Page 2 - Drumul_socialismului_1970_10

M í »
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4E93 © JOI 1 OCTOMBRIE 1970

â z b o s u l ţ ă r ă n e s c d i n 1514 | Culeg plante

i medicinale
1 secolului al XV- Matei Corvln. Noul rege al că". între anii 1310—1513, nu­ berarea din servitute, doblndl- |
itul veacului urmâ- Ungariei, Vladislav al II-leo. meroase mişcări au loc pe o rea libertăţii şl întronarea
. ce în unele ţâri n-a putut sA împiedice tendin­ arie largă ce cuprindea regiu­ dreptăţii. Programul de reven­ ! Pentru elevii şcolilor din
apuseană şerbla ţele de anarhie ale marii nobl- nile sudice ale Transilvaniei şl dicări avea un pronunţat ca­ I Brad şl Gurabarra, 27 sep­
ra pe cale de a fi Iiml şl clerului înalt. Creşterea pînâ In secuime. racter de clasă antifeudal şl ! tembrle a fost cea mal au­
în unele regiuni puterii marii noblllmi consti­ In aceste împrejurări, arhie­ antlclericel împărţirea ne­ tentică zl a plantelor medi­
centrale ţi de râ- tuie Insă o primejdie fi pen­ piscopul primat al Ungariei dreaptă a bunurilor sociale şl cinale. „Munţi" de flori de tel,
e care se numără tru nobilimea mică şl mijlo­ publică, la 16 aprilie 1314. che­ necesitatea unei noi repartiţii, cozi de cireşe, cimbrişor,
■ ;iila, dependenţa ţă- cie, oare. deşi superioară din marea papei Leon al X-lea, a­ Ideea că rlndulelile existente măceşe s-au tntllnlt în acea
iccentua. Răsfoind punct de vedere numeric, avea dresată credincioşilor pentru sînt nedrepte şl trebuie des­ | zl. unele strtnse de-a lungul
:orie. vom , observa o situaţie economică şi politică închegarea unei cruciade antl- fiinţate confirmă un înalt grad j verii, altele chiar atunci. In |
perioadă tabloul sl- mult Inferioară. otomane. Turcia, prin atacurile de pregătire a răsculaţilor. sălile Liceului „Avram Ian-
>mlce cuprindea un Chiar de la începutul răscoa­ cu" din Brad stnt adunate
»iu de măsuri care lei, conducătorii ei au negal 12 kg loniln, 14 kg flori de !
nţele lor au agra- autoritatea regelui. Notind a­ tel, 800 kg măceşe, la Şcoa- j
nult sarcinile ţărA- Pagină glorioasă din trecutul de luptă cest fapt, un cronicar contem­ la profesională din Gura* I
PAminturile ţâra- poran sublinia s ... îndrăzneţii barza — 28 kg cimbrişor, 28
otroplte Intr-o mA­ şl obraznicii (ţăranii) nemalţl- kq flori de tel, 30 kg flori
I mare şi înglobate al poporului nostru nînd seama de religie, dlspre- ; de soc, 25 kq cozi de cireşe, J
seniorială. Ca ur- ţulnd autoritatea regelui şl a i 15 kg muşeţel. 500 kg mă- i
;tel stări de lucruri regatului au ales rege, pentru | ceşe. I
ele de clacă la una Totalitatea acestor contradic­ şi invaziile sale repetate, re­ ca armata lor să nu fie fără
iă, faţă de una pe ţii s-a râsfrint peste Întreaga prezenta o puternică primejdie conducător şl fără Îndrumare, j Adăugind aceste cantităţi
isese statornicit în situaţie socială şl economică a pentru Europa centrală şl apu­ pe un oarecare Gheorghe Se­ l la plantele strtnse de elevii I
m unei hotAflrl din maselor populare, care au avut seană. Pentru buna ei reuşită, cuiul, om viteaz sigur de el“, Liceului din Gurabarza va- î
xtins şl „nona" (a de suferit cel mai mult. Ne- papa făgăduia ţăranilor elibe­ in euvlntarea ţinută In faţa Dupâ ore de muncă rodnică pe forestierii de la U.E.I.L. Orâştle ¡1 aşteaptă cabanele loarea lor depăşeşte suma I
asupra produselor maiputind suporta această rarea din Iobăgie Ţărănimea răsculaţilor, Doja — după măr­ confortabile şl bine aprovizionate. Foto V. ONOIU j de 4 500 lei. j
viticole ale ţârani- stare de lucruri, mase întregi deposedată de pămînt şl priva­ turia unor eronlearl — ar fi
>lrect proporţional de ţărani părăseau moşiile ată- tă de drepturi, Împreună cu spue că a sosit timpul „de a
a acestor poveri ptnllor şi se aşezau vremelnic plebea oraşelor şl eu unii no­ răsturna pe regi“ .
