Page 19 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 19
DRUMUL SOCIALISMULUI ■> Mr. 4897 $ MAR [I 6 OCTOMBRIE 1970 3
Tîrgul Internaţional
Bucureşti
In mai puţin de
La puţin tîmp după deschi mizârii climatului de muncă, mele craiului Munţilor Apu nu au ce căuta suspiciunile,
derea anului şcolar, comuniş în scopul creşterii conştiinţei seni — Avram lancu — să se neîncrederea şi alte manifes 60 de minute
tii de la Liceul „Avram lăn socialiste şl civice a acestuia. alinieze în cel mai scurt timp tări care ar crea discuţii sau
cii" din Brad s-au Întrunit in Şi-au dovedit eficienţa şi în rindul unităţilor similare disensiuni; locul acestora tre Au mai rămas puţine zile
adunarea generală de dare de şedinţele operative sâptâmî- fruntaşe din Judeţ sau din buie sâ-1 ocupe relaţiile tovă pinâ la tăierea panglicii i
seamă şi alegeri. A fost un nale organizate de conduce ţară. Este o sarcină ce tre răşeşti sincere, de ajutor re naugurale a Ttrgului inter
bun prilej de analiză a acti rea liceului la Iniţiativa or buie privită cu toată răspun ciproc, dezbărate de orice naţional de la Bucureşti.
vităţii trecute, de desprindere ganizaţiei de partid, cu con derea deoarece, aici, pe Ungă prejudecăţi subiectiviste. Incinta Complexului ex-
a unor concluzii asupra a cursul grupei sindicale şi al munca zilnică, obişnuită, co Din discuţiile purtate şi re poziţional din Piaţa
ceea ce s-a înscris In Jurnalul organizaţiei U.T.C. De remar lectivul respectiv are de în comandările făcute s-a des Scînteil continuă să aibă,
lor ca activitate pozitivă şl cat este şi practica statornf- lăturat anumite urmări nega- prins, ca sarcină esenţială la ora cind inserăm aceste
de reflectare asupra sarcini pentru comunişti, ridicarea rinduri, aspectul unui şan
lor şi obiectivelor de viitor In nivelului calitativ al lecţiilor, tier. Cu fiecare zi, auto
spiritul indicaţiilor conduce preocuparea atentă pentru camioane de mare tonaj,
rii noastre de partid şl de înfăptuirea obiectivelor ma purtînd numere de imatri
stat. jore puse In faţa şcolii româ
Documentele prezentate şt neşti de către conducerea dc culare şl iniţiale ale unor
discuţiile purtate pe margi partid şi de stat. Ciîndurile. ţări străine, descarcă mereu
nea lor au evidenţiat cu preg intenţiile, toate preocupările alte şl alte exponate, unele
nanţă preocuparea colectivu cotidiene de care colectivul clntărlnd zeci de tone.
lui liceului pentru ridicarea trebuie să fie stăpânit. să se Industria noastră devine
nivelului de instruire şi edu concretizeze în ceea re se tot mai pregnant reprezen
care a elevilor, aspecte din rheamâ modernizarea învâţâ- tată. Zilele trecute a fost
stilul şi metodele de muncă mîntului, asigurorea unei le Aspect din incinto Pavilionului central de expoziţii unde se organizează Tîrgul interna înălţată turla uneia dintre
ale biroului organizaţiei de gături fireşti între cunoştin ţional Bucureşti. cele mai noi şi mai mo
bază, ale organizaţiei U.T.C. ţele teoretice şi practice, în derne sonde, creaţie a co
şi conducerii acestei unităţi, citâ aici de a Invita — pen Live ale activităţii trecute, tre latura instructivă şi cea lectivului Uzinelor „1 Mai“
pentru rezolvarea, In con tru a se întîlnl cu elevii de mai ales pe linie educativă, educativă. Sarcinile privind din Ploieşti. Cîteva dintre ca
diţii optime, a sarcinilor liceu şl cu cadrele didactice şcolară şi extraşcolarâ. (Se matematizarea, economizarea, racteristicile tehnice şi de
mari ce le-au stat !n faţă. Nu — specialişti, cadre de partid ştie că nu demult, către sfîr- subliniate cu pregnanţă in exploatare ale proaspătului
fără greutăţi, dar cu eforturi şl de stat, care să facă ex şitul anului şcolar 1969/70, la recenta cuvlntare a tovarăşu exponat: ridicarea pe ver
comune, la liceu s-au înlătu puneri şl să poarte discuţii liceul amintit, un număr re- lui Nicolae Ceauşescu la des Sri Editura tehnică : ticală a turlei nu durează
rat multe neajunsuri (unele pe diferite teme lnstructiv- strîns de elevi, scăpaţi de sub chiderea noului an universi nici măcar 60 de minute.
