Page 22 - Drumul_socialismului_1970_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ■) Nr. 4098 ® MIERCURI 7 OCTOMBRIE 1970

VALOHIFICARbA SENTIMENTULUI DE OM 0 SAPUNEALA,

VA ROGI

UTIL - UN VAST TEREN DE ACŢIUNE Haţeg cu gindul dc n fi ser- j
Treci pmgu) frizeriei dîn
vlt. Frizerii sc antrenează
in tot felul dc discuţii, 18-
slnd uneori clienţii să aş­
Un merit al comuniştilor tei pentru orice muncă pe prin programă aceleaşi disci­ a înţelegerii unor probleme tepte minute în şir pe scaun.
de la Liceul Industrial de care o face; toate acestea, In pline ca la un liceu teoretic. tehnice, iar cele existente să Un exemplu elocvent s-a
construcţii Deva este acela efl Ideea că munca creează In Dar nu numai atît, noi avem fie tratate cu adevărat ca o consemnat tn ziua dc 19 sep- .
au consacrat adunarea de a­ om înalte trăsături morale. mal puţine ore la fizică, de premisă a însuşirii cunoştin­ tcmbric n.c„ întro orele 15—
legeri căutării celor mal efi­ Repetăm, adunarea de partid pildă, decît în liceul teoretic. ţelor tehnice. 16,30. După ce unul din fri­
ciente mijloace de educare de aici a încercat să realize­ Paradoxul se completează sub In concepţia colectivităţii zeri a căutat să ne demon­
multilaterala a elevilor, în ze tocmai acest lucru — de a altă formă, adică avînd Ia în- de cadre didactice de la acest : streze tuturor că românii
care cultivarea dragostei pen­ găsi formula — nu este ni­ demînă mal puţine ore de liceu elevul şi apoi absolven­ vor pierde tn faţn olandezi­
tru muncă şl prin muncă să mic prea pretenţios în aceas­ predare, profesorul este ne­ tul şcolii este privit ca o to­ lor. un nitul n Istorisit cu
fie un centru de polarizare a ta — prin care şcoala să sta­ talitate de calităţi, un om în­
tuturor eforturilor. tornicească o proporţie mai voit să concentreze aceeaşi zestrat nu numai cu cunoş­ înfocare peripeţiile prin care
n trecut pînă a .ajuns într-n
Adunarea a pus In eviden­ realjstă, cît mal aproape de cantitate de cunoştinţe în­ tinţe profesionale, ci şi cu | duminică In stndionul din
ţă un complex de acţiuni Ini­ cerinţele profilului ei, între tr-un timp mal scurt, supra- înalte trăsături ale cetăţeanu­ : Petroşani. Dnr ..punctul cul-
ţiate de organizaţia de partid, lui propriu societăţii noastre j minant“ ni specincnlului l-n
conducerea şcolii, de întregul socialiste, un om armonios j constituit contrazicerea pinii
colectiv, orientat spre valori­ obţinut o însemnată parte a ! lo nervi între doi frizeri,
mai mulţi profesori au sub­ « i in mmm dezbaterilor în adunarea ge­ i care cu greu nu putut fi stă-
latură a
dezvoltat. Această
ficarea naturii fireşti a tine­
rilor de a deveni oameni u-
J pinii» ca să nu se încaicrc.
Lili societăţii. In cuvîntul lor,
nerală. Mai mulţi vorbitori,
Asemenea lucruri sc petrec
•
liniat un anumit adevăr evi­ printre care Ileana Iordâches- I In frizeria din Iln|i‘g. *i ni-
cu, Ioan Simedru, Robert Sin­
j meni. In afară dc un îurră-
dent că fiecărui tînăr îi este ger, Minodora Damşa, au a­ ! tor mai vîrstnic. n-a încer-
organică tendinţa, dorinţa de bordat multiple forme ale e­ j cat să curme nlitudîncn ne-
a deveni într-un fel sau altul DE PARTID ducaţiei elevului printr-o le­ I cuviincioasă o personalului
util societăţii. Utilul trăieşte gătură mai strînsâ cu fami­ fată dc clicn(i. Fsle de-«a
la tinerii de această vîrstă în lia, cunoaşterea comportării j dreptul jenant ca oamenii
modul cel mai Intens sub for­ lui nu numai în şcoală, ci şi î să aştepte cu săpunul pe fa­
ma creării, a edificării de lu­ în societate, apropierea de I (8 pin8 ce lucrătorul care-t
cruri cu finalitate practică, gîndurlle şl preocupările Iul, | serveşte termină «Ic povestit
care rămîn. Liceele de specia­ disciplinele strict necesare solicltînd capacităţile Intelec­ sesizarea frămîntărilor sale I o întîmptare din viaţa sa.