acelaşi timp deru- tn alte locuri unde condiţiile bili sârael, se adună în tabă­ Cu toate că programul răs­
u tendinţa de a ee de viaţă şl muncă erau mal ac­ ra din apropierea Budei „mal coalei a avut şl unele limite, In campania agricolă de toamnă
în dijme regulate ceptabile Această „mlgraţle" degrabă sătul de viaţă decit a polarizat In Jurul său o pu­
n bani. In urma a- la o amploare atlt de mare. minaţi de dragoste pentru re­ ternică forţă antifeudală şl
ae Introduc taxe Incit ea devine îngrijorătoare ligie“. 24 aprilie, Oheorghe antldericalft. Răscoala a^a răs-
slrea pădurilor, pâ- pentru stâpînli de moşii. Ast­ Doja e9te numit comandantul plndlt cu iuţeală în Crlşana,
ilor etc. Renta in fel, documente de la afJrşltul militar al cruciadei. Dorinţa Banat şl Maramureş. La înce­
dosită şl la răscum- secolului al XV-lea consemnau celor adunaţi era În primul putul lunii Iunie răsculaţii ocu­ C o n s iliile p o p u la r e s ă -ş i în d e p lin e a s c ă
banl a altor dări în faiptul că unele ante mal a­ rlnd de a «e măsura cu duşma­ pă cetăţile i Cenad, Arad, Nă-
« toate acc&to greu- veau doar 30—40 la tută din nii lor de acasă şl apoi eu dlag, Şlrla, Llpova şl Şolmuş.
ugă şl privarea ţâ- numărul locuitorilor. In faţa a­ turcii, cu atlt mal mirft cu dt Vilvătala răscoalei cuprinde a-
poslbllltatea folo3l- cestei primejdii, clasa domi­ nobilimea tnspălmtntatâ de nu­ pol şl nordul Transilvaniei. In în to c m a i r ă s p u n d e r ile ce le revin
il de liberă strftmu- nantă a recurs ia toate mijloa­ mărul mare al celor plecaţi a special Radna, Bistriţa şl Cluj,
rat în anul 1314. cele pentru a opri plecarea ţă­ Început să le maltrateze fami­ apoi centrul el î Turda şl Alba
:ra cu atît mal grea, ranilor. liile rămase acasă. lulla, precum şl Judeţele din Consiliile populare, ca or-
IgaţllJe legale erau Ajurai la capătul disperării, Aceaftă atmosferă a Îndepăr­ sud — Hunedoara, Sibiu, Si­ gane locale ale puterii de încă 35 ha care urmează a fi că în mod concret şi amă­ ţe s-au aplicat, de cîtâ sâmîn-
:!n abuzurile neeftr- ţăranii şerbi, lucrătorii din mi­ tat treptat glndul cruciadei. ghişoara şl T«ra Birsel. Î stat, răspund direct de rea­ arate. Ingrâşâmintele chimi­ nunţit stadiul lucrărilor, dar ţă, din ce soiuri şi de ce ca­
blllml! şl alujltorllor ne şl ocne, orâşenlmea săracă Ţăranii Înarmaţi, în frunte cu Orosul armatei se aşează În­ lizarea sarcinilor de plan în ce nu au fost asigurate şi nu trebuie să vegheze la respec­ litate dispune fiecare unitate.
