Page 21 - Drumul_socialismului_1970_10

Tovarăşul Ion
PROLETARI D IN T O A T E Ţ Ă R ILE . U N IŢ I- V Â !

Gheorghe M aurer

a s u fe rit un acei-

dent de autom obil

Comitetul Central al Parti­ o stare de şoc ca urmare a u­
dului Comunist Român si nui politraumatism. In urma
Consiliul de Miniştri al Repu­ tratamentului administrat de
blicii Socialiste România co­ urgenţă de către un larg co­
munică faptul că tovarăşul lectiv de specialişti cu înaltă
Ion Gheorghe Maurer, pre­ calificare profesională din ta­
şedintele Consiliului de M i­ ră şi din străinătate, starea de
niştri, a suferit In seara zilei
de 5 octombrie a.c. un acci­ şoc este în curs de ameliora­
dent de automobil. re. Supravegherea medicală
ANUL XXU. Nr. 4898 MIERCURI 7 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI Ministerul Sănătăţii infor­ continuă în scopul preîntîmpi-
mează că tovarăşul Ion nării unor eventuale compli­
Gheorghe Maurer a prezentat caţii.

Realizarea inte grală a Uzina mecanică de material A
TELEX

investiţiilor reclamă rulant Simeria
a îndeplinit planul cincinal RITMURI RAriDE DE
LUCRU PE LOTRU
0 MOBILIZARE Jnaintînd vertiginos în cel de-a! doilea secol de exis­ droelectrice dc pe Lotru
Construcţia Uzinei hi­
tenţă Uzina mecanică dc material rulant de la Sime­
ria a trecut de pe acum graniţele actualului cincinal. înaintează în ritm susţi­
nut. După cum informea­
Evenimentul îndeplinirii sarcinilor stabilite în planul
INTENSA DE FOR cu 85 de zile înainte de termen. ză inginerul Gheorghe
de 5 ani la producţia globală şi marfă a fost marcat
Cocoş, directorul grupu­
Este o realizare de prestigiu care confirmă hărnicia, lui dc şantiere Voîneasa,
pe
in luna septembrie,
hotărîrea şi dăruirea de sine a colectivului de munci­ şantierul noii centrale hi­
JE, UN RITM LU­ tori, ingineri şi tehnicieni de aici de a contribui din droelectrice s-a înregis­
trat ccl mai marc volum
plin la transpunerea in viaţă a sarcinilor trasate de
Congresul al X-lea al partidului. In timpul care a mai
rămas pină la finele anului, colectivul uzinei va între­ dc lucrări. Dc pildă, mi­
Sn
nerii care lucrează
NAR DE EXECUŢIE gi realizările dobindite cu o producţie industrială su­ sectorul lotului de la Ha-
plimentară prevederilor cincinalului de peste 30 m ili­
neş au realizat, printr-o
oane lei.
mai bună organizare
a
Succesul înregistrat este rezultatul activităţii rod­ muncii, o înaintare re­
nice, al muncii politice desfăşurate de organizaţiile de cord dc 230 ml In galeri­
DE 10 LA SUTA partid, sindicale şi U.T.C. din uzină care au mobilizat în­ ile secundare dc acces. a
tregul colectiv de salariaţi la îndeplinirea exemplară
In punctul Stcaja
a sarcinilor de producţie.
Iată deci factorul hotărilor care a făcut să crească fost străpuns tronsonul
dio aducţiunea secunda­
an de an valoarea producţiei, să sporească continuu nu­ ră nord. Prin aceasta
mărul mijloacelor de transport feroviar redate circu­ s-au deschis fronturi su­
laţiei. Comparativ cu realizările din anul 1965, se re­ plimentare pentru lucră­
Ing. MIRCEA RAM BA pară anul acesta mai mult cu peste 1 200 vagoane echi­
vicepreşedinte ol Comitetului executiv al valente şi cu 35 locomotive. In ansamblul lucrărilor rile dc excavaţii şi1 beto-
nare.