litate. cum este şl cel de con­ pregătirii practice şi cele teo­ tuale ale elevilor". fireşti, ridicarea nivelului Conducerea c o o p e ra tiv e i „Re­
strucţii, răspund pasiunii în retice. E vorba aici în cele Trebuie socotit salutar fap­ muncii ideologice. In adunare tezatul" nr trebui să le focă
curs de formare. din urmă nu numai de a- tul că adunarea comuniştilor s-a conturat ideea necesităţii frizerilor dc aîc» cîte o... sn-
Luînd cuvîntul, directorul ceastâ proporţie, ci şi de co­ din Liceul industrial de con­ de a se munci în această di­ O dotă coborît dîn parchete „aurul verde" al pădurilor noastre este pregâtit pentru a lua puncolă zdravănă.
şcolii, Gheorghe Boşorogan, relaţiile fireşti pe care profe­ strucţii — desprlnzînd con­ recţie astfel îneît bogăţia de drumul întreprinderilor de industrializare. Secvenţa de faţâ vâ prezintă brigada condusă de Ste-
sublinia că în preocupările sorii sînt chemaţi să le facă cluzii utile din cuvîntarea to­ idei politice să se transmită lion Negru, executind secţionarea şi sortarea materialului lemnos. VALERIU COANDRAŞ
cadrelor didactice un loc im­ între elementele de teorie ce varăşului Ceauşescu — a a­ elevilor In forme accesibile şi
portant îl ocupă dorinţa de Ie predau şl aplicabilitatea bordat creator realităţile şco­ să răspundă gamei variate
a face pe flecare elev care lor în practică. lii, a privit însăşi orientarea de întrebări pe care şl le pun.
pune pentru prima oară mîna Iată 'ce spunea profesorul programei în mod critic, pro­ Elevul nu trebuie lăsat cu în­
pe pilă, pe mistrie, In gene­ Petre Pănescu în intervenţia punerile făcute cu acest pri­ trebări nelămurite.
ral pe scule, să înţeleagă că sa : lej constituind idei valoroase Adunarea, caracterizată Aspecte ale războiului
acesta este alfabetul meseriei „Tovarăşul Nlcolae Ceauşescu care pot contribui la apropie­ prlntr-un pronunţat spirit de
ce trebuie însuşit cu temei­ a insistat în cuvîntorea sa la rea mal accentuată a progra­ căutări, a apreciat că mun­ Sate hu-
nicie, că trecerea de la cea deschiderea noului an uni­ mei de învăţâmînt de profilul cind cu răspundere şl dărui­
mai simplă operaţie pe care versitar pe necesitatea însu­ concret al liceului. re, antrenînd întregul colec­
O execută la viitoarele acte şirii de către studenţi a unei Vorbind despre necesitatea tiv la o activitate stăruitoare, ţărănesc din 1514
de creaţie materială presupu­ meserii La noi se urmăreşte corelării mal exacte a disci­ noul birou, întreaga organiza­
întregii nedorene
ne tenacitate, răbdare şi mul­ înfăptuirea acestei idei, fiind plinelor, profesorul Dorin So- ţie de partid vor determina
tă, multă muncă. In adunare liceu industrial, dar aici se noc arăta între altele că o- ridicarea nivelului
au fost făcute multe referiri pune problema cum anume blectele de specialitate preda­ munci din şcoală la înălţimea
la acţiunile întreprinse în se învaţă meseria ? Mie ml te în acest liceu solicită in­ cerinţelor puse de partid ac­
şcoală pentru a crea un suflu se pare paradoxal ca într-un troducerea unor noi capitole tivităţii de formare a viito­