sînt în curs de lichidare), în- educatlve. supraveghere, au comis unele tar. vor trebui interpretate şi Vom Înţelege şi mai bine a
fâptuindu-se lucruri impor Acestea, ca şl alte activi abateri, împotriva cărora s-au înfăptuite cu toată răspunde V. Miklnsl, I. lupescu : pale de răcire din diferite ceastă performanţă dacă a
tante. tăţi, au avut drept rezultat luat măsuri, abateri pentru rea. In această privinţă, co Sudarea prin topire a otelu ramuri industriale. Astfel, se dăugăm că, pentru ridica
De reţinut este faptul că obţinerea unor rezultate mai care s-au făcut vinovate şi muniştii trebuie să fie iniţia rilor aliate. Autorii au por ana)lzeaz3 procesele de ră rea turlei unei sonde de tip
s-a mers — şl se merge in bune la clasă, care, cifric, în unele cadre didactice). torii celor mal cutezanţe şi nii de la interpretarea feno cire de la temperaturile înal clasic, sînt necesare nu mal
tens — pe. calea întăririi mun seamnă depăşirea proporţiei Acest an şcolar însă a în mai eficiente măsuri din co menologică a diferitelor te din cuploarele industria puţin declt 800 de ore-om.
cii colective, alături de răs de 95 la sută elevi promovaţi, ceput bine şi sînt asigurate lectivul lor, măsuri menite să procese, filtrată cu ajutorul le pinâ la temperaturile foar ln&lţarva unei turle in
punderea personală, ntlt în la care adăugăm şi numărul condiţii penlrb o activitate pulseze idei novatoare, fun unor cunoştinlc fundamenta te coborîte cerule de proce mai puţin de 60 de minute
cadrul organizaţiei, cît şi al însemnat de absolvenţi ad rodnică din toate punctele de damentate pe convingerea că le, găsind o metodologic ge sele de separare din petro 18.00 Deschiderea em isiunii. este, incontestabil, o remar
conducerii administrative. mişi la concursurile de admi vedere In discuţii s-au făcut orice succes este rezultatul nerală capabilă să rezolve chimie. M icroovonprem ieră ; cabilă izbtndă a construc
Comuniştii de aici şi-au tere în diverse facultăţi. referiri la preocuparea nou unei strădanii conştiente, sub multiple probleme practice. Şt. Manlea: Metalurgie fi 18,05 Aplauze pentru colegii noş torilor de utilaj petrolier.