ContfKului popular judeţean de reparaţii a crescut ponderea vagoanelor cu patru Ritmuri rapide dc lu­
osii şi a locomotivelor grele de categoria a doua, care cru s-au înregistrat şi tn
Opera de urbanizare a oraşelor, centrelor muncitoreşti înainte vreme erau dirijate pentru reparaţii spre alte alte sectoare ale şantie­
şl latelor este unul din procesele majore ale construirii so- uzine similare din ţară. Exprimat valoric, volumul lu­ rului. Barajul a înghiţit
clalfsmulul In patria noastră, parte integranta a marelui crărilor de reparaţii este mai mare în acest an decît în pini In prezent peste
efort de ridicare a bunăstării poporului, scopul fundomen­ 1965 cu peste 37 milioane lei. 400 000 mc dc argilă şi
tal al activităţii Partidului Comunist Romon. Trăind intens Este evident efortul depus de lucrătorii uzinei pentru anroeamcnte. S-a termi­
acest proces, beneficiind In fiecare oo de importante fonduri executarea unui volum sporit de reparaţii pe seama u­ nat betonarea puţului va­
de investiţii. Judeţul Hunedoaro se poote mîrvdri cu reali­ tilizării mai eficiente a maşinilor şi capacităţilor de nelor do la priza de a­
zări de prestigiu. Astăzi, fondul locativ proprietate de stat producţie şi a folosirii cu randament sporit a timpului pă a adueţiunii principa­
din judeţ însumează peste 53 000 apartamente, din care de lucru. Acestea sînt de fapt condiţiile de bază care le. La centrala subterană
peste 35 000 construite in ultimii 10 ani. S-au construit 11 au determinat creşterea productivităţii muncii cu pes­ dc Ia Ciunget a început
şcoli, 3 case de cultură, 3 spitale, 335 magazine. La sate, Tehnica avansată a pătruns tot mai mult în subteranul minelor din Valea Jiului, lată la lu­ te 19 000 lei de fiecare salariat, comparativ cu realiză­ montajul primei turbine,
populoţio şl-a construit din fondurile proprii 2 999 locuin­ cru o maşina moderna de tăiat cărbune introdusă in unul din a batajele minei Paroşeni. rile din anul premergător cincinalului. Tot pe această fapt care marchează o
ţe, s-au realizat 130 cămine culturale, 45 şcoli cu 220 sâll Foto : N. MOLDOVEANU cale s-a obţinut în trei trimestre din acest an o depă­ nouă etapă In construc­
de clasa, cooperaţia de consum a construit 26 magozine. ţia acestei hidrocentrale.
şire a prevederilor planului de peste IA milioane lei
Comitetul executiv al Consiliului poputor Judeţeon, pe la producţia marfă. A crescut indicele de calitate a lu­ A ÎNCEPUT PESCUI­
bazo experienţei acumulate, s-a ocupat cu răspundere de crărilor, fapt oglindit de sporirea durabilităţii in cir­ TUL DE TOAMNA
organizarea şi conducerea competentă o octivitâţii de reo- Obstacole nejustificate în dru­ cuitul de transporturi pe magistralele feroviare a va­
lizare a investiţiilor. In acest sens, s-a elaborat un amplu goanelor şi locomotivelor reparate. Pescarii din Deltă şi
plan de măsuri cu sarcini concrete pentru proiectanţi, con­ Numărindu-se printre unităţile industriale cele mai de la gurile Dunării au
structori şi beneficiari. Ca urmare, pînâ la finele trimes- vechi de acest fel din ţară, Uzina mecanică de material început pescuitul de
trvlul III la unităţile subedono i Consiliului poputor jude­ rulant Simeria a intrat, incepind din actualul cincinal, toamnă. La cherhanale
ţean au fost materlolizote investiţii in votcare de aproxima- mul spre randamente înalte într-o nouă etapă de reîntinerire şi modernizare. S-au au şl fost aduse primele
tlv 136 de milioane lei. Au fost dote in folosinţa 2 652 opar- cheltuit însemnate fonduri pentru dotarea cu utilaje cantităţi de babuşeă. ştiu-
tomente, 2 licee cu 36 de săli de closo la Devo şi Petro­ moderne a locurilor de muncă, pentru uşurarea efortu­ ci şi biban pescuite pe
şani. Io sectorul sanitar a fost terminat de curînd în muni­ rilor fizice ale muncitorilor. Au început ample lucrări lacurile Razelm şi For­
cipiul Deva un centru stomatologic, iar în sectorul gospo­ la lucrările le înaintare de investiţii pentru construirea de hale industriale şi tuna, în ghiolurile Ma-
