Page 17 - Drumul_socialismului_1970_10

rtrtrtmttitttnmMtHtnifntmfwn m n ftm a n i rrrrrvrr
PROLETARI D IN T O A T E Ţ Ă R ILE . U N IŢ I-V Â 1

n Şedinţa Prezidiului U.C.I.
* *

I
■ Convorbiri franco-japoneze
!
■ Tentativa de lovitură de

I stat din Bolivia a eşuat

b Reuniunea guvernului egiptean

a Curier, Atlas
i
\
ANUL XXII. Nr. 4897 MARTI 6 0C10MBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Sarcinile viitorului cincinal—în dezbaterea adu- r r . A fost îndeplinit

I planul cincinal la i
nărilor generale ale salariaţilor producţia de pre­ TELEX

fabricate din beton
Creşterea productivităţii muncii, factor lanţului pe primele trei tri­ TURNAT LA PORŢILE \
O dală cu încheierea bi­
300 000 MC DE BETON .
mestre, colectivele din între­
prinderile producătoare de DE FIER
materiale de construcţii din
In cursul
zilei
de
hotărîtor în reducerea duratelor de e­ judeţul nostru raportează în­ luni. constructorii de In
deplinirea planului cincinal
Porţile de Fier nu tur­
la producţia de prefabricate
din beton. Obţinerea acestui i nat în corpul baraju­
lui deversor ccl de-al
xecuţie şi sporirea eficienţei investiţiilor I i i mm Important succes în muncă 300 000-lea mc de beton.
cu trei luni mal devreme,-
S-a realizat astfel 87,8
creează posibilitatea realiză­
rii peste prevederile actua­ la sută «lin încărcătura
totală de betoane pre­
lului cincinal a unul volum văzută a fi turnată în
Colectivul de muncB al producţie de construcţil-mon- rectorul general al întreprin­ însemnată o deţin obiectivele de pesle 40 000 mc prefabri­ corpul barajului. De re­
J.C.SH., e cărui activitate de taj in valoare de 260 milioa­ derii, sublinia că această si­ care necesită un volum mare cate din belon armat. marcat că două treimi
peste 20 de ani se leagă aproa­ ne lei, de a atinge o produc­ tuaţie impune adaptarea u­ de manoperă Cu toate aces- In cincinalul care se în­ din cantitatea încorpo­
pe In întregime de proporţiile tivitate a muncii mai mare nor forme de organizare a lea, încă din primul an al cheie, ramura producătoare rată pînă acum, în
Hunedoarei industriale de as­ cu 12,7 la sută decît preve­ întreprinderii prin descentra­ cincinalului. productivitatea de prefabricate a cunoscut o uriaşa stavilă ce va ba­
tăzi, parcurge în aceste ulti­ derile şi a spori acumulările lizarea unor activităţi şi acor­ muncii trebuie să crească cu dezvoltare deosebit de ac­ ra cursul fluviului, a
me juni ale anului o etapă cu 84 milioane lei beneficii darea de competenţe sporite 7,3 la sută, iar în 1975 cu centuată, determinată de ne­ fost turnată in ultimele
deosebit de importantă. Pe şan­ Aceste „poziţii" avansate, am­ şantierelor exterioare Expe­ 27,8 la sută faţă de anul în voile marilor şantiere Indus­ 120 de zile.
tiere. harnicii constructori de­ plificate cu pregătirea temei­ rienţa acumulată pînă acum curs. Numeroşi vorbitori au triale şl soclal-culturale din Constructorii baraju­
pun efoTturi stăruitoare pen­ nică a tuturor sectoarelor de trebuie bine valorificată şi în I Judeţ, de sarcinile Induslria- lui au lintărit să în­
tru a încheia actualul cincinal activitate, vor constitui o ba­ mod special concluziile des­ A. MOLDOVAN ! Uzării lucrărilor de conslruc- cheie cu un an înainte
cu un bilanţ cit mai bogal Ni­ ză solidă pentru demararea prinse din funcţionarea şan­ i ţii. A (ost construită şl dală dc termen lucrările dc
velul producţiei de constructli- cu succes a noului plan cin­ tierelor mixte care au obţinui In exploatare Întreprinderea betonare a acestui im­
niontaj prevă7.ut pentru anii cinal Salariaţii prezenţi la a­ rezultate bune (Continuar« in pag. o 3-o) de prefabricate din belon portant obiectiv al hi­
1966-1970 a fost atins încă la dunarea generală pentru dez­ In structura producţiei de Blrcea, s-au exllns capacită­ drocentralei.
