei naţionale motorului rachetei, sâ fie diotelemetrice şi de televi­ delegaţii Io Convenţia sta­
telit al Pâmîntului De pe numai a unor cercetări Zborul staţiei „Luna-IR", frînat înainte de a ajunge atingînd un alt corp ceresc, ziune deosebit de simple. E­ ţie deosebită a fost acorda­ telor americane de Io
mijloacelor
tă dezvoltării
munci era clar că zborurile ştiinţifice în cosmos ci şi care s-a reîntors pe Pâmint la suprafaţă, în aşa fel încîl noi ne-am lovit de situaţii xemple tipice de aparate de automate care şi-au arătat Philadelphia.
rar întilnite în practică pe
aparatelor cosmice spre Lu­ rezolvarea problemelor teh­ cu mostre lunare, este un el sâ „atîrne“ deasupra Lu­ Pămînt, unde condiţiile fizi­ recunoaştere sînt primii eficienţa în toate etapele Un alt document ce­
nă vor ocupa un Joc de sea­ nice, a experimentării în nou mare succes al ştiinţei nii la înălţimea de aproxi­ „Sputnici", primii „Lunik“ , cercetărilor cosmice şi care l lebru core va fi vîndut es­
mă în programul general de condiţii naturale a apara­ şi tehnicii sovietice Aici avi mativ 2 m. Acestea sînt pro­ ce erau determinate cu o primele aparate din seria vor fi deosebit de eficiente
te o copie a Declaroţiei
studiere a cosmosului. turilor cosmice, printre care fost demonstrate deosebit bleme mult mai complicate neobişnuit de mare „tole­ „Venus". în studierea planetelor în­ de independenţă. care
ranţă“ . De pildă, pe Pămînt
decît cele care stau în faţa
In viilor, Luna ar putea şi a celor cu pilot la bord de clar posibilităţile imense înalta eficienţă a apara­ depărtate De fapt, nu este doteoză din 1776.
deveni o bază confortabilă încheierea cu succes a zbo­ telor automate a fost de­ raţională trimiterea omului,
pentru instalaţiile astrono­ rurilor navelor automate so­ monstrată de zborurile sta­ sâ zicem, în condiţiile „de Ultimul document /I
mice şi chiar pentru organi­ vietice din seria „Luna", ţiei Venus, care a pătruns iad" ale atmosferei planetei constituie primul exem­
zarea unui observator auto­ „Venus". „Marte", „Sonda“ în adîncul stratului fierbin­ Venus, unde o activitate în­ plar ol primei traduceri -
mat care ar permite efectua­ şi a celor americane „Rand- te şi dens al atmosferei pla­ delungată sau observaţii în­ în limba germană - o
ger", „Surveyor“ , „Lunar or-
de indepen­
Declaraţiei
rea multiplelor experienţe bitar“ şi „Mariner” au de­ netei Venus, unde tempera­ delungate nu vor fi posibile j
tehnice şi biologice Ţinînd monstrat înalta eficacitate a tura atinge punctul de topi­ încă mult timp. Nu este ra­ denţă, publicat de către
seama de importanţa pentru sistemelor automate. re a plumbului, iar presiu­ ţională nici pilotarea în cu- j Henrich Miller la 9 iulie y
1776
ştiinţă şi tehnică a’ zboru­ Complexul de probleme nea se poate compara cu rînd a unui zbor al omului \ y
Se aşteaptă ca licitaţio
rilor rachetelor cosmice spre ştiinţifice şi tehnice a căror presiunea apei de oceane la spre Jupiter, Saturn: de fapt t să stîrneoscâ un interes y
l.mnă, era necesară alege­ rezolvare a revenit aparatu­ adincimea de 1 km. el s-ar desfăşura în cîţiva
rea acelor direcţii în crea­ rii noastre lunare s-a for­ După faza de recunoaşte­ ani, iar rezervele de alimen­ V deosebit în rîndul colec­ y
rea unor mijloace concrete mat ţinînd seama de infor­ re urmează cea de cercetări te pentru oameni s-ar ridi­ ! ţionarilor de documente y
care să asigure obţinerea maţiile deţinute, eompletîn- detaliate şî multilaterale : ca la zeci şi sute de tone. rare.
continuă şi imediată a unor du-se Ueptat cu fiecare lan­ cartografice, observaţii în­ Din această cauză, cînd ! y
informaţii necesare Analiza sare Primele trei rachete deschise în faţa omeniri! de unui conducător auto de a distanţa nu se apreciază „de delungate asupra radiaţiilor vor fi gata planurile de pă­ \ y
proceselor de dezvoltare a cosmice sovietice au fost în- instalaţiile automatizate şi frîna în plină viteză maşina la mm la km" sau greutatea atmosferice, comparaţii în­ trundere în noi domenii y descoperirea unui
greu de explorat ale cosmo­
procedeelor de rachete cos­ drc.phlc în direc|ia Lunii sistemele de conducere. Au­ care se îndreaptă spre un „de la gram la tonă“ , dar tre diferite regiuni ale cor­ sului, în primul rind se vor ţ trib de indieni y
mice ş> obţinerea cu ajuto­ pe trei traiectorii diferite : tomatele au plasat racheta zid. în cosmos asemenea cazuri pului ceresc etc. Ele amin­ y
rul lor a unor rezultate, au ducere, atingere a suprafeţei pe o orbită circumterestiă, Staţia „Luna-16", în afară sînt destul de dese. Astfel, tesc cercetările geografice, avea în vedere mijloacele y paracanas in
demonstrat că programul lunare sî întoarcere. au îndreptat-o apoi intr-un de sarcina principală — re­ presiunea atmosferică la su­ oceanografice şi meteorolo­ automate, care îndeplinesc AMAZOANE y
studierii şi însuşirii datelor In viilor, va avea loc o zbor de traiectorie spre Lu­ coltarea mostrei lunare —, prafaţa planetei Venus, gice de pe Pâmint ; această rolul de „cercetători" siguri, !