dăriei comunale pînâ In prezent s-au realizat importante spaţii productive noi, pentru mărirea gradului de în­ tiţa, Dranov, Roşu şi Lu­
re(ele apă şi conol, s-au modernizat peste 17 700 mp străzi zestrare tehnică, in raport cu cerinţele impuse de dez­ mina. La gurile Dunării
in oraşe. Din prezentarea făcută cu gura condiţii cit mai cores­ Cît de mult însă aceste ni­ voltarea şi modernizarea reţelei şi a parcului mijloa­ s-au instalat carmaec
pentru pescuitul sturioni­
Desigur, sarcinile de Investiţii pentru acest ultim an al cinci- eîtevo zile în urmă de ing. punzătoare realizărilor viitoa­ micuri grevează asupra rezul­ celor de transporturi feroviare. - lor, iar pe coasta româ­
luate
tatelor fiecărei brigăzi
Vasile Golda, şeful Exploată­
re apare ca bun. Planul lu­
nolului stnt mult mai mori. Unele obiective ou fost cuprin­ rii miniere Ghelnr, privind în parte derivă din însuşi nească a Mării Negre
se în plan chiar In cursul anului co urmore a unor nece­ crărilor de pregătire a fost faptul câ din cele 8 cîte lu­ A. ZAHARIE continuă pescuitul hamsi-
sităţi stringente, fapt ce a necesitat luarea unor măsuri dezvoltarea minei, rez.ulla câ realizat In perioada ce a tre­ crează lâ pregătiri, numai 6 ilor, stavrizilor şi altor
suplimentare. In moro parte, dotoritâ eforturilor depuse producţia de minereu de fier cut din acest an în propor­ îşi realizează sarcinile de specii de peşte marin.
în viitorul cincinal va creşte
sarcinile s-au îndeplinit corespunzător. Au existat însă şi cu 36,5 la sută faţă de rea­ ţie de Ii)3,6 la sula Nesalis- plan Dacă sînt locuri de Pescarii din Deltă speră
făcător este însă modul cum
carenţe, ce au constat fn primul rînd in faptul că nu am lizările actuale, Ghelarul n- Întreprinderea minieră Hu- muncă la care se înregislrea- ca în acest ultim trimes­
reuşit să mobilizăm toate forţele de core dispunem, ceea ce sigurînd astfel G0 la sută din tru al anului să recolte­
se reflectă în rezultatele inegole obţinute de către oces- producţia de minereu a 1 NI. ze circa 2 400 tone dc
tea. De altfel, in primele 9 luni ale anului, la nivelul Consi­ Hunedoara. Pentru menţine­ peşte, iar din cele cinci
liului popular judeţean s-a realizat numai 70 la sută din rea actualelor capacităţi de In pag, a (l-a crescătorii — Calica, Sa-
producţie şi deschiderea dc rinasuf, Perişor. Stipoc
noi rezerve, aici se va mate­ şi Ohretin cîtc 1 500 kg
(Continuare in pog.. a* 2*a l rializa un important volum dc crap Ia hectar.
de investiţii. Alegeri în orga­ PRIMUL CONSERVA­
Ritmul în care se merge TOR MUZICAL
în ultimul timp pentru a asi­ nedoara asigură deschiderea zâ avansuri de 4—5 ml pe zi nizaţiile de partid SĂTESC
zâcâmînlului în partea esti­ există şi unele unde media In comuna Ghimbav,
că a minei şi, mai ales, înce­ realizărilor nu depăşeşte 3 situată In apropierea o­
tineala cu care se execută li­ ml. Şi tocmai pentru câ cei Aspecte ale răz­ raşului Braşov, a luat
nele lucrări de care depinde puşi în postura să atingă a- fiinţă primul conservator
In principal soarta producţiei cesle viteze de avansare se boiului ţărănesc muzical sătesc din ţara
pe anul în curs. Din cele pa­
lovesc de o serie de proble­
noastră.
Noua instituţie
Sate hunedo- tru abataje care urmau să in­ me, la prima vedere minore, din 1514 pe va­ culturală funcţionează cu
dar care influenţează nega­
secţii dc canto, acordeon
tre în exploatare încă în luna
septembrie, funcţionează doar tiv activitatea brigăzilor. şi instrumente dc fanfa­
unul. Din cauza neexecutării Urmărind succesiunea ope­ lea Mureşului ră. Lecţiile sînt predate
dc profesori
ai Şcolii
rene de unor lucrări necesare pentru raţiilor executate în cadrul in atelierele U.M.M.R. Si­ activişti culturali, direc­
populare de artă şi dc
deversarea minereului şi asi­
lucrărilor de bază din cadrul
gurarea cu rambleu, condiţii­
unui ciclu poţi să-ţi dai sea­
le de lucru sînt mult îngreu­ ma de existenţa unor nea­ Iniţiativă şi des­ meria, strungarul Nicolae Sa- tor fiind compozitorul
bău pregăteşte un nou lot de
nate. junsuri care pot fi uşor evi­ toinicie cuzineţi necesari reparării lo­ braşoveon Petri Norhcrl.