începutul lunii august, iar cel baterea cifrelor de plan pen­ construcţii-montaj o pondere ţile de producţie în Industria
al productivităţii muncii chiar tru viitorii cinci ani au fost locală de la Hunedoara, O- MASINI-UNELTE
în 1968. Preocupaţi continuu unanimi în a aprecia că exis­ răşlle, Brad, Haţeg. Petro­ LA EXPORT
pentru perfecţionarea şl creş­ tă reale posibilităţi ca toate şani. Diversificarea a cu­
terea for tel lor productive, pen­ obiectivele prevăzute să fie Fontă şi produse turnate noscut de asemenea un pro­ Produse ale indus­
tru înfăptuirea aarclnllor ce realizate exemplar, cu toate gres însemnat. Astăzi in ju­ triei constructoare de
le-au revenit din programul de greutăţile ce apar la ora ac­ deţ se produc tuburi din be- | maşini-unclte fac obiec­
dezvoltare a bazei lehnlco-ma- tuală. i Ion precomprlmat, grinzi, | tul unor noi exporturi
teriale a societăţii, constructo­ Ceea ce caracterizează în | peste plan ! { slilpl şl alte elemente de re- ■ peste hotare. Recent,
rii hunedorenl au reuşit să pu­ mod deosebit sarcinile de vii­ zlslenţă pentru hale Indus- • prin intermediul între­
nă In funcţiune toate obiecti­ tor ale colectivului de mun­ j Uzina „Victoria" Călan a încheiat cele trei tri­ triale, stilpl penlni reţele e- prinderii „Industrialex­
vele economice şl soclal-cultu- că al I.C.S.H. nu rezidă în mestre din acest an cu un bilanţ pozitiv. Muncitorii, Vedere generală a puţurilor de extracţie de la mina Pa- lectrlce, if şl I cu goluri şl a port" au fost expediate
rale planificate, din care mul­ creşterea valorică a volumu­ j inginerii şi tehnicienii acestei uzine au produs po- roseni. tnceput producţia de panouri in Uniunea Sovietică u­
te înainte de termen. La blu- lui de producţie, cl Sn condi­ I ste planul celor 9 luni 1 G40 tone fontă. 2 233 tone Foto: N, GHENA mari pentru locuinţe. tilaje pentru industria
mingul de 1300 mm. de exem­ ţiile în care aceasta trebuie semicocs. 2 543 tone cocs fluidizat, 926 tone cocs bri­ chimică în valoare de
plu, s-a înregistrat un adevărat obţinută. Pentru următorii chete, 3G tone radiatoare, 54 tone cilindri de lami­ peste 900 mii lei valută.
record în pîocesul de execuţi«. ani, în volumul total al lu­ nor, 457 tone utilaj de turnare, 33G tone diferite De asemenea, in R. P.
Sarcinile actualului plan cin­ crărilor scade ponderea celor alte produse din fontă şi piese de schimb. Numai Chineză, Cehoslovacia.
cinal fiind îndeplinite, colecti­ aferente Hunedoarei în favoa­ : colectivele secţiilor de turnătorie au realizat în a­ R.D. Germană au fost
vul de muncă de la I C.S.H dă rea altor localităţi. In legă­ i ceastă perioadă o producţie suplimentară în valoare Două decenii de la constituirea primelor livrate înseninate can­
de
bătălia, pentru a realiza supli­ tură cu acest aspect, tovară­ ; de peste 880 000 lei. / ____ tităţi de piese utilaj
schimb pentru
mentar plnă Ia 31 decembrie o şul ing. Gheorghe Moldt, di­ petrolier.