le dregătorilor bîse- au pornit o aerle de revolte şi căpitanii lor, refuză ordinele tre Llpova şl Timişoara, Iar agricultură şl au obligaţia de se va îngrâşa nici o suprafa­ tarea şi aplicarea agrotehnicii In această comună sînt pre­
1 regelui. mişcări care e-au ţinut lanţ, de a porni Împotriva turcilor. oştite nobilimii ee retrag In a asigura «xecutarea la timp ţă. Aceste îngrăşăminte se stabilite pentru cultura pâ- gătite suprafeţe importante
vor da fazial, în perioada de
aceşti factori se a- culmlnînd ou războiul ţărănesc In faţa acestei situaţii, nobili­ cetatea Timişoarei. Cu toate că şi în bune condlţlunl a tutu­ vegetaţie a culturilor, In pri­ joaselor Aceasta însă nu se de teren şi se lucrează la e­
zbuenlrea cu o pu- mea şl clerul încearcă dizolva­ armata lui Doja nu era pregă­ poate face din birou, cl ur­ liberarea suprafeţelor de cul­
ror lucrărilor agricole. Sarci­
IHtfl a anarhiei feu- din 1014. rea taberei şl trlmlteraa ţăra­ tită pentru un asediu, atacă nile slnt clare, precise şl cu­ măvară. mărind la faţa locului dacă turile tîrzii în vederea pre­
upft moartea regelui Aşa aprt exemplu, lucrăto­ nilor acasă. Această nouă hotă- cetatea Timişoarei, fără a o Adevărul este că secretarul se respectă amplasamentul gătirii acestora pentru însâ-
rii da la ocnela de sare din putea oucerl. Atacat din apate noscute de către flecare co­ nu cunoştea situaţia din te­ culturilor, se eliberează la mînţârî. Periodic, consiliul
¡Maramureş opresc ¡lucrul, ne- rîre îndfrjeşte şl mal mult de loan Zapolya, Doja este mitet executiv în parte, dar ren. încă din 19 septembrie timp fiecare tarla şi solă, popular comunal, împreună
fllnd da acord cu noua dare mulţimea adunată In preajma prins, tar armata învinsă. In practică ae constată că u­ erau aduse circa 9 000 kg su- cum se fac arăturile şi cele­ cu preşedinţii şi Inginerii din
impueă de cămăraşl asupra lor. taberei. Referlndu-sa la acest Infrîngerea răscoalei din nele din acestea se ocupă de perfosfat care, în ziua de 22 lalte lucrări de pregătire a C.AP. analizează mersul lu­
In faţa acestei mişcări, auto­ eveniment, Engels caracteriza 1314 nu a însemnat însă şl po­ agricultură la modul general, septembrie, se mai afla încă patului germinativ, dacă se crărilor în campania agrico­
rităţile locale fac unele con­ armata cruciată ca o .armată tolirea spiritului de luptă al că nu cunosc situaţia concre­ depozitat la capătul tarlalei aplică dozele corespunzătoare lă de toamnă (de obicei la
cesii care Insă nu vor atenua revoluţionară“. Ea era compu­ celor asupriţi. Evenimentele tă, reală din unităţile din ra­ din „Poieni", ce are o supra­ de îngrăşăminte, dacă sâmîn- sfîrşitul săptămînii) şi stabi­
contradicţiile Ivite Acest fapt să din ţărani români, maghiari, din timpul marii epopei au za lor de activitate. faţă de 27 ha, deoarece con­ ta a fost selecţionată, tratată lesc măsuri corespunzătoare
secul, saşi, «frbl, din orăşenl-
indbal luptelor, care capătă o inten­ mea 'săracă, lucrători de mine confirmat faptul că răscoala munei Baru ne-am Interesat ducerea cooperativei nu se şi are valoarea culturală re­ în perioada următoare In­
La Consiliul popular al co­
pentru intensificarea muncii
se confirmă prin relzbucnlrea
cunoscută.
îngrijise să aducă o maşină
sitate tot msl mare In vara şl ocne, precum şl din mica s-a transformat In război ţără­ de stadiul lucrărilor de pre­ pentru împrăştiatul acestora La Consiliul popular Pul — tr-un cuvînt, există preocu­
nesc, că prin structura aa, prin
allstele de la Jiul Pe- anului 1300, la Vinţu de Jos. noblllma. programul său, precum şl prin gătire a Insâmlnţârll culturi­ Că secretarul Consiliului comună vecină cu Baru — pare şi interes pentru execu­
Compoziţia socială a răscu­
iu confirmat, in par- ţăranii Iobagi se răscoală îm­ laţilor explică şl programul amploarea operaţiunilor m ili­ lor de toamnă. Secretarul popular din Baru nu ştia că care are pe raza sa de activi­ tarea la timp şi în bune con-
consiliului popular, tovarăşul
Inulă În compania e- potriva slujbaşilor de la depo­ tare, Gheorghe Doja contopit la Livadia s-a adus superfos- tate 4 cooperative agricole de diţiuni a lucrărilor de pregă­
Construotorul Bala zitul de sare. răscoalei. Acest program a-a cu actul revoluţionar, au mar­ Gheorghe Bolea, ne spunea fat şl stă de 3 zile în cîmp producţie, se cunoaşte mai tire a terenului şi însămînta­
— la data vizitei noastre —
făurit in pas cu desfăşurarea
I se află pe un drum Puternice mişcări soelale el. Dintr-o scrisoare a lui Doja cat o grandioasă pagină In car­ că la C.AP. din Llvadla, de demonstrează că tot de atîln concret situaţia din teren. rea culturilor de toamnă.
