Page 23 - Drumul_socialismului_1970_10

DRUMUL SOCIALISMULUI * Nr. 4698 MIERCURI 7 OCTOMBRIE 1970

dim ineaţă (continuare); 0.10 Tot
RADIO Înainte; 8.25 Mari Interpreţi —
pianistul Svlatoslov Rlchier; 0,00
Corul Liceului „Dim ltrle Bollntl-
nennu" din Bucureşti; 9,15 Muzică
Comandantul de pionieri zică $1 actualii AU ; 9,30 viata căr­ populară ; 0,45 Compozitorii ro­
PROGRAMUL 1: G.C3-D.3U Mu
ţilor ; 10.10 Curs dc limba g erm a­ m âni şi opera; 11,00 Muzică pop u ­
lară; 11,20 Din succesele muzicii
nă ; 10,30 Vreau sA Ştiu ; 11.U5 Noi uşoare; 11,50 P a g in i d in opereta
Înregistrări ale corului F ilarm o­
nicii „George EneScu“; u.30 Mu­ ,.Hobcrt Şi Eliaabeth“ de Grclncr;
zica populară; 11.45 Pc terne de 12.03 A vanprem ieră cotidiană;
RECEPTIV LA DORINŢELE protecţia m uncii: 12,00 Muzică zică uşo ară; 13.15 Coruri din ope­
12,15 Concert dc prlnz; 13,00 Mu­
din operete; 12,25 Ştiinţe la zi;
re; 13,30 Unda veselă (teiunro) ;
12.30 Melodii populare; 13.00 Ra­
diojurnal; 13.10 A vanprem ieră co­ 14.03 Cintccc bătrincştl şl Jocuri
tidiană; )3,22 Melodii de Nicolae populare; 14.30 Melodii de Retro
Kirculescu sl Aurel G lrovcanu; Mihăescu Şl Richnrd Oschanitzkl;
14,55 Ştiinţa la z l; 15.00 (Mbllcltatc
13.45 Clniecc populare: 14.00 Com ­ radio; 15,20 Şlagăre in Interpre­ 18.00 U niversal şotron — encl-
INVENTIVITATEA COPIILOR pozitorul săpiăm lnll: Jcnn Sibe­ tarea orchestrei Paul Mnurlat ; 18.30 C abinetul econom ic Tv.
clopcdlo p e n tru co p il;
radio:
lius;
Publicitate
H 40
15.30 Radio-şcoAlâ; 10.00 R adiojur­
Ion
FA ctoril In te n sivi ;
Ca-
form aţia
14.50
Cintă
llstrache: 15.00 Seri«! radio­ nal; 16,20 Lucrări dc Pnul Dessau. 19.15 P u b lic ita te ;
fonic pentru tinerii «scultă- Georg Katzcr şl Ernst Hormon 19.20 1001 dc seri — em isiune
tori.- lS.30 Clntece de dragoste sl M eycr; i G,S0 Pc leme m edicale; pe n tru cel m ic i;
17,00 Gindurl pentru tine — m u ­
...Cu japte ani In urmă, „Plictisitoarele" ore de mu­ cucerit imediat. Sfinxul, pi­ Jocuri populare; lO.Ofl R adiojur­ zică uşoară; 17,35 T eatru serial; 19.30 T e le ju rn a lu l do eeară;
şcolarilor din Orăftioara de zică cu numeroase solfegii ramidele, clteva din cele 7 nal; 16,20 Muzică uşoară; 16.30 I8,ft.'f Concert de muzică populară; 20.00 Fotbal : Cehoslovacia —
C o n su ltare Juridică; 10,40 Pagini
Fin la nda —
cad rul
In
Sus şi din satele învecinate sînt aşteptate cu nerăbdare minuni ale lumii antice în­ din operetele Iul Suppft; 17,or. A n ­ 18.30 Curs de limba germ an ă; C am p io n a tu lu i european
ia,50 385 dc cîntecc; 19,00 Revista
le sosea un prieten mai ma­ de copiii din Orăştioara di cercau să prindă contur in tena tineretului; 17.30 Orchestra şlagărelor; 19,30 Meridiane lirice; (repriza a ll- a ) . T ra n s m i­
de muzică populară a Radiotele-
siune dc la Praga;
re, bucuros de reîntilnirea cu Sus. Să tot descifrezi notele miinile copiilor, îndrumaţi viziunii; 10.03 Ştiinţă. tehnică, 19,50 Noapte bună. copii; 20,08 Ci­ 20,45 T e lc-clncra ateca : „C o ifu l
şcoala în care descifrase pri­ cu fluierul in mină şi cu un de comandant, bucuroşi să a­ fantezie; 18,30 Pagini simfonice clul dc lieduri „C am era copiilor" p a ra d isu lu i" — o p ro d u c­
dc Modest M usorgskl; 20.15 T ea­
mele litere ale alfabetului. profesor care a ştiut să trans­ fle că din zăpadă se poale n em uritoare; 19.0(1 Gazeta radio; tru radiofonic; 2t,45 Piese de es­ ţie a s tu d io u rilo r engleze;
19.00 Muzică populară; 20.Oo T a ­
Cu împrejurimile pline de forme străvechiul instru­ face şi altceva decit bulgări bleta de seară; ?<U0 Mlcrorecita) tradă; 22,00 Din creaţia lui Ion 22.20 Gala m A rllo r In te rp re ţi
lo m iln l — V a le n tin G hcor-
grăitoare urme ale trecutu­ ment ciobănesc intr-un pre­ şi „moşnegi". De ce nu s-o Sergîn Clolu; 20.20 Arghezian«; Nonna Otcscu ; 22,33 Jazz ; 23,05 g h lu ;
Discuri rare; 24,00 Sulta pentru
lui, cu satele încărcate de ţios material didactic ! In or­ fi ivit atunci zina din po­ 20.25 Zece melod*i preferate; 21.oo plan şl clarinet dc Pnul Jcloscu; 22,50 A ctu a lita te a lite ra ră ;
tradiţii care aşteptau reîn­ chestra şcolii, virtuozitatea veste cu befişorul magic ?! Secolul XX In corespondent« o a ­ n.ic—1.00 Simfonia pentru coarde 23.15 T e le ju rn a lu l dc noapte.