altădată registrate — ne spunea tova­ tate. comotivelor. Foto : N. GHENA TRAGEREA LA SORTI V
— Vitezele de avansare în­
— Slaba calitate a capete­
LA EUROPENELE
răşul Ştefan Cristea, ingine­
rul şef al minei — putem lor detaşabile şl a tijelor fo­ DE FOTBAL
losite la perforatoare — spu­
spune câ ne satisfac. Obţinem nea şeful de echipă Ghenea AMSTERDAM 6 (A-
Erau odinioară pe plaiu­ In medie 2,5—3 ml pe zi la Lupu — ne îngreunează mult ferpres). — Marţi, la
rile noastre, fn vremuri de­ un front de lucru. Ele pot fi lucrul. Sîntem nevo.lţi ca din Amsterdam, a avut loc
părtate, prin secolele al şl mai mari dar noi ne mul­ Organizatorii Tirgului Internaţional Bucureşti anunţă câ tragerea la sorţi pentru
XlV-lea şi al XV-lea, sate ţumim şi cu atît. Sîntem C. DUMITRU deschiderea festivă a Tirgului va avea loc în dimineaţa zilei stabilirea meciurilor din
care astăzi nu mai sfnt şt conştienţi de existenţa unor de 11 octombrie. cadrul optimilor do fi­
de care nu-şi amintesc nici aşa-zise „nimicuri" în activi­ Desfăşurarea propriu-zisâ a Tirgului are loc, aşa cum s-a nală ale competiţiilor in­
bătrtnii, căci prea îndepăr­ tatea brigăzilor noastre, dar, (Continuare ini pag. a. 2*6) mar anunţat, Intre 13 şi 24 octombrie 1970. ternaţionale dc fotbal
tată e vremea risipirii lor ca în orice muncă există şi , (Agerpres) „Cupa campionilor eu­
şi nu le menţionează nici scăpări. ropeni4* şi „Cupa cupe­
dicţionarele de localităţi, ci lor". Echipa U. T. Arad,
numele lor mai dăinuie care o eliminat celebra
doar in documentele ace­ formaţie olandeză Feije-
lor veacuri. , noord, va întilni echipa
Era atunci vremea cfnd Cooperativele agricole de pro­ pentru furajarea animalelor. De Steaua roşie Belgrad, fn
începea o puternică ofensi­ ducţie din judeţul nostru dis­ 0 acţiune de maximă însemnătate maxiimâ însemnătate este câ re­ ..Cupa cupelor" Steaua
vă a nobilimii feudale îm­ pun In acest an de peste 1 400 coltarea şl eliberarea terenului Bucureşti va juca în
potriva obştilor ţărăneşti, hectare ocupate cu trljol pen­ ocupat cu trifoi să se facă In compania echipei olande­
vremea uzurpării şi cotro­ tru producerea de sâmînţâ, ca­ timpul cel mal scurt posibil, cu- ze P.S.V. Eindhoven. în­
pirii obştilor, a destrămării re este contractată şi urmează m m m si urnim nosclnd faptul câ o mare par­ tâlnirile urmează să aibă
lor. să fie predată întreprinderii A- te din suprafeţele respective loc la 21 octombrie (tu­
Ţăranii bejeniţi părăseaţi grosem din Orâştle. urmează a se lns&mînţa cu grtu rul) şi 4 noiembrie (retu­
satele, fugeau de pe moşii Spre deosebire de situaţia a­ de toamnă. rul).
de groaza asupririi, a războ­ nilor trecuţi, datorită în pri­ Utilaje pentru treieratul tri­ Iată programul celor­
iului, a năvălirilor. mul rlnd aplicării tratamente­ foiului există In număr sufi­ lalte partide. „Cupa
lor împotriva dăunătorilor, cul­
Alteori, locuitorii unor turile de trifoi s-au dezvoltat mimului ram saminu cient In cadrul întreprinderilor campionilor europeni":
sate se mutau de bună vo­ de mecanizare a agriculturii. Watcriord (Irlanda) —
ie in regiuni cu populaţie bine, exlstînd posibilităţi să se Se cere Insă ca batozele şi Celtic Glasgotv (Scoţia):
rară, întemeind noi aşezări, obţină cantităţi apreciabile de nic, obţinlndu-se rezultate me­ ind destinată pentru furajarea combinele destinate realizării Panathinaikos (Grecia)
defrişau păduri şi-şi aşezau seminţe. Condiţiile climatice ritorii. animalelor. acţiunii amintite să fie folosite — Slovan Bratislava ;
Acum,
la Întreaga capacitate.