icticîfid un Joc dina- s-au înregistrat ş! In Tara Fă­ adresată ţăranilor şl orăşenilor tea virtuţii şt a luptei pentru altfel singura unitate agrico­ limp nu mai dăduse nimeni Aici, membrii comitetului e­ Este de datoria fiecărui co­
realist, cu pase caro găraşului, Intre anii 1302—1303, reies şi ţelurile celor răscu­ ¡libertate şl dreptate socială. lă socialistă de pe raza co­ din partea consiliului popu­ xecutiv au fost repartizaţi pe mitet executiv de a face tot
M deseori să «coată laţi. Ca Jaloane de bază ala lar pe la această cooperativă. unităţi şi chiar la brigăzile ce-i stă în putinţă pentru ca
■ui din dispozitiv, ele- cu ocazia Includerii acestui ţl- munei, sînt pregătite pentru Or, consiliile populare au mai mari ce există în unele întreaga activitate din actua­
profesorului Eugen nut In „Universitatea aâseaa- revendicărilor se urmărea ell- Prof, ION PATRU ALBU InsămlnţAr! 43 ha şl mal stnt datoria nu numai să cunoas­ sale. Primarul comunei, Au­ la campanie agricolă să se
uclştigat pe merit la o rel Rotam, cunoaşte modul desfăşoare în cele mai bune
de 6 goluri (17-11), în- cum s-a făcut amplasamentul cnndiţiunî şi ca însămîntările
cu una din fruntaşele culturilor de toamnă în fie­ să se facă în perioada opti­
:e« mal eficace JucS- care unitate, cît grîu se va mă, pentru ca toate lucrările
î la Jiul g-a dovedit însămînţa dupâ pâioase, po­ să se execute în ritm susţi­
rumb. cartofi şi alte culturi,
»tea, care a Înscris 10 Din nou în amfiteatrele şi cit teren este pregătit, canti­ nut, îndeplinindu-şi astfel
6 din 7 m). Au mal
s’emeş şl Botnar. tăţile de îngrăşăminte chimi­ sarcinile şi răspunderile ce Ic
i formaţia din Bala ce de care dispune fiecare revin în realizarea sarcinilor
ele mal multe goluri laboratoarele Almei Mater cooperativă şi pe ce suprafe­ in agricultură.
tscrls Tomanfşcu (3),
) fl Sebeş (2).
M. CONSTANTIN
★ neri. Alţi 40 sînt doctoranzi, 8 ca­
O otenţie deosebită ne pro­
sdrul etapei a 11-a a dre didactice au dreptul de con­ punem să ocordăm studenţilor întreprinderea de
ui campionatului lu­ (Unbare din. pog. í) ducători de lucrări pentru docto-
de handbal, complexul rolură în 6 speciolităţi, din anul I, care fac cunoştinţă
..Constructorul“ a Sarcini importante revin uni­ pentru prima dală cu viaţa uni­ industrie locală Deva
întllnlrea dintre Con- răspuns la grîja pe care partidul tăţilor de învăţămînt în domeniul versitară. Pentru ei este o înaltă
îndatorire cetăţenească de a se
rul Hunedoara şl Jiul şl statul le-o poartă, la eforturile muncii educative în rîndul stu­ integra temeinic în vioţo stu­
detlgata de localnici materiale pe care poporul le denţilor. întocmirea din vreme
•ui de 30-22 (14-11). face pentru emanciparea fiilor a pionului comun de măsuri, o denţească, răspunzînd ostiei o- Str. Dr. Petru Groio, nr. 20
tenţieî şi dragostei cu core vor
conduşi în minutul 4 săi.