Noi contracte perfec­
cooperative agricole hunedorene tate cu parteneri din
Argentina şi
Brazilia
Îndeplinirea sarci­ prevăd exportul de pie­
nilor de plan se pentru utilaj petro­
In filele istoriei celei mai complexe laturi a revo­ prilejul îm plinirii a 20 de ani lier in valoare dc sute
la export luţiei socialiste — transformarea socialistă a satu­ de la înfiinţarea unităţii lor, de mii de lei valută.
lui românesc — deschise de Rezoluţia plenarei C.C. de tovarăşul loachim Moga, La rindul ei. între­
In unităţile economice ale prinderea „Mecanoex-
judeţului noslru se desfăşoa­ al P.C.R. din 3—5 martie 1949. au început să se în­ prim-secretar al Comitetului port" va livra unor fir­
ră In acesl an o Intensă ac­ scrie aniversări. Anul acesta s-au împlinit două de­ judeţean Hunedoara al P.C.R., me din R.F. a Germa­
tivitate pentru executarea fn cenii dc cind la llia. Bretea Mureşană şi Pricaz au preşedintele Comitetului exe­ niei mari cantităţi dc
cutiv al Consiliului popular
condlţîunl exemplare a sar­ luat fiinţă primele cooperative agricole de produc­ judeţean. piese turnate din fontă
ţie din judeţul Hunedoara. „Ziua recoltei1' a consti­
cinilor de plan la export. U- tuit cel mai nimerit prilej de a face bilanţul muncii 1. MIRZA şi aluminiu.
nitâţile economice hunedo- înfrăţite de 20 de ani pe tarlatele fără baluri, al îm­
rene au livrat pe piaţa ex­ plinirilor din viaţa oamenilor şi a satelor, de a ex­ MODULUL DE
ternă produse în valoare de prima simţăminte dc profundă recunoştinţă fată dc C.A.P. Bretea COMANDA AL NAVEI
pesle un miliard de lei, tu partid şi angajamente ferme dc viitor. „APOLLO-10"
36 milioane lei mal mult de­ Mureşană LA BUCUREŞTI
ci! contractele aferente pe­ re Trebuie să muncim cil to­ Adunarea generală a coo­
rioadei. Aceasta este cea C.A.P. llia ţii să o facem înlr-adevăr pu­ peratorilor de la Bretea Mu­ Intre 5 şi 9 octom­
mal marc producţie livrată „Drumul lui l>emn". Dru­ ternică — spunea cooperatoa- reşană a trecut în revistă brie, publicului bucu-
vreodată Ia export de eco­ mul partidului, «al transfor­ rea Asinefta Mica, de la fer­ succesele obţinute prin mun­ reştean ii este prezen­
nomia judeţului. mării din temelii a unui mod ma zootehnică ca în comun a celor peste 270 tat. în parcul de Ia in­
Realizări deosebit de va­ secular de producţie, a felu­ La rîndul lor, brigadiera de familii în privinţa sporirii tersecţia străzii Ştirbei
loroase s-au obţinut la C. S. lui de a gîndi şi trâi al oa­ Valeria Bolea şi mecanizato­ producţiei agricole, consoli­ Vodă cu Calea Plevneî.