tri. Program de cintece el
concentrat atenţia spre dez In cadrul dezbaterilor au lui birou pentru închegarea ordonate unui . scop valabil, In afară dc bazele teoretice zică. Ca prim (ratat dc me jocuri, susţinut de ansam
voltarea democraţiei Interne fost evidenţiate angajamentul mai departe a unităţii colec pe care, cu eforturi comune. ale oţelurilor aliate, autorii talurgie fizică, elaborat în b lu rile folclorice „R om âna- P. OLTEANU
de partid, antrenarea fiecărui şl hotâiirea comuniştilor, ale tivului, pentru realizarea u II vor putea realiza. fac referiri amănunţite la : tara noastră, lucrarea pre ju l" de la P olatul p io n ie ri
membru de partid în rezol întregului colectiv pe care-1 nei depline atmosfere de lu Liceul „Avram lancu' poa sudarea otelurilor slab alia zintă probleme privind lor din Bucureşti, „H o ra Ti
din
Tim işoara
şl
m işului"
varea sarcinilor, astfel ca, reprezintă, de a-şl intensifica cru în liceu, în aşa fel ca în te şi trebuie să devină o In te, alíalo cu crom, nichel, structura atomtcă a mate fo rm a ţii pioniereşti de d an
prin aceasta, el să ofere e- activitatea şi de a-şl concen tregul potenţial — material stituţie şcolară fruntaşă, spre mangan ş.a. ' rialelor metalice, proprietă suri d in judeţele Covasna fl
S ibiu ;
xempîu personal celorlalţi co tra eforturile în direcţia ridi şi uman — existent să fie mîndrla colectivului ce o de I. Grigorlu : Procese de ţile mecanice şl explicarea 16.45 A elualltoteo in economie ; VREMEA
legi al lor. cării la un nivel superior a subordonat şi valorificat în serveşte, a elevilor ce o ur răcire în Industrie. Prezen- naturii lor. O atenţie deose 19,20 1001 de seri - em isiune
Situaţia a impus ca orga activităţii de Instrucţie şl e- Interesul general al cadrelor mează, a oamenilor muncii tlnd bazele IchnLco-econo- bită se acordă disociaţiilor, pentru cel mici ;
nizaţia de pârtia să rezerve ducaţle, astfel ca liceul din şl elevilor. In şcoală — sub în mijlocul cărora funcţio mlce şl termodinamice ale domeniu nou al metalurgiei 19,30 Telejurnalul de seorâ t
20.00 Refloctar ;
mal mult timp muncii de în „Ţara Zarandulul", pe fron liniau vorbitorii Romulus nează. răcirii, procesele şl opera 20,15 Seoră de teatru : „D oa m n a PENTRU 24 DE ORB
drumare a tineretului, optl- tispiciul căruia stă scris nu- Neagu şl Constantin Rusu — f, S. ţiile tip de răcire, lucrarea fizice, legal direct de defor *21,05 Interpreţi în d ră g iţi de m u ti Vremea se m enţină răcoracvă |l
Foame" de Lope de R ueda;
analizează schemele prlnc!- mările plastice. că populară ; Instabilă, cu cens! tem porar aco
K H 21,6(1 Prim plan ; Acad. A le ia n d ru perit. fio la t «er cădea averse
G raur ; slabe do p lo a ie . V lntul va sulla
22,10 M utlcorom a Tv. - Revista potrivit, cu Intensificări din nord-
a c tu a lită ţilo r de rnuilcd u- vest. Tem peraturile m inim a vor
RADIO 22.45 Telejurnalul de noapte ; lim e le Intre 12 şl 16 grade. D i
ţo a râ ;
oscila Intre I şl 4 grade. Iar mo
Două decenii de la constitu 23.00 închiderea em isiunii. m ineaţa — ceoţâ locală.
PROGRAMUL l : 6.05-«,30 Muzico
şi a e tu o ilto tl ; «.30 A fla i cu liu rol ;
10.10 Cur« de lim ba franceză ; 10.30