prin golurile lut Olupa- In procesul de perfecţionare planurilor ateneului studenţesc, fi înconjuraţi prin rezultate cit EXECUTA Şl LIVREAZĂ PE BAZA DE COMAN­
şi
precum
cuprinderea
unor
In minutul 10 cu 10*7. a Invăţămlntulul un loc Impor­ obiective eficiente în direcţia for­ mai bune la învăţătură. Porţiei- DA FERMA IN ANUL 1971 :
parea activă Io cursuri şi semî.
renii revin Insistent tant II ocupă cursurile şl manu­ mării civice a tineretului studios, narii, Informarea multiloterală ® DIVERSE PRODUSE DIN LEMN Şl MOBILA
, înscriu gol după gol, alele unlversilore, care reflectă precum şl acţiuni atractive, re­ prin studiul individual perseve­ © DIVERSE ARTICOLE DIN MASE PLASTICE
d prima parte cu şco- Intr-o măsură sporită nivelul dez* creative constituie una dintre rent stăruinţa în însuşireo de 9 BALAST
14-11 în favoarea lor, voltărll jtiinţel şl tehnicii, reali­ condiţiile importante pentru bu­ deprinderi practice de muncă
repriza secundă, con- tăţile şl dinamica dezvoltării na desfăşurare o acestei activi­ - — ----------------------------------
rli se detaşează avînd societăţii noastre. Cursuri cum tăţi. constituie chezăşia unei pregă­
ofătu si Ballnd prinel- sînt cele de aeroj şi protecţia In onul universitar core începe tiri corespunzătoare, potrivit ce­
realizstori. Scor finei muncii, preparare gravitaţiona­ este necesară o activitate şl mal rinţelor tot moi complexe pe
care viaţa le pune în faţa fiecă­
lă mecanică şi electrică, zăcă­ amplă pentru educarea studen­
V. IOAN minte de substanţe minerale u­ ţilor, o îndrumare permanentă rui speciolîst,
tile etc. oglindesc cele mai noi core să permită un studiu indi­ Orientarea ştiinţifică, pe baza întreprinderea nr. 1
Baschet cuceriri ole ştiinţei In domeniul vidual raţionoL Cadrele noostre marxism-leninismului, o învăţă-
superior,
mîntului
conducerea
minier, fiind întocmite pe bazo
celor mal noi date ale ştiinţei. didoctice vor trebui să munceas­ şi îndrumarea muncii noastre
două Insuccese con­ In anul universitar trecut au fost că mal mult, mal stăruitor şi cu de către partid, condiţiile ma­
e $tlinta Petroşani şl-e tipărite un număr de 15 titluri toată dăruirea pedagogică pen­ teriale de care dispunem, com­ pniducţie industrială eu
cadenţa realizînd du­ de cursuri, manuale, culegeri de tru a foce din fiecare student un petenţa ştiinţifică şi experienţa
o victorie meritata în probleme şi lucrări de laborator. participant activ la cursuri şi didactică, hărnicia şi simţul de
cu Utilajul Timişoara, In acelaşi timp in editurile cen­ seminoni. pentru o-' face să în­ răspundere caracteristice studen-
prima repriză, echl- trale ou fost tipărite un număr ţeleagă necesitatea pregătirii ţimli constituie garanţia că în
sl.udontiî ¡oară din ce de 4 titluri. consecvente pe tot parcursul o- onul universitar 1970 - 1971 sediul în timişoara
■nai bine, croind faze Perfecţionarea permanentă a nulul, consultării permanente a şcoala superioară minieră îşi va
uloeso concretizate cadrelor noastre didactice, in bibliografiei indicate. îndeplini cu cinste rolul care îi
oşuri", (pvminind jocul special a celor ţinere, a stat Asocloţio studenţească ore
avantaj de 16 nunele, desigur dotorip de o-l entreno revine în pregătirea de cadre
na) fiO-4-4, leri - vechile colonii insalubre ale cartierului Brala din Lu* In atenţia noastră. Anul trecut pe studenţi Io activităţi utile, Io cu înaltă calificare.