Hunedoara, care deţine a­ menilor. rul foan Diinperu făceau apel dării economice a unităţii şi modulul de comandă al
proape 90 la sulă din volu­ La J 4 august JOoO, în aşe­ de a munci „umăr la umăr" ridicării nivelului de viaţă al navei spaţiale „Apol-
mul producţiei livrate. De zarea de pe Mureş, 33 de fa­ toate brigăzile, toţi coopera­ locuitorilor satului. lo-10", rare în luna mai
altfel, esle de remarcat că. m ilii ţărăneşti au pus bazele torii pentru obţinerea unor Vorbind despre dezvoltarea 1969 a efectuat istoricul
prin livrarea în devans a unei mari familii : cooperati­ producţii pe măsura posibili­ cooperativei agricole, ingine­ zbor în jurul Lunii, a-
metalului de calitate supe­ va agricolă de producţie tăţilor şi a ajutorului prim it rul şef al CAP., Petru Puia, vînd la bord pc cosmo­
rioară. siderurqlştil hunedo- „Drumul lui Lenin". In actul din partea partidului şi sta­ a arătat că o expresie sin­ nauţii americani Tho­
reni au adus în balanţa co­ constitutiv scrie: „Noi, locui­ lului. Şi locuitorii din Uia — tetică a eforturilor depuse de mas Stafford, John
merţului exterior al ţării un torii din comuna llia, ne-am greu încercaţi de inundaţiile cooperatori pentru fructifica­ Young şi Eugene Cer-
nan,
aport valutar suplimentar de hotârît să pornim cu încre­ din primăvară — au simţit rea cit mai largă a potenţia­
33.8 milioane lei valută. Re­ dere ia formarea gospodăriei şi simt din plin acest ajutor lului de producţie, prin u tili­ MANIFESTĂRI
zultate pozitive se consem­ agricole colective, fiind con­ De aceea, in telegrama adi>e- zarea cu eficienţă ridicată a CONSACRATE
nează Şl la F. C. Orăştle, Cooperatorii din llio au sărbătorit 20 de ani de la constituirea cooperativei agricole. vinşi că numai prin asocierea salâ C.C. al P C.R., tovarăşu­ bazei tehnico-materiale, a CENTENARULUI
I.M.C. Bîrcea, I.M. Hunedoa­ Aspect de la adunorea festivă ce a avut loc cu acest prilej. şi lucrarea pâmîntului în co­ lui NICOLAE CEAUŞESCU. sprijinului material, financiar VIETH TEATRALE
ra şl M L. O r ă ş lle .____ mun vom reuşi să ne creăm ei spuneau: „In acest an, cind şi tehnic acordat de stat o ARDELENE
un trai mai fericit". apele rîului Mureş s-au re­ constituie creşterea de peste
La 4 octombrie 1970, locui­ vărsat peste o mare parte din douăsprezece ori a fondului de Zilele de 4 şi 5 oc­
torii IIiei luau la cunoştinţă terenurile cooperativei, prici- acumulare al unităţii. Conco­ tombrie au marcat îm­
cu mare însufleţire de conţi­ nuindu-ne pagube însemnate, mitent cu îmbunătăţirea, an plinirea a 100 de ani de
ajutorul
ani simţit din plin
de an, a realizărilor coopera­
SĂRBĂTORIREA ZILEI RECOLTEI nutul unui vibrant mesaj din partidului şi statului, al mun­ tivei, adinei prefaceri au avut la înfiinţarea. în oraşul
partea Comitetului
Executiv
Deva. a Societăţii pen­
citorilor şi ostaşilor, al între­
loc şi în viaţa satului, care
al Uniunii Naţionale a Coo­
perativelor Agricole de Pro­ gului popor, pentru salvarea acum este electrificat şi ra- tru crearea unui fond
de teatru românesc în
recoltă, mult căutate pentru tilnit ţăranii cooperatori din ducţie : „Aplîcînd în viaţă bunurilor şi refacerea poten­ dioficat în întregime. Numai Ardeal. Cu această oca­
ţialului de producţie, a cămi­
Intilnire a cooperatorilor din calitatea şi aspectul lor plăcut. întregul judeţ, a avut loc o hotârîrile partidului, aţi reu­ nelor noastre. Mulţumim din în ultim ii ani, mai mult de o zie, Muzeul „losîf Vul­
cincime din familiile coopera­