Fonoteco pentru copil ; 11,03 Con
irea primelor cooperative lu liu M ureţlanu ; 11,22 Solişti (I for
de
pentru pion
«I orchestră
certul
m aţii artístico de am atori ; 11.43 Sfa
tul m edicului ¡ 12.00 M uxlcă u je a tâ ; Construcţii de interes
12.23 S l'ln ţc Io xl ; 12,30 M elodii
populare ; 13,00 Radiojurnal ; 13,10
Avanprem ioră co tidia n ă ; 13,22 M e lo
agricole honedorene d ii de Gherase D ondrlno ; 13,45 Te obştesc prin contribuţia
Iubim tinoreţe - cintoco ; 14,00 Com
pozitorul «oplăm lnll : Jcon S lbellus;
14.23 M utică ugoaró 1 14,40 Publici-
pe 4,3 milioane, fondul de ba tote rodio ; 14,50 Potpuriu din ope cetăţenilor
„V ăduva veselă*
Lehar ;
de
reta
ză a crescut anual între 18 şi 15.00 File de povexle : 15.25 Cu cin-
(Uimo/ft din pag. 1) 24 la sută, iar veniturile din tecul şi Jacul pe p lo lu rilo patriei ¡
16.00 R odiojurnal ; 16,20 M e lo d ii in
sectorul zootehnic la 100 hec terpretate Io chitară ; 16.30 Agendă Cetăţenii din comuna Burjuc, mobilizaţi de consi
tare teren erau în 1969 de Judeţeonă ; 1(5,50 FII slăvită. Româ liul popular, au executat prin muncă patriotică lu
vor creşte de peste două ori, 165 000 lei faţă de circa 90 000 nie — program de cintece ; 17,03 Ra- crări în valoare de 3 273 000 lei, cu 495 000 lei mai
dloenciclopedle pentru tinerel ¡
17,30
accentul punîndu-se îndeo lei In 1951. In te rp re ţi de muzică populară ; 16,00 mult declt prevedea angajamentul anual. In cadrul
sebi pe sporirea nivelului re Cu bucurie îndreptăţită, cu M elodii de ion C nstinoiu ; 16,10 Tri comunei s-au construit 2 100 mp trotuare, s-au făcut
coltei la hectar. optimismul caracteristic lu buna rodio ; 18,50 A rii din opere ; lucrări de întreţinere şi reparaţii pe 26,5 km drum
19.00 Gazata radio ; 19,30 Plete a le
vocţfi<ţl‘'jdţumul parcurs în mii noastre contemporane au se din fonoteca noastră do m utică
r douăzeci de ani de la în rostit cuvinte simple, dar pli populară ; 20,05 Tobleto do jcqro ; ş.a. In satul Glodghileşti s-a construit, prin contri
fiinţarea cooperativei, tovară ne de semnificaţie, cooperato 20.10 M lerorecltal Jenny Luna ; 20,20 buţia în bani şl în muncă un magazin mixt, dat nu
Arghoziana ; 20,25 Zece m elodii pre
şii Roman Muntean, Miron rii Ioan Drâgan, secretarul ferate ; 21,00 M em erio păm inlulul ro de mult în folosinţă. Cărămida a fost confecţionată
Roz, Vlorel Crişan şl Romu organizaţiei de partid, Vuţa mánese ; 21,50 Solista serii : Sheila : pc plan local, iar celelalte materiale de construcţii au
lus Osolanu au reliefat Juste Popa, brigadieră şi Tidia Pe- 22.00 R odiojurnal ; 22,20 Sport ; 22,30
Concert de m utică uşoară ; 0,03-5,00
ţea politicii marxist-lenlniste truţescu, care au completat Estrada nocturnă. fost transportate de către cetăţeni. Dc asemenea, să
a partidului nostru de trans şirul marilor transformări pe PROGRAMUL I I : 6,00 Program tenii au participat efectiv la executarea tuturor lu
formare socialistă a agricul trecute în viaţa social-cultu- muzical de dlm lneoţă i 7,00 Rodio- crărilor de construcţie. La fel au procedat şi sătenii
turii, sprijinul multilateral a rală a satului, a oamenilor. Z i u m r e c o l t e i Jurnol ; 7,15 Program muzical de d i din Tisa, care, prin contribuţia în bani şi în muncă,