mai mullo puncte au peni. Ari - un cartier modern, sute de apartamente cu confor­ ou fost trimişi Io specializare o fructuoasă viaţă de organiza­ m-. ■ • ■ . UfcfV-
aliz^te dr răire Hnchiş tul ¡or citadin, edificii socioculturale. în ţară un număr de 10 cadre, ţie. la educarea lor în spiritul
osiga (13) de lo Şllin- In imagine, cinematograful „Cultural" din acest cartier, lor în străinătate 3. Din 103 ca­ unei comportări demne otît in t l'îtT lK Aü'. ‘ • « . * *
duş (161. Mlcinic (12). Foto : N. GHENA dre didactice titulare în Institut, codrul Institutului cit fl în socie­
C. MA7EESCU 14 deţin titlul de doctori Ingl- tate. *♦ :„T n. • • '
<:sio c;, -.U!<■'oh'» -şi . . . cn ■
Aia“ ?-;. ^ »
ii ii in....... im iit ii i man irwmiíiMi ~ co ’ i ' ,
pe linqă faptul că nu atacat cu Dat fiind faptul câ In timpul rîlor la Autogara Deva se pre­ lizării lucrărilor din planul a*
Intirziere lucrările, nu au men­ care a mai rămns ptnă la sfîr­ limina punerea tn funcţiune a nulul curent sl atacării obiec­
ţinui un ritm susţinut de execu­ şitul anului ritmul de execuţie acestui obiectiv la sfîrşitul lunii tivelor din planul anului 1971. :i. i dc ' • \ !**•«•
ţie din cauza lipsurilor organi­ poate îl uneori Influenţai de decembrie a.c. Este necesar, subliniem încă • ’'Mu ct rolv.. ■!. 1 • , 1
zatorice care s-au manilcstat In condiţii atmosferice nu tocmai Se constată, de asemenea, o dală, să fie mobilizate toate * . — .i i.o*Ui ite, lo­
nnslru are circa 40 la aprovizionarea cu unele mate­ prielnice este necesar să se rămlneri în urmă şi la frontul aceste forte şl mai ales să fie tuşi unii beneficiari de investi­
in investiIii pe iudoi. riale, repartizarea şi utilizarea acţioneze cu toate forţele, cu de lucru 1970-1971 la care, din puse In valoare rezervele exis­ ţii nu au tras Încă suficiente în­
Comitetului municipal forţei de muncă şi a utilajelor toata fermitatea pentru fl re­ numărul de 420 apartamente tente în cadrul şantierelor de văţăminte, luînd startul cu un
d Deva a analizat, in (aşa cum este cazul la şantie­ cupera rămlnerile In urmă, prevăzute a se construi în tri­ construcţii. demaraj anemic. La o serie de
nfintate î lumi soptem- rul 2 ol TC. Deva care exe­ mestrul III a.c„ s-au atacat e- Pentru anul 1971 munidpiul lucrări încă nui este aslqurată Fabrica de pro­
îdiul aplicării măsuri- cută lucrările de la I.A.S. ,,A- realizarea şi punerea In func­ fectjv numai 320 apartamente Deva are de efectuat un volum documentaţia de execuţie, am­
ilile ln şedinţa plenorC vicolo" Mintia şi la şantierul 1 ţiune a celorlalte obiective şl nici pentru acestea finanţa­ important de investiţii concreti­ plasamentele (exproprierea te­
uarie privind realizarea al T.C. Deva care execută cu termen scadent ln 1970, In rea nu a fost deschisă la timp. zai în grupul nr. 4 de 210 MW la renurilor), nu slnţ contractele
de investiţii pc anul lucrările şî utilajele de către duse cărbunoase
pregătirile pentru pla- I.G.C.L., O.N.T., Reqlonala C.F.,
,nul viitor. Analiza a e­ l.P.B. Bîrcea, I.M.C. Bircea
l că, deşi avem reali- I.A.S, „Avicola" Mintia şl alţi
orice bune In ansamblu beneficiari.