ale matematicii, de exemplu,
demn ol activităţii, al dragos­ liceu cu profil tehnic să ai care să creeze baza teoretică rilor constructori. de altă­ pe vafea Mureşului
INIŢIAíIVA $1 DESTOINICIE dată în filele istoriei s-a dăltuit strîngerea extra - economică. conduse de Gheorghe Doja,
răsculata,
Au trecut 456 ani de cînd
parte a armatei
Toate aceste«a mi dus la In­
tensificarea «an«arhiei
s-a «aşezat intre Lipova şi Ti­
feudale
pentru veşnicie eroismul le­
i * gendar al maselor largi din pe valea Mureşului. (De e­ mişoara, iar alta condusă de
Realizarea integra- „Minerul este el însuşi nu­ tarea pentru prima dată a me­ (Urma/e din -pag. 1| Transilvania, conduse iureş xemplu, în 1492, familia Doc- Grigore, fratele său, a ajuns
de
7.y răpeşte 12 iobagi de
pc
Gheorghe Doja. Acest
pînâ sub zidurile cetăţilor L i­
mai tn abataj sau galerii. Aici
ani mal tîrziu atacă dome­
se simte stăpln, in . inima pă- todei de explorare prin surpa­ al nemulţumirii, prin foiţa moşia nobilului vecin, iar 4 pova şl Şoimoş.
sa, care a cuprins ca un tot
metodei clasice
re tn locul
La începutul lui iunie 1514,
mintului, unde fiecare minut prin rambleiere. De la el au Sînt apoi caruri de roire a unitar pe românii, maghiarii, niile din Zădăreni şi Micâla- mai precis la 4 Iunie, răscu­
lia investiţiilor înseamnă încordare şi atenţie“. tre Lungu, ajutorii de miner satelor vechi în căutarea de saşii ş! secuii exploataţi de ca, de unde a ridicat cu for­ laţii înconjoară Lipova. In
învăţat meserls minerul Pe­
către clasele
dominante, a
ţa mai mulţi iobagi. In anul
Cuvintele
ioan
inginerului
noi ogoare, sau de coma­
timpul acesta, marea majori­
1507, un grup de nobili ata­
Rusu — secretarul comitetului
I de partid de la Exploatarea Andrei Stămătescu, Nicolae sare a două sate într-unul zguduit din temelii orîndui- că tîrgul Şimond, jefuindu-1 tate a orăşenilor a ajutat
rea feudală, stîrnind în rin-
Irimle, Vasile Dany, sau tfnd-
mai mare.
în secret pe răsculaţi. Foi Lat
minieră Deva — erau o recon­ rul vagonetar Jonaş Nagy. Nu Aşezări de acest fel au e- durlle nobilimii o teamă ne- in întiegime). din interior şi exterior, co­
firmare a unui adevăr legat de mult, inventivul şef de bri­ ocistat şi tn judeţul Hunedoa­ maiîntîlnltâ Situaţia iobagilor s-a agra­ mandantul cetăţii pradă ce­
de psihologia minerilor, a a- gadă a propus extragerea mi­ ra, mai ales in partea de est, Războiul ţărănesc din 1514, vat şi mai mult după instau­ tatea răsculaţilor. In zil-Ho
celora care scot din mărunta­ nereului in camere cu exca- înspre graniţa cu Banatul. fiind o urmare a situaţiei in­ rarea administraţiei instituite de 7 şj R iunie, armata Ini
iele pămtntului inestimabile varea pilierului dinspre zona Toate aparţineau de distric­ suportabile din domeniul re­ de Gheorghe de Brandenburg. Doja abacă cetatea Şoi •>'<)«.
bogăţii. surpată in retragere. Toate tul cetăţii Deva şi de oraşul, laţiilor agrare, a «avut un pu­ Aceste «abuzuri reies şi din fără nici un re7.ultal. Asediu!