La sărbătoarea recoltei am adevărată serbare cîmpeneas- şit. în decursul celor două­ inimă pentru căldura cu care torilor şi-au construit case can" din Oradea, in co­
zeci de ani de activitate rod­
care
reîntilnit doi ciobani,
întregul judeţ s-au făcut cunoscuţi aici, pe câ. Pe scenă au urcat, rînd pe nică, să obţineţi, prin munca am fost înconjuraţi in acele existente laborare cu Arhivele
noi sau le-au renovat pe cele
statului au amenajat o
rind, formaţii de artişti ama­
momente grele, pentru ajuto­
Dealul Paiului, încă în anii tori din Baia de Criş, ai unită în marea familie a ţă­ rul ncprccupoţit pc care l-am Perspectiva de progres a expoziţie comemorativă,
Dealul Paiului din Deva a cu el cooperatorii loan Costea trecuţi prin......bal moşul ca la Liceului pedagogic şi Grupu­ rănimii cooperatiste, succese primit. Ne vom mobiliza, vom unităţii cooperatiste este pu­ cuprînzînd documente
devenit locul tradiţional de în- şi Marioara Jurj au trimis la stină". Au venit şi în acest an lui şcolar energetic din Deva, însemnate pe drumul socialis­ depune eforturile cele mai ternic reliefată de faptul că, originale despre acţiu­
mului — singurul Sn măsură
tilnire a ţăranilor cooperatori, sărbătoarea recoltei roşii, v i­ de la Jeledinţi şi au adus ai coperativei meşteşugăreşti să garanteze bunăstarea ţără­ susţinute pentru a obţine re­ în cincinalul viitor, faţă dc nile premergătoare, pre­
cum şi despre activita­
in prima duminică a lui oc­ nete şi gogonele, iar Florica brtnzâ bună, lapte şi smintină. „Solidaritatea" sau ai Clubu­ nimii şi înflorirea continuă a colte din ce în ce niai boga­ acest an, producţia agricolă tea societăţii pentru
tombrie, de sărbătoarea re­ Orăşan, Samoilă Totoi, Elena Cind Dumitru lovana şi A­ lui sindicatelor din Deva, care satelor noastre”. te. producţii ridicate de car­ globală şi veniturile băneşti sprijinirea mişcării tea­
coltei. Şi in acest an, aici au Teodorescu şi ceilalţi coopera­ ron Ghişe, care îngrijesc cele au adus in faţa spectatorilor Cele două decenii au de­ ne şi lapte, pentru a dezvolta trale româneşti în dife­
venit cooperatori din Ţebea şi tori din sectorul legumicol al peste 800 de oi ale cooperati­ frumuseţea cîntecului şi jocu­ monstrat, prin forţa de con­ continuu avuţia obştească şi rite localităţi din Tran­
Orăştie, din Toteşti şt Aurel C.A P. Orăştie sint prezenţi cu vei, qu pus in străchini min­ lui hunedorean. Tradioţionalul vingere a faptelor, justeţea şi prin aceasta bunăstarea noas­ silvania. Numeroase ex­
Vlaicu, din Romoşel sau Jele- varză, roşii, gulii, castraveţi earen ciobănească in jurul lor stilp cernit a pus la grea în­ binefacerile drumului ales. tră". [Continuare in; pog. a 3-a) ponate scot in evidenţă
dinţi, de la Sintandrei, Simeria şi dovlecei, cu produse parcă s-au adunat zeci de oameni cercare pe cei care s-au în­ — In anii scurşi de la în­ Cooperatorii din llia au fructuoasa activitate
Beriu, Boz, Rapolt şi Densuş. atunci strinse din grădină. veniţi aici să petreacă de cumetat să-l escaladeze pen­ fiinţarea C.A.P., aproape fie­ fost felicitaţi cu căldură, cu desfăşurată de cunoscu­
Au venit cu produsele lor, rod Deşi cooperatorii din Geoa- „Ziua recoltei". Alături de ei. tru a cuceri, o dată cu înăl­ care familie şi-a construit ca­ tul om de cultură ro-
al muncii ţăranilor coopera­ giu au avut de înfruntat in alţi cooperatori care-şi des­ ţimea, şi... salamul ori sticla să nouă sau dependinţe în niân, losif Vulcan, unul
tori. Ardei, gogoşari, roşii, această primăvară apele, apoi făşoară munca în fermele cu vin llia, Sâcâmaş, Cuieş sau Ba- dintre animatorii socie­