>st puse în funcţiune Ţinlnd seama de faptul că Slatina
de termen unele obiec- Planul de investiţii pe anul
u$l sînt unităţi cu rea- 1971 ridică probleme deosebit
esatisfăcâtoare iată do de importante cu privire la
inual de investiţii. Dn crearea condiţiilor de executa­ str. Silozului, nr. 9, judeţul Olt
,A.S. ,,Avicola1 Mintia re, comitetul municipal de
at In 8 luni numai 4H '» partid fl cerut orqanlzatlilor de ANGAJEAZĂ DB URGENJA ;
din planul anual. I.M.C. partid şl comitetelor de direc­
- 50 1 la sută, I.I.L. Dc- creşa cu 90 de locuri), Dar nu acest sens vrem să reamintim La O.C.LP.P. Deva nici. pînâ Termocentrala Mintia, extinde­ ţie să analizeze cu răspundere & electricieni A.M.A. ;
2,9 la sulă şi 1P.13. Bîr- se pot pune toate lipsurile nu­ beneficiarilor şl constructori­ acum nu sînt aslqurate fondu­ rea capacităţii de producţie la termenele la care urmează să
sf.ructura construcjii- mai pe seama constructorilor. lor că. pînfi la sfîrşitul anului, rile necesare pentru frontul de E.M. Deva, dezvoltarea capaci­ fie realizate proiectele şl nsiqu- d instalatori gaze — autorizaţi ;
5B.I la sută. Boionqeria Au rieslule neajunsuri şl unii conform planului, trebuie pu­ lucru 1970-1971, ceea ce va tăţii de producţie la I.M C. şi rate amplasamentele, contrac­ ® fochişti cuptoare - autorizaţi ;
lierul GojHn anarţinlnd beneficiari respectiv comitete­ se ln funcţiune qrupul nr. 3 greva realizarea planului pe l.P.B. Bircea, terminarea şi pu­ tarea lucrărilor st utilajelor şl © presatori tehnologi ;
bvei ..Proqresn]“, care le de direcţie şi celelalte con­ de 210 MW de la Termocentra­ anul viitor. nerea in funcţiune a depozite­ deschiderea finanţării. & modelatori ;
c-3 termen de punere în duceri tchnico-adminislrative. la Mintia, extinderea capaci­ La marea majoritate a bene­ lor I T A. construirea hotelului Numărul mare de probleme
ie 31 decembrie 1960 rare nu ou acţionat cu suficien­ tăţii la vaiă minerală s! cără­ ficiarilor de investiţii şi mai O.N.T. şi amenajarea unui te­ nerezolvate legate etlt de pla­ $ tratamentlşti ;
ora actuală nu este tă răspundere pentru rezolva­ mizi diallt lâ I.MC. Bîrcea, o ales la şantierele de construcţii leferic la cetatea Deva. con­ nul pe anul ln curs cît şi de © tehnicieni C.T.C, ;
folosinţă. Atît benefi- rea din timp a problemelor le­ mare parte din depozitele bazei orqanizaţiile de partid si con­ struirea şi punerea la dispozi­ cele privind ianul viitor, timpul ® tehnicieni principali dispeceri ;
1l şi constructorul [şan- gate de asigurarea cu docu­ de aprovizionare I.T.A., două că­ ducerile tehnice au examinat ţia populaţiei o unui număr de avansat în care ne aflăm Im­ % tehnicieni mecanici;
a) T C. Deva) au tra- mentaţie, eliberarea amplasa­ mine pentru muncitori (centra­ situaţia existentă la fiecsre loc I 149 apartamente (560 din fon­ pun ca organizaţiile de nartid, © lăcătuşi S.D.V. ;
superlicîalitalc oroblc- mentelor. contractarea lucrări­ la minereurilor neferoase şi de muncă si au stabilit planuri durile statului şi 509 aparta­ comilelete de direcţie şi cele­ @ normatori ;
mente din fondurile populaţiei
lor $i utilajelor, deschiderea I P.R. Rircea). internatul cu 280 de măsuri cu sarcini şi respon­ lalte conduceri tehnico-admî-
ire s-su ridicat ln reali- cu ajuKu) datului), construi­
finanţării. Aşa se explioâ sla­ locuri la liceul pedagogic. 340 sabilităţi precise privind pre­ nisl.rative să inireprindă cele © ascuţitori scule ;
ccslul obiectiv, bele realizări înregistrate la apartamente din fondurile sta­ gătirea condiţiilor de lucru pe rea unei şcoli profesionale co­ mai corespunzătoare măsuri C) ingineri mecanici.
ajoritatea lucrărilor cu I.A.S, ..Avicola" Mintia, creşa tului şi 229 apartamente . din limpul iernii. Beneficiarii pol merciale. a staţiei pentru trata­ pentru Învingerea tuturor qreu-
lizice rămase ln urmă CU D6. locuri din Deva dr»7vnl- lo.ndurile populaţiei cu sori- rezolva, de allle). toate problo- rea apei la C’rişeni şi conductei 'ăţilor în vederea încheierii a- SE /'SIGURA TRANSFER IN INTERESUL SERVI-
graficele de execuţie
n se fac in bună parle t.-
île de construcţii, care, . ,1. iOîf r?T