Unul dintre aceşti oameni, brigăzile au îmbrăţişat ideea ternic răsunet şi pe valea petiţia iobagilor din Şoimoş a durat pînâ la 10 iunie, rîrrl
pionul onuol de investiţii, cceo ce li corespunde unul ritm dirji şi vrednici, este mine­ şi-au trecut la aplicarea ei. De pe atunci, Dobra. Mureşului. Aeeaslâ zonă cu şi Vărâdia din anul 1514. Din cetatea a trecut sub stăpini-
lunor de numol 8 la sutâ. In lunile trimestrului IV procesul rul şef de brigadă Iulian Do- asemenea, brigada a conceput Satul cu frumosul nume istoria sa zbuciumată a jucat petiţie reiese că iobagii erau rea răsculaţilor.
de motorlalizore a Investiţiilor trebuie sâ înregistreze un ţa, despre care inginerul un mod original pentru folosi­ Plai este menţionat ca apar- un rol important tn c«ad»u) oblig.aţi sâ presteze munca
ritm de oel puţin 9,7 Io sutâ fl aceasta în condiţiile în care Gheorghe Stă lă, şeful secţi­ rea la capacitatea maximă a ţintnd cetăţii Deva, respec­ marelui seismj social de la în­ dublă la două cetăţi, atît la In timpul asediului. Doja,
în perioada care urmeazâ trebuie puse In funcţiune mul-- ei producţie a E.M. Deva, afir­ maşinii de încărcare şi trans­ tiv oraşului Dobra, fără să ceputul secolului al XVI-len sigur de reuşită; împr^\1bă,"Hu
te obiective. Este vorba de 1311 apartamente, Interna­ mă cu plăcere: „Doţa şi or­ port cu siloz în galeria difici­ se ştie localizarea sa. Neloca­ dosul armatei, pleacă spre
tul cu 120 de locuri de la liceul pedagogic şl creşa cu 96 tacii săi sînt o formaţie „de lă fn care lucrează, obţintnd lizate au rămas şi Şes, Bră- Un rol important în ncens- Timişoara, cu gîndul de a o
locuri la Deva, clubul cinematograf de la Urlconl, alimen­ şoc“, întotdeauna în locurile astfel viteze sporite de avan­ det, Bonilaza, Mohuş, Po­ tft zonă l-a avut domeniul cuceri Intenţia lui Doja ei n
tări cu opo şl canalizări In municipiul Petroşani. De ase* unde avem necazuri trimitem sare. peşti, Lideşti, Cordineşti. Al­ Hunedoaiei care, în anul de a transforma Banatul si
1453, în urma donaţiei rege­
menea, trebuie oreot un Important front de lucru pentru a­ această brigadă, ce pe drept Dăruirea cu care munceşte tele pot fi localizate cu oa­ lui Ladislau al V-lea şi-a ex­ valea Mureşului într-o zonă
nul viitor. cuvint se numără printre ce­ l-a consacrat de mult pe co­ recare apro&maţie. Gurbu- tins stâpînfrea «asupra mare­ 500 de ani militară de bază, în vederea
extinderii el în viitor.
Probleme deosebite rid Iod construcţiile de locuinţe, le mai bune din exploatarea munistul Iulian Doţa între oa­ neşti era situat probabil Un­ lui domeniu a] Şoimoşului. Oştirea lui Doja esle însă
gă Fintoag sau Ohaba, Bucu-
unde atft reoUzările volorloe cit şl punerile In funcţiune nu noastră. Asta in primul rind menii de bază ai exploatării. rel, în apropierea satelor A­ Cu această ocazie, lancu de
se ridică Io un nivel corespunzător. In municipiile Deva şi pentru hărnicia şi experienţa Asemenea lui sînt şi şefii de bucea, Tei, Titoş, intre Cozia Hunedoara mai obţine şi o înfrîntâ sub zidurile cetăţii
Hunedoara au fost reoepţlonate numai 893 aportamente, ei îndelungată Şi apoi pentru brigadă Ladislau Chezan, Ale­ serie de domenii din comita­ de la naşterea Timişoara de către coaliţia
mercenarilor,
precum şi de