cordat de stat în vederea va Cea mai mare parte a caselor m ineaţă (continuare) : 8,10 Tot îna
inte ; 6,25 M ori Interpreţi ; pianistul
lorificării depline a rezerve de aici sînt noi sau moderni Svlatoslov Rlchter ; 9,00 Cintece de au înălţat un frumos cămin cultural. La construcţia
lor de care dispune agricul zate, aproape fiecare familie lourenţJu Profeta; 9.15 Muzică popu- magazinului, o contribuţie deosebită şi-au adus-o Dio
rp ; 9,44 Solacţlunl din opéretelo
tura cooperatistă. are mobilă nouă, aparat de Iul Frcd Raymond ; 10,13 lo m icro nisio Gic, secretarul organizaţiei de partid din sat,
Pentru rezultatele obţinute rădio şl televizor. De hî Uricani plnă la Pe ha — profesoară de muzică la fon Roxalla Anceo, Nelu Păun şl Vic Nicolae Toderan, deputat, Viorel Dobriţă, gestionar,
sub conducerea organizaţiei Cooperativa din Pricaz a trila a domnit o atmosferă şcoala generală, a incintat tor Bulzon ; 10,45 Muzică uşoară ; şi alţi cetăţeni care au reuşii ea numai intr-o lună
11,20 O pera pentru to ţi ; 11,50 C înlă
de partid, tovarăşul Aurel devenit în scurt timp unitate sărbătorească. A fost o sărbă spectatorii din străbuna va Eleno Zomore ; 12,03 Avonprem lorú
Bulgărea, secretar al Comite fruntaşă în producţia agrico , ¿i . . toare a toamnei bogote — a- tră a Ulpiei Traiane cu bu cotidiană ; 12.13 Piese Instrum entale; şi jumătate să construiască şi să dea în folosinţă ma
tului Judeţean Hunedoara al lă vegetală şi animală, în cesl anotimp al culorilor si căţi ca „Aseară şi alaltăsea- 12.30 Emlsluno muzicală de la Mos gazinul mixt. In fruntea acţiunii pentru construirea
P.C.R., i-a felicitat călduros gospodărire şi mod de organi »ne şi fructe de sezon, spre belşugului ogoarelor. Mal ră", „Vino bade clnd glndesc“ cova : 13,00 Concert de prînz : 13,30 căminului cultural din satul Tisa nu fost tov. Ghoor-
R adiom ogotlnul fem eilor ; 14.08 C in
pe cooperatorii din Bretea zare. In semn de apreciere şl tece sl jocuri populóte I 14,30 Poe
Mureşană, în numele Comite drept răsplată ea a fost dis satisfacţia deplină a cumpă mult de 500 tone zarzavaturi, etc., iar trioul Nelu Neiconi, mul simfonie „E ro ii Jiului* do Con ghe Furdui, depulat judeţean, preşedintele comitetu
tului judeţean de partid şi al tinsă cu „Ordinul Muncii' rătorilor. legume şl fructe au fost oferi Alexandru Chiriţă şi Viorel stantin Bobescu ; 14,55 Ş tllnţo lo zi; lui dc cetăţeni, Gheorglic Nedclcovici. depulot comu
15,20 C înlă
ÎS.00 Fubllcllato radio ;
Consiliului popular judeţean. clasa I. Prin preocuparea atentă a te spre vlnzare populaţiei din Grozoni i-ou delectat p rl\ sa A lin Noreanu : 15.30 Radlo-şcoală ; nal, cetăţenii Iosif Orşo, Dumitru Brinda. Alexandru
Exprimîndu-şl încrederea şi Consiliul de conducere, ma conducerii C.L.F, Petroşani, Valea Jiului. vuroase cuplete satirice "des 16.00 Radiojurnal ; 16,20 M uzică In- Pipă, Dumitru Stoica şi alţii-
devotamentul nemărginit faţă joritatea membrilor coopera furnizorii din judeţele limitro Au reieşit din nou in evi prinse din viaţa satului. strum oniolă ; 16,55 Sfatul m edicului ;
17,35
17.00
m elodii ;
A m intiri
şl...