despre Lună şi spaţiul cir- lansare pe o orbită circum- nă, au prim it şi îndeplinit a îndeplinit pe Lună o sc pînâ la zborul spre ea etapă s-ar putea numi „pla- exacţi şi multilaterali, aju­ y Echipe speciale de cer- \
eumlunar poale fi prezentat lunar.V Nemaivorbind de­ comenzile de corectare a rie de alte cercetări ştiinţi­ a staţiei „Venus-4", se apre­ netografică". In etapa pla- toare de neînlocuît ale oa­ cetâtori au descoperit in i
în linii mari în două etape: spre tot volumul de infor­ traiectoriei, au asigurat o li­ fice. Au fost efectuate mai cia „de la 1 la 100 de at­ netograficâ, cercetarea poate menilor de ştiinţa. Fără în­ y Amazoane un nou trib de ;
— cercetarea preliminară maţii obţinute cu ajutorul nă aselenizare pe Lună multe măsurători ale tem­ mosfere", iar cimpul mag­ pune de asemenea şi pro­ doială că, cu vremea, sta­ y indieni parocanas, core nu '
(recunoaşterea) cu ajutorul acestor rachete, este intere­ Burghiul automat a luat o peraturii şi nivelului de ra­ netic „de la 10 gamma la 1 blema cu privire la oportu­ ţiile automate vor coborî cu y au văzut pînâ acum un i
aparatelor automate : sant sâ remarcăm că, de la probă de sol lunar, apoi diaţii Pentru aceasta, s-a milion de gamma“ (gamma nitatea zborurilor pilotate acelaşi succes şi pe suprafa­ om alb. Primele contacte y
— cercetarea ulterioară bun început, nu fost apro­ manipulatorul a efectuat o măsurat poziţia unghiulară este unitatea de măsură a pentru studierea corpurilor ţa planetei Marte, vor stu­ y cu indienii s ou desfăşurat
intensităţii cîmpurîlor mag­
sistematica detaliată si în- bate direcţiile cosmice cu operaţie complicată : aşeza­ a staţiei faţă de verticala netice slabe). In aceste ca­ cereşti Cu toate acestea, dia planete şi mai îndepăr­ y fără nîci un incident. Pu 1
sufrren cu mijloace automa­ diferite traiectorii posibile rea probei in aparatul dc locală, s-a verificat funcţio­ zuri, este necesară efectua­ după părerea noastră, acest tate Rachete automate vor
te :.n pilotate pentru o folo­ de zbor spre principalul sa­ întoarcere şi ermetizarea ei narea diferitelor agregate şi rea cercetării de recunoaş­ fapt ar trebui realizat a­ aproviziona cu mărfuri per­ y ţin miraţi de noile făpturi ţ
sire şi mai largă a cuceriri­ telit al Pămînlului. Au urmat : startul automat sisteme dc bord după asele­ tunci cînd posibilităţile m ij­ sonalul staţiei orbitale, la­ y pe care le vedeau, indie- »
apoi '
nii s-au acomodat
lor obţinute în scopuri ştiin­ In prezent, în cel de-al de pe Lună. plasarea auto­ nizare Folosind ultima tere, îndeplinite cu aparate loacelor automatizate încep boratoarele planetare, vor y repede cu prezenţa lor. \
ţifice şi economice. 13-len an al erei cosmice, mată a rachetei de întoarce­ treaptă a staţiei „Luna-16" automate care sâ transmită sâ limiteze volumul cercetă­ veni in ajutorul cosmonau­ i
re pe traiectoria de
zbor
In studierea spaţiului cos­ s-au confirmat pe deplin în spre Pămînt. ca platformă de start, ra­ mai intîi informaţii puţine, rilor. Căci, de regulă, zbo­ ţilor y
mic al Lunii şi al altor cor­ practică principiile dc bază cheta cosmică cu aparat spe­ dar de o deosebită impor­ rul aparatelor automate este _______ y
puri cereşti ale sistemului ale dezvoltării planificate a Pentru a ne imagina com­ cial de comandă de pe Pâ- tanţă. de 20—50 ori mai ieftin de­ (Din „PravHe")
solar, un rol primordial îl cercetării cosmice: de la plexitatea acestor operaţii, mînt a luat startul de pe
Redacţia şi administiatla ilarului : Deva, itr. Dr, Petru Groia nr. 33. Telefoane : 12317 fl 1136«. Tiparul : întreprinderea polrjmlîco Deva. 4400