varză, fructe au fost oferite au trebuit să reinsăminţeze şi zootehnice ale cooperativelor Parcă aici, in aer liber, pe­ cea — spunea brigadierul E- tăţii în cadrul căreia a
spre vinzare miilor de cetă­ să replanteze terenurile inun­ din Ţebea, Geoagiu, Aurel rechea de cîrnăciori ori virşli milian Popa îndeplinit, timp de 40
ţeni ai Devei, veniţi la sărbă­ date, au ţintit să fie şi ei pre- Vlaicu, lucrătorii Complexu­ de capră, mititeii sau pastra­ llia are în prezent aspectul de ani, pe rînd. func­
toarea recoltei. Cooperatorii, , zenţi la intîlnirea din Dealul lui intercooperatist de creşte­ ma, însoţite de tulburel — unui orăşel, aici funcţionea­ ţiile de secretar, vice­
oamenii care, prin munca şi Paiului, să „fie tn rînd cu re a mietlor din Simeria au produse pe care le-au oferit ză un liceu, un spital, o re­ preşedinte şi preşedin­
priceperea lor, smulg pămin- gospodarii" cum spunea pre­ adus miei, purcei „la tavă" unităţile T.A.P.L. şl Alimen­ ţea comercială modernă. la te. In zilele următoare,
tului rod bogat. au trimis spre şedintele cooperativei agrico­ numai buni pentru servit pe tara Deva — au fost parcă mai oficiul P.T.T sint înregistra­ vor avea loc şi alte ma­
te 230 aparate de radio şi pe­
nifestaţii. La Oradea va
oraşele judeţului, spre fabrici­ le de producţie. „Nu puteam loc şi., udaţi cu un pahar de gustoase, iar sărbătoarea mai... ste 200 televizoare ale coope­ fi organizat un simpo­
le de prelucrare a laptelui şi lipsi şi am adus gogoşari, ardei tulburel. apetisantă. ratorilor ; 480 de fii şi fiice zion, iar teatrul de stat
cărnii zeci de mii de hectolitri gras, ardei cornul caprei, Aici, pe locul unde s-au în- S1MION POP ale celor care s-au unit în din localitate va pre­
de lapte, multe tone de carne nuci". $i, „căutarea" de care marea gospodărie au absolvit zenta spectacole cu trei
Cooperatorii din Sintandrei s-au bucurat produsele din Abundenţă pe pieţele liceul şi alte şcoli medii, nu­ piese într-un act din
se mîndresc cu recolta de ar­ jsirtea cumpărătorilor a în­ meroşi alţii învâţâmîntul su­ renertoriu! societăţii :
dei şt gogoşari. de rădăcinoa- semnat, de fapt, preţuirea perior „Gărgăunii dragostei"
se. Samoilă Lăziironi. Silvia muncii, a strădaniilor depuse Văii Jiului Sărbătorind împlinirea a de Tosif Vulcan, „7oie"
Ştefanie, Ilie Domnica. Ileana pentru învingerea greutăţilor două decenii de la înfiinţarea de Yzmîrande şî „Trei
Marancea toţi legumicultorii prin care au trecut coopera­ Pentru locuitorii Văii Jiu- număr de unităţi ale C.L.F., unităţii, cooperatorii s-au fe­ doctori" de Virginia A.
de la C.AP. Beriu se min- torii din Geoagiu in acest an iui, sărbătoarea recoltei a con­ s-au revărsat din abundenţă licitat. au fost felicitaţi, din Vlaicu. In diferite loca­
Cu această sărbătoare şi-a a­ cuvîntul lor râzbâlind insă lităţi din judeţ vor a­
dresc cu recolta de gogoşari nunţat debutul pe piaţă un stituit o vie manifestare de apreciabile cantităţi de legii- aprecierea realistă a rezulta­ vea loc. de asemenea,
şi vinete, de varză şi ridichi. nou colectiv de muncă, cel al mulţumire şi simpatie faţă de telor, voinţa de a face mult expuneri urmate de
Grădinarul cooperativei agri­ complexului de sere legumico­ culegătorii roadelor pumintu- («Continúate în pog- o mai mult spectacole teatrale.
cole de producţie din Rapolt, le de la Sintandrei care au lui. In pieţele din Petroşani, — Avem o gospodărie ma­
Benîanim Danei şi, împreună adus cu ei roşii din prima Lupenl, Petrila, Intr-un mare