respectiv 650, ceea ce este Insuficient foţd de sarcinile iniţiativa şi destoinicia de ca­ xandru Ivdochimov, Constan­ şi Araneş, aproape de Deva. tele Arad şl Zarond După » oştirea unită a voievodului
Necunoscut este şi satul
planului onuol. Trustul de construcţii Deva si I.C.S. Hune­ re dă dovadă şeful brigăzii“. tin Militaru, Iulian Moraru, Piua, care a aparţinut Do- încetarea din viaţă a. mare­ Transilvaniei şi a episcopu­
doara trebuie sâ se mobilizeze cu toate forţele pentru o or­ Un noian de fapte, mai vechi Aurel Resiga şi Martin Knuff. brei. El poate fi localizat pe lui erou, aceste teritorii au lui catolic. După înăbuşirea
ganiza de aşa natură producţia şi munca pe şantiere în­ sau mai proaspete, îl recoman­ Datorită lor, ritmurile muncii lingă Roşcani şi este probabil trecut sub «ascultarea fiului, lui Oheoryhe Do [a răscoalei din 1514, cetăţile
eît In luna noiembrie stadiile fizice ale apartamentelor sâ dă într-ndevăr pe minerul Do­ în abatajele minei Deva se a­ ca aici să fi fost o piuă de său, Matei Corvin. In tot n- Şoimoş şi Lipova au căzut în
ajungă în stare de finisare. Experienţa anului trecut consti­ ţa ca pe un om de nădejde al propie tot mai mult de cele postav, in apropierea căreia cest timp, familia Corvineşli- mîinile lui lo.an Zapolya.
tuie un sfetnic bun pentru constructorii din Deva. Pentru a minei. De numele lui se leagă prevăzute pentru acest final va fi luat fiinţă instalaţia lor a căutat sâ asigure ioba­
se evita starea alarmanta In care s-a găsit execuţia apar­ un nou procedeu de extrage­ de cincinal. „provestimentis rusticanis“ gilor o o.arecare îmbunătăţire Marea nobilime şi clerul
tamentelor la finele anului 1969 se Impune cu acuitate ca re a minereului — experimen- ILIE COJOCARU (pentru veşminte ţărăneşti) a situaţiei lor. După moartea înalt au dezlănţuit un adevă­
fiecare minut sâ fie folosit cu maximum de randament. Ori­ pomenită in secolul XVJII la lui Matei Corvin şi a urma­ cetatea Şoimoş, cît şi la ceta­ rat măcel împotriva iobagilor
ce dereglaj, defecţiune In utilizarea utilajelor, în folosirea Roşcani. Sădişor este numele şului său, în lipsa unui moş­ tea Lipova. Pe lîngâ faptul lipsiţi de orice apărare. Aces­
forţei de munca, In aprovizionare poate compromite rea­ unui sat care, după cum a- tenitor în Unic bârbăte.ască, că s-au întiodus noi obligaţii, te represalii au distrus şi mni
lizarea planului de apartamente pentru 1970. testa tradiţia populară, se ti­ domeniile Corvineştilor au ţăranii se mai plîng şi împo­ mult hazcle economice «ale
gospodăriilor iobâgeşti
Pentru scurtarea duratei de execuţie a lucrărilor de con­ fla lingă răscrucea şoselelor trecut în proprielalen coroa­ triva exceselor sâvîrşite de Acest război al ţărănimii
strucţii de locuinţe, ctt şl pentru folosirea raţionala a for­ Lu c ră rile de spre Banat — Lipova şi Lu­ nei Ştiind că «această pro­ mercenarii din cetăţile Şoi­
ţei de muncă pe şantiere, comitetul executiv a elaborat un goj, iar locuitorii săi se ocu­ prietate era o puternică for­ moş şi Lipova. Petiţia mal cu­ s-a încheiat ca toate răscoa­
lele ţărăneşti dîn evul mediu
plan de măsuri privind extinderea folosirii panourilor mari pau cu „pirateria11 pe Mureş, ţă economică, regele Vlacli- prindea şl alte doleanţe, cum
şl a altor prefabricate. Pentru realizarea acestor măsuri, din care cauză satul, ca pe­ slav al II-lea obligă pe Bea­ ar fi şi ştergereo dreptului cu înfrîngerea răsculaţilor.