, de politica partidului, aduna tori se află într-o continuă fe municipiului au trimis ori denţă calităţile de buni şi pri Pantelimon Sas cu un mo Teatru serlol : 18.03 M utică popu-
rea generală a cooperatorilor căutare de metode şl soluţii au adus personal zarzavaturi, cepuţi gospodari ale unor şefi loră ; 18,30 Curs de lim ba fronceză;
16.30 363 de cintece ; 19,00 Muzică
din Bretea Mureşană a adre noi care să le ajute să valori legume şi fructe. Cumpără nolog dedicat „Zilei recoltei“ u(aoră ; 19,13 Sonolo pentru vlooră
sat o telegramă Comitetului fice superior rezervele şi torii, care au asaltat pieţele şi de unităţi, atenţia şi solicitu şi Luţă Giovani cu momente sl pian de A lfrod Alessandreseu (Vie-
Central al P.C.R., tovarăşului resursele de care dispun în unităţile de desfacere, ou a- dinea lor faţă de cumpărători. le vesele au făcut ca bilanţul »»rio Bosta tl V iciarlo $ '• ănes u)
NICOLAF, CEAUŞESCU, în scopul creşterii avuţiei ob preclat calitatea produselor, • v je Ion Pos lo 75 de ani ; 19,50
N oople bună, copil ; 20.00 Coneerll
care, printre altele, se spune: şteşti. Hotârîţi să aplice în şi-au ales cantităţile dorite. D. GHEONEA spiritual al zilei in care s-au Grossl do G em lnlonl ; 20,25 Comon-
„Aniversareo a două decenii viaţă sarcinile ce le revin din „numărat bobocii" să fie bo dantul de pio n ieri ; 20,40 Muzică vo
de Ia înfiinţarea cooperativei hotărîrile Congresului al X- gat şl răsplătit cu sincera cală |i Instrum entală de Sabin Dră-
gol ; 21,03 A rii din opere : 21,30 Sim
constituie pentru noi un pri lea al P.C.R., din programele Comori haţegane simfonie a aplauzelor, preţu fonia a IV -o do Hons W arner H onre:
lej in plus de a ne mobiliza naţionale de dezvoltare a a 22.00 Sonolo pentru două violoncele
la o activitate mai intonsă şi griculturii el şi-au ales ca o ire a strădaniilor artiştilor a- de Ooru Popovlcl, Concertino per la
■,Música
Raţlu ;
de
Novo*
A drian
de a ne angaja cu întreaga biective de viitor dezvoltarea mat.ori. 22.30 Cadron ; 22,50 Clnteco pe ver angajează de urgenţă
noastră putere şi capacitate sectorului zootehnic şl- extin Epilog al duminicii In care însăşi cronica a ceeţi ce a suri de Voslle Alecsondrl ; 23.05 Oro
de muncă în vasta acţiune ce derea suprafeţelor irigate. Pî- tractoarele au muşcot pămân fost şi ceea ce este astăzi ,.Ţa PETRE FARCAŞ1U dlsco filu lu l ; 24.00-1,00 Muzică sim
fonică.
se desfăşoară pe plan naţio nâ în anul 1975, numărul bo tul In brazde lungi şi adinei., ra H a ţ e g u l u i P e sunetul
nal în scopul materializării vinelor va ajunge la 750 ca coardelor de la. viori şi contra
sarcinilor trasate de Congre pete. iar al vacilor cu lapte iar ţăranii cooperatori ieşiseră bas, in isonul ţinut de acor- Unităţi fruntaşe la cultura — muncitori Recalifica)!
sul al X-lea al partidului ia 500. aproape dublu faţă de la cimp ca să consfinţească deoane, ori pe notele izvorlte
privind ridicarea României acest an. „Ziua recoltei" din însăşi pros de sub clapele clarinetelor si de la vîrsta de 20 ani fa 55 ani.
socialiste pe noi culmi ale In încheiere, participanţii peţimea rodului adunat, cămi saxofoanelor, interpreţii teza Ceîor angajaţi li se asigura 3 mese pe zi la can
progresului şi civilizaţiei". la adunare au adresat o tele nul cultural din Sarmizegetu- urului nostru folcloric — so griului tino, contra cost, şi cazarea in blocurile de nefami-
gramă Comitetului Central al sa găzduia o dată cu lăsatul listele Doina Bălteanu, Eleo
N. TlRCOB P.C.R., tovarăşului NICOLAE serii, nestematele folclorice a nora Armeanu, Crişa Cioană, Cu ocazia sărbătoririi Zilei recoltei, în urma ana lişti.
CEAUŞESCU, în care — în le „Comofilor haţegane,‘. Cl- Mia Oprescu, secondate de lizei rezultatelor înregistrate in întrecerea socialistă Cei interesaţi se vor prezenta pentru angajare cu
teva sute de locuitori ai satu
C.A.P. Pricaz tre altele — s-au angajat lui au aplaudat timp îndelun partenerii tor : Viorel Grozoni, Ia cultura griului de către cooperativele agricole din toate actele necesare.
să-şi integreze eforturile în e gat pe orchestranţii. soliştii şl Nelu Nelconl şi Nesu Biba — judeţ, Uniunea judeţeană a C.A.P. împreună cu Di
fortul general al poporului, recţia agricolă judeţeană au stabilit primele trei INFORMAŢII SUPLIMENTARE SE PRIMESC LA SE.