sălaşele în noile vetre. prielnice au favorizat ca triîo- Din păcate există şl unităţi Analizînd aspectele existente clnd se apreciază că se poate Cari Zciss Jena — Spor­
Sint dese' cazurile cfnd iştile pe care prima coasă s-a in care recoltatul şl transpor­ In unităţi la ora actuală pri­ obţine o producţie bună de so- ting Lisabona : Standard
înşişi cnejii' primeau din făcut la timp să ajungă la o tul producţiei de pe loturile se- vind producerea şi asigurarea mînţâ de trifoi, este momentul Licgc — Lcgia Varşovia :
partea nobililor dreptul de dezvoltare şl coacere normală mincere a rămas mult In ur­ seminţei de trifoi, atît de valo­ să se la măsuri energice In Cngliari (Italia) — Atîeti-
a întemeia sate pe domenii pînâ In momentul optim efec­ ni^. Exemple negative In acest roasă şl de căutată In fiecare toate unităţile In vederea ter­ co Madrid : Borussia
sau chiar nobilii le inteme- tuării coasei a doua. Astfel, ln- sens ne oferă C.A.P. Beriu, primăvară, se desprinde necesi­ Mocnchcngladbaeh — E-
iau prin strămutarea silni­ cepînd din a doua jumătate a Dineu Mare, Sllvaş, SInpetru, tatea luării de urgenţă a o se­ minării grabnice a recoltatului verton : Ajax Amsterdam
că a iobagilor, dintr-o parte lunii septembrie s-a putut tre­ Peşteana şi altele unde, deşi rie de măsuri. In primul rînd şi treieratului cunoscfnd că sâ­ — F. C. Basel.
a moşiei în alta mat puţin ce din plin la recoltatul trifo­ trifoiul s-a copt, pînă la înce­ se impune recoltarea in cel mai mînţa de trifoi va îl mult cău­ „Cupa cupelor" : Goe-
populată. Astfel de sate pri­ iului destinat pentru produce­ putul lunii octombrie a c. nu scurt timp a culturii de pe toa­ tată pentru extinderea supra­ stepe Izmir — Gornîk
Zabrzc; C.S.K.A. Sofia —
meau numele slăpînului fe­ rea seminţelor. s-a iniţiat nici o măsură pen­ te suprafeţele, indiferent dacă feţelor cultivate cu trifoliene în Chelscn (Anglia); Real
In unele cooperative agricole,
udal. tru a trece la recoltatul lui. De sint sau nu coapte seminţele anii următori, in concordanţă
printre care amintim pe cele asemenea, problema, producerii din capitule. Temperaturile scă­ Madrid — VVacker lons-
din Orâştie, Pricaz, Jeledinţi, cu sarcinile impuse de îndepli­ bruck ; Bcnfica Lisabona
Prof. BENIAM1N BASSA seminţelor a fost Ignorală In zute din ultimele zile au dus
Băcia, Haţeg şl altele, unde mod nepermis şi la C.A.P. Măr- la încheierea vegetaţiei atît la nirea programului naţional de — Vorwaerts Berlin :
consiliile de conducere privesc tineşti. Pişchinţi. Bretea Româ­ trifoiul cu sâmînţa coaptă cit dezvoltare a zootehniei. Honved Budapesta —
cu răspundere îndeplinirea obli" Manchester C ity; F. C.
(Continuóte in pag.; a 2*o| nă, Ostrov, Ruşi ele. Din cauza şi la cel la care sâmînţa nu s-a
Se „ţese“ scheletul unui nou obiectiv industrial. gaţiilor ce şl le-au asumat, ac­ întârzierii executării primei format. Trifoiul copt se va re­ Ing. A. HONDOLA Bruges — F. G. Zurich j
ţiunea de strîngere a trifoiului coase, la unităţile respective, colta şl treiera pentru sâmîn- director ol întreprinderii Cardiff City — Nanles.
— de sâmtntâ s-a organizat temei- trifoiul nu s-a copt, recolta fi­ ţA, Ur nooopt ao va foloal Agrosem Orâştie