Trustului de construcţii I s-ou clocot în acest an fonduri de deapsă, a fost ars şi desfiin­ trice, văduva lui Ioan Cor­ nobilimii de a îngrădi şi stin­ Cu toate că obligaţiile feud.n-
le au fost sporite, ¡nr legarea
investiţii In valoare de 5 milioane din care i*a realizat pî­ înaintare ţat. vin, la un mariaj forţai cu gheri comerţul cu vite pe de glie a fost din nou legi­
nâ in prezent un poligon pentru producerea panourilor mari Deosebit de interesantă ni nepotul său Gheorghe de Mureş. ferată prin Tripartitul lui
Brandenbuig In urma aces­
în Valea Jiului, cu o capacitate de 400 apartamente pe an, se pare denumirea satelor tei căsătorii, dar mai cu sea­ Datorită «acestei atmosfere Werboczi, spiritul de revoltă
Iar în Deva au început lucrările la un altul cu aceeaşi ca­ prea bine. Se reclamă cu tă­ Hotar şi Vama (Vamhcly in mă în urma morţii lui Be.a- încărcate, valea Mureşului a) maselor populare nu a pu­
pacitate, urmînd ca In 1971 ambele poligoane din aceste rie lipsa pieselor de schimb, limba maghiară). După nu­ trice, din jurul «anului 1510. cunoaşte o scrie de răzvrătiri tut fi anihilat. Prin înfrîn-
localităţi sâ-şl mărească capacltoteo la cîte 800 aporta­ şi nu sînt rare cazurile cînd me, aceste sate se aflau la domeniile familiei ajung di­ locale in prenjmn răscoalei gerea răsculaţilor a slăbit
mente anual. Este de asemenea In curs de amenajare un utilaje noi stau din lipsa u­ fruntariile comitatului. rect sub conduceiea recelui, conduse de Doja. Asemenea
poligon ol I.C S.H. la Hunedoara. In acest fel la finele anu­ nor piese uzate, prematur, Hotar este situat undeva prin Intermediu) nepotului nemulţumiri au loc în anul considerabil forţa de apărare
lui 1971 vom dispune de o capacitate de 2 000 apartamen­ «această cauză să fim puşi în sau chiar din lipsa unor sim­ pe lingă Fintoag şi Ohaba. său. 140fl, cînd iobagii de pe do­ a statului feudal în faţa in­
te în panouri marî, nivel corespunzător prevederilor pe în­ imposibilitatea de a perfora ple şuruburi. La fel, Vama, sau „locul vă­ meniul captilului din Ar«ad vaziei armatelor turceşti.
treg cincînolul 1971-1975. Această preocupare va spori în frontul. însemnătatea acestor fac­ mii“, putea fi undeva pe lin­ Toate aceste schimbări po­ s-au ridicat împotriva Juzllor Epopeea lui Doja a unit
continuare, ajungînd ca In anul 1975, 73 Io sută din struc- tori, cărora 11 se adaugă Im­ gă Mureş, in apropiere de litice se râsfrîng însă şi asu­ de comune. M«ai tîrziu, în sub steagul său forţa tuturor
turo clădirilor să fie executate cu metode Industrializate. Intr-adevăr, ascuţirea neco­ plicaţiile de natură organiza­ Zam, unde se ştie că era din pra vieţii social-economice 1510, iobfigii din comunele exploataţilor, indiferent de
respunzătoare a organului de din această zonă. Marea no­ Şermnta Neagră, Nădab, Cin- naţionalitate, dîn Transilva­
Pentru anul 1971 avem de realizat un volum de Investi­ tăiere diminuează productivi­ torică «apare şl mai eviden­ cele mai vechi timpuri un bilime a redeschis ofensiva
ţii de peste 203 milioane lei. In vederea asigurării condiţii­ tatea la perforare cu 2,5—3 tă, comparativ cu realizările punct de vamă şi graniţă. pentru recîştlgarea drepturi­ tei etc. au etacot pe odmi- nia — români, maghiari, ger­
mani, secul — în marea bă­
lor de realizare, comitetul executiv a analizat condiţiile ce la sută Mal mult, folosirea unor brigăzi care obţin vite­ Sate vechi, sate româneşti, lor pierdute, în special aca­ nistratorii de moşii. tălie socială.