O dată cu tradiţionala săr pentru a-şl aduce contribuţia prezentatorii care au făcut să ou dat glas şi viaţă cltorva unităti clasate, cărora le vor fi înmînate diplome. DIUL UNITĂŢII. TELEFON 3, INTERIOR 131. SERVI
bătoare a recoltei, ţăranii co la înfăptuirea sarcinilor ce le vibreze sensibilele coarde su dintre cele mai frumoase şt In ordine, locurile fruntaşe au fost ocupate de CIUL PERSONAL.
operatori din satul Pricaz au revin din programul grandios fleteşti. îndrăgite cintece populare. cooperativele agricole din : Pricaz, Pişchinţi şi Cris-
sărbătorit împlinirea a două de înflorire multilaterală a tur, unde cooperatorii şi mecanizatorii au depus e
zeci de ani de existenţă a u- naţiunii noastre socialiste. Culese de prin părţile locu Debuttnd cu mult succes ca forturi susţinute in vederea aplicării în practică a
nitâţii lor. Festivităţile prile lui, doinele şl ctntecele popu solistă a Casei orăşeneşti de tehnologiilor înaintate specifice acestei culturi.
juite de această aniversare au I. SANDULESCU lare sînt de fapt frinturi din cultură din Haţeg, Marla Tea-
avut loc la căminul cultural.
Tovarăşul Aron Colcer, se
cretar al Comitetului Jude r a i
ţean de partid, preşedintele
Uniunii Judeţene a coopera declt cel prevăzut. De altfel, întreprinderea de reţele electrice
tivelor agricole de producţie asigurarea condiţiilor de exe
un cald salut şi urări de noi ADUNĂRI G EN ER A LE A LE SALARIAŢILOR cuţie a fost amplu analizată Timişoara
a adresat locuitorilor satului
succese din partea organelor pentru fiecare obiectiv în
parte, stabillndu-se termene
■judeţene de partid şi de stat cerii întreprinderii, şantie terea productivităţii muncii şi asemenea, pentru reducerea le precise şl măsuri concrete „întreprinderea de reţele electrice Timişoara, Piaţa
Inginerul Constantin Mer- relor şi loturilor, există o reducerea consumului de ma volumului de manoperă şi pentru lichidarea • neajunsuri Romanilor, nr. 11 OFERĂ SPRE VlNZARE întreprinderilor
loiu a prezentat un scurt dar (Urmam din gog; preocupare intensă pentru gă teriale. consumului de materiale se lor care se întrevăd în acest socialiste ELECTROZI DE SUDURA, RULMENŢI, ŞURUBURI
cuprinzător bilanţ al activită sirea unor 60Iutii eficiente in vor organiza prepararea cen sens la ora actuală. MECANICE, IZOLATORI CERAMICI, CABLURI TELEFONICE
ţii din cei douăzeci de ani. A organizarea producţiei şi a Din darea de seamă pre tralizată a mortarelor, confec Colaborarea fructuoasă cu Şl TELEGRAFICE, CLEME ELECTRICE, PIESE DE SCHIMB
fost comparat stadiul actual subliniat că pentru atingerea muncii, pentru creşterea pro zentată, precum şi din discu ţionarea armăturilor din fier beneficiarii Investiţiilor şi cu PENTRU APARATE DE MĂSURĂ, PIESE DE SCHIMB
al cooperativei cu cel de la unor randamente înalte este ductivităţii, serviciile funcţio ţiile purtate în adunarea ge beton şi se va mări capaci proiectanţii încă din faza in AUTO, ECHIPAMENT DE PROTECŢIE Şl ALTE MATERIALE.