trebuie asigurate, a stabilit prlntr-un plan de masuri sar­ unor tije subdimensionate ze de avansare superioare. cu nume frumoase, legate pararea forţei de muncă. Re­ Flacăra războiului ţărănesc
cini şi termene precise pentru flecare factor in parte. Io duce la perforarea găurilor Aşa este cazul minerului Pa- de aşezarea lor geografică zultatul acestei no! politici a ajungînd şl pe valea Mure­ Referindu-se la răscoala lui
nivelul comitetului executiv, se analizează săptămînol sta­ cu lungimi sub cele Indicate nalt Bulgaru, care în luna sau de funcţia lor economică, fost luarea unor măsuri po­ şului a cuprins cu repezi­ Doja, Engels nota că această
diul asigurării cu proiecte şl amplasamente, se Iau masuri în monografia de puşcare, în septembrie a depăşit planul au înflorit cindva, ptnă in trivnice Intereselor ţărănimii: răscoală a fost un precursor
pentru încadrarea In termenele stabilit© de actele norma­ consecinţă obţinerea unu! co­ cu 23 ml. vremea Corvineştilor. Apoi s-a desfiinţat dreptul de li­ ciune întreaga lobâglme, core al marelui război ţărănesc
tive în vigoare. In prezent procentul acoperirii cu documen­ eficient de utilizare a aces­ — Noi am ştiut să organi­ s-au risipit in ceaţa vremii, beră atrâmutare. ridicase glasul împotriva cla­ german din 1525.
taţii este de 77,6 Ia sutâ, Iar pînâ la sfîrşltul lunii noiem­ tuia cu mult sub posibilităţi. zăm lucrul conform graficu­ tn clocotul acelui ev mult Numeroase documente con­ selor dominante. Imediat du­ Faptele de vitejie scrise cu
brie preliminăm să asigurăm Integral proiectele de execu­ — Intîmplnăm mari greu­ lui ciclic — explică şeful frămtntat. temporane atestă samavolni­ pă victoria de la Nădlac-Ce- sîngele m artirilor de la 1514
ţie pentru întregul volum de plan pentru anul 1971. tăţi din cauza aerului com­ schimbului. Am acordat o Ar fi interesant de urmă­ vor râmîne pentru totdeauna
Analizînd situaţia pe municipii şl oraşe sau sectoare de primat — ne-a declarat mi­ mare atenţie modulul cum rit dacă reminiscenţa nume­ ciile marii nobiliml în legă­ nad, o serie de nobili au fost un testament politic pentru
flecare om din echipă îşi du­
activitate, stadiul pregătirilor este diferit. Nu este sotisfă- nerul Arsenle Boboţa. Pre­ re la îndeplinire sarcinile lui acestor sate dispărute nu tură cu răpirea forţei de pedepsiţi cu asprime de către generaţiile de azi şl mîine,
cătoore acoperirea cu proiecte de execuţie la municipiile siunea Iul atinge abia 3—4 ce-1 revin. Putem însă mni s-a păstrat cumva in denu­ muncă. Toată nobilimea era răsculaţi. A fost tras în ţeapă ele fiind o mărturie că pe a­
atmosfere faţă de 6 atmosfe­ mirea anumitor părţi de ho­ direct Interesată în a Împiedi­ chiar episcopul Csâky. In
Deva şl Petroşani - în primul rind la locuinţe — fapt ce re, cît ar trebui în mod nor­ mult. dacă bineînţeles vom tar ale actualelor sate sau tn ceste locuri s-a scris şi înfăp­
frlneozo desfăşurarea frontului de lucru pentru 1971. In o- mal sâ aibă. fi ajutaţi în rezolvarea unor alte toponime. ca exercitarea dreptului de scurt timp, răsculaţii au ocu­ tuit o mare ISTORIE.
ceste municipii, ca de altfel şi lo Hunedoara, sînt încă ne­ Problema aerului compri­ probleme de care ne Izbim strămutare a ţărănimii Ioba­ pat cetăţile Cenad, Nâdlao,
zilnic.
o tocat > aproape 50 la sută din blocurile planîficota sâ în­ mat la Ghelnr este mal ve­ Evident că aici minerul se >— - - - - ^ ge, folosind tot mal des con- Zădăreni, Arad |I Şlrla. O Prof. ION PATRU ALBU
che şl se aştepta ca ea să fie
ceapă In acest an In cadrul frontului de lucru. Nu este sa­ referea la rolul maistrului, la
rezolvată, mal ales, că numă­
tisfăcător nici stadiul fizic al celor atacate, mojorltatea fi­ rul mare de utilaje care obligaţia acestuia de a ur­
ind la lucrări de fundaţie. Situaţia asîgurârîl proiectelor de funcţionează pe această bază mări modul cum flecare bri­
gadă respectă Indicaţiile date
execuţie nu este corespunzătoare, nici în sectoarele de In* a crescut mult în ultima pe­ în cadrul unul ciclu, şi la In­
vâţâmint, Industrie locală, Io Trustul de construcţii (pentru rioadă Or, cele 3 atmosfere tervenţia Iul cu soluţii tehni­
minus semnalate la toate
Investiţiile proprii). Deficienţele core mai persistă ne obligă locurile de muncă diminuea­ ce adecvate. Dar, din discuţia
Slmlon
avută cu maistrul
să urmărim sistematic aplicarea planului de masuri al co­ ză cu 20—30 la sută produc­ Chlriţoiu nu rezultă o aseme­
mitetului executiv, sâ sporim exigenţa şl sâ luâm atitudine tivitatea perforatoarelor şi a nea preocupare. Acesta nu
faţă de factorii care nu-şl realizează cu promptitudine sar­ maşinilor de încărcat Deci, «are un grafic al lucrărilor de
la Ghelar se vorbeşte In con­ execuţie efectuate într-un
cinile. tinuare despre reducerea du­ schimb, grafic necesar la ur­
Consider că unele carenţe la core m-am referit pot fl de­ ratei operaţiilor de perforare mărirea succesiunii operaţii­
păşite. Există copocîtate şi competenţă suficiente la toate şi încărcare, în timp ce se lor şi a timpului înregistrat
menţin situaţii necorespunzâ- pentru flecare operaţie în
comitetele executive, direcţiile judeţene şl conducerile uni-
toare. Comitetul de direcţie, parte. Conaemnînd într-un
II tâţllor beneficiare şi de execuţie, ca trâgînd concluzii co­ specialiştii minei trebuie să carnet doar lipsa unor ma­
respunzătoare sâ ia masuri şi sâ reuşească a rezolva toate ntai reflecte asupra adevă­ teriale şl umblînd apoi să Ie
rului de mult ştiut că starea
problemele ce mai sînt în restanţă. In acelaşi timp, la ni­ procure, el nu poate sprijini
utilajelor şi sculelor, întreţi­ efectiv flecare formaţie de
velul Comitetului executiv judeţean, ne simţim datori să nerea lor necorespunzătoare, lucru.
sporim îndrumarea şi sprijinul, sâ urmărim îndeaproape e- pierderile de presiune Influ­ înlăturarea acestor neajun­
Voluţla activităţii în toate ramurile, sâ participăm mol activ enţează direct cola «atmosfe­ suri va aduce desigur minei
relor dîn retenua de aer com­
prin propria contribuţie, astfel ca planul pe acest an sâ fie un spor mai substanţial pe
primat a minei ? linia creşterii productivităţii
realizat integral, iar condiţiile pentru anul următor să fie
Urmărind felul cum sînt muncii la lucrările de înain­ h atelierele mecanice ale C.S. Hunedoara se desfăşoară 0 ampla acţiune pentru sporirea, diversificarea şi îmbunătăţirea
osigurate. întreţinute utilajele din sub­ tare şl deci obţinerea unor calităţii pieselor de schimb, necesare întreţinerii şi reparării marilor agregate. Vâ prezentăm un aspect din atelierul mecanic nr
teran se poate spune că nici viteze de avansare mult îm­ 2 unde trasatorul Ştirba Pamfil execută lucrările pentru pinîoane. poto . y ONOIU
la acest capitol nu se stă bunătăţite. * ».