care s-a pornit. Comparat necesar să se acţioneze în nale ale întreprinderii nu îşi nerală, s-a desprins preocu tatea de producţie a atelie cipientă a pregătirilor, preo
într-un fel, pentru că o com continuare cu multă perseve aduc încă aportul cuvenit la parea susţinută a construc rului de prefabricate exis cupările susţinute ale între Pentru Informaţii suplimentare a se adresa serviciului
paraţie în adevăratul sens al renţă pentru industrializarea soluţionarea acestor proble torilor hunedorenl pentru îm tent. gului colectiv de muncă de la de aprovizionare I.R.E.T. telefon 1 27 04'*.
cuvîntului nu se poate face. lucrărilor de construcţii prin me. Pe şantierele I.C.S.H. lu bunătăţirea activităţii de or Analiza exigentă şi cu înal 1 C.S.H. pentru valorificarea u n
ganizare şi conducere a punc
Unitatea şi-a făcut apariţio extinderea şi generalizarea crează constructori pricepuţi telor de lucru. In acest sens. tă responsabilitate profesio în mod superior a întregului
prin unirea laolaltă a .16 de folosirii prefabricatelor mari şi cu multă experienţă, cu ca s-a insistat asupra introduce nală a rezervelor latente e potenţial uman şi material de
familii cu inventarul ce-l a din beton armat, aplicarea u re cadrele tehnice sînt che rii graficelor reţea, derivate xistente în întreprindere, pri °are dispune se înscriu în li
veau. Acesta a fost nucleul nor tehnologii moderne de e mate să conlucreze mai fruc din graficul coordonator* al o vind creşterea productivităţii nia indicată de conducerea de
— primul răspuns al ţărani xecuţie, mecanizarea opera tuos Incepind cu analiza do biectivului, planificarea calen muncii, a avut drept rezultai partid şi de stat privind rea-
lor mai inimoşi din sat la ţiunilor de finisat şi altele. cumentaţiei elaborate de pro daristică pentru cel puţin o propuneri deosebit de valo ’izarea investiţiilor Felul în Şcoala de şoferi profesionişti llia
chemarea partidului dc a se Aclivilaleo cadrelor tehnice iectanţi şl terminînd cu ulli- lună a materialelor, utilaje roase pentru soarta investiţii care constructorii hunedoreni
înrola pe drumul agriculturii din întreprindere, a condu na operaţiune dc pregătire şi lor siderurgice. Aşa de exem ■iu dezbătut problemele ma ANGAJEAZA :
socialiste Pe acest nucleu ur cătorilor de şantiere, este ne "rganizarc a lucrului, aceşl! lor, forţelor de muncă, deta plu. s-a subliniat că există jore ale producţiei de con- ® INSTRUCTORI PENTRU CONDUCERE
ma să se clădească o mare cesar să-şi deplaseze centrul ■pecinliştî pol să-şi aducă lierea proiectelor de organi toate posibilităţile ca furnalul strucţii-montaj pentru viito
familie — tot salul. de greutate în sfera proble contribuţia din plin la pro zare. repartizarea raţională a nr. 0 de la C.S.H. unul din rul cincinal, precum şi rezul <& PROFESORI DE MECANICA Ş| CIRCULAŢIE
Salarizarea şi condiţiile de angajare conform H.C.M
Citim în filele istoriei ce melor privind sporirea gra movarea unor soluţii eficace productivităţii planificate pe obiectivele cele mai impor tatele bune obţinute pinâ în 341/1966.
lor douăzeci de ani fapte, dului dc tehnicitate, de orga care să contribuie la reduce fiecare maistru şi brigadă şi prezent sînt garanţii că sar
dale, aspecte. De la numai nizare şi eficienţă ale proce tante ale actualului cincinal, cinile ce revin constructorilor Informaţii - la secretariatul şcolii.
186 000 lei, aveixîa obştească selor de execuţie S-a remar rea manoperei, utilizarea la întocmirea fişelor de urmări să se execute într-un termen hunedoreni vor fi realizate cu
a ajuns în prezent la aproa cat că dacă la nivelul condu maximum a utilajelor, creş re a modului de realizare. De mai redus cu 0 luni de zile succes.