m enilor de s e a m ă ; 2120 P o tp u ­
viate. cu copiii însetaţi de a e răsplătită : nu e u;or să A‘-ar mai fi pierit clipa de riuri de muzică uşoară; 21,30 Mo­ de Robcrt Turncr.
serii:
ment poetic: 21.35 Solista
invăţa tainele ascunse între ocupi scaunul concert-mais- basm, topită prea grabnic in Tereza Kesovja; 22 00 Radiojurnal;
coperţi/e cărţilor, dar şi să trului şi nici sfi te apropii lacrima soarelui cu suflet de 22.20 Sport; 22.30 Pentru m ag n e­
cinte, să se joace mai fru­ de el, aşa că repetiţiile pre gheaţă... Şi clte acţiuni ale tofonul d v .; 23,00 Serenade cu...
mos. Entuziast — aşa cum li­ lungite sînt susţinute de am­ detaşamentului, condus de Secvenţă diurna din peisajul umanizat al defileului Vâii Jiu- Si fără cuvinte: 23 30 Melodii în ­ tl
drăgite. Interpreţi cuno9cutl; 0,03—
nii ar zice că nu poţi fi de- biţii răsplătite. acelaşi profesor, nu ar vrea lui. 5.00 Estradn nocturnă.
cit la 20 de ani — (N B. se Dintr-un vas de ceramică copiii să se desprindă de e- Foto ; N. MOLDOVEANU P R O G R AM U L I I : 6.00 P rogram B. E. Deva
pare că poţi fi, totuşi, şi mni dacică, plin de pasiune şi en­ femeritatea clipei ! Dar nu muzical de dim ineaţă; 7.no Radio­
firjMi, dacă ai simţul răspun­ tuziasm, s-au născut un cerc numai pionierii acestui de­ ju rn a l; 7.15 P rogram muzical de
derii, al datoriei, dacă ştii că de istorici şi arheologi, un taşament, ci şi cei ce s-au
nu trebuie să faci numai ce­ muzeu al etnografiet şi isto­ imprie.tenit doar in vara a­ ANUNŢA
ea ce-ţi place etc.), tînărvl riei locale, o revistă. Din ceasta cu meleagurile Orăş-
profesor a citit din prima cli­ descoperirile rezultate prin tioarei de Sus, Costeştilor,
pă sufletul copilului şi nu a săpături au apărut confir­ ori temerarii „cutezători" ca­
pregetat să rămînă o oră, do­ mări ale unor ipoteze refe­ re au înfruntat, conduşi tot In ziua dc 15 octom brie a.c. orele 8,00 va
uă în plus, să explice ceva ritoare la istoria poporului de el, vitregia naturii dezlăn­ avea loc la sediul I.R.E. Deva examenul pen­
unui elev dornic de a şti mai nostru. Iar tot întruchiparea ţuite la Baleia, pe piscurile Alexandrescu, secrcinr general tru autorizarea electricienilor.
mult, ori să pregătească un receptivităţii comandantului munţilor — unde au avut şi MILANO 6 (Agerpres). — m de pistă, o suprafaţă de adjunct al federaţiei române
joc. o acţiune pionierească de pionieri la dorinţele şi in­ satisfacţia unor descoperiri Intr-un articol publicat de zia­ protecţie nivelată şi acoperită de fotbal şi membru al secre­ Detalii privind examenul de aulorizare se
pe care o doreau tot ei, co­ ventivitatea copiilor se pare se vor reîntoarce, peste timp, rul „Corriere della sera", cu­ cu iarbă de-n lungul întregu­ tariatului permanent al Comi­ pot obţine dc la I.R.E. Deva serviciul U E E.
piii. că au fost şi cele două evo­ cu nostalgie îndreptăţită, la noscutul constructor de auto­ lui parcurs, precum şi spaţii siei balcanice de fotbal. şi de Ia secţiile şl centrele de distribuţie Au
de frînare.
mobile, Enzo Ferrari, critică
Comandantul de detaşa­ cări istorice dintre străve­ zilele neasemuite ale copilă­ actuala organizare a curselor iost difuzate instrucţiunile necesare la toţi
ment este şt secretarul co­ chile ziduri dacice şi încleş­ riei. Se vor reîntoarce la de automobile, sugennd o se­
mitetului comunal al U.T.C., tarea „Haiducilor cu potera", vfrsta pionieriei, atît de mult rie de măsuri în scopul de a marii consumatori industriali şi unităţilor care
şi conducătorul fanfarei, în­ şi concursul de măiestrie gas­ îmbogăţită şi înfrumuseţată preveni riscurile de accidente. PARIS 5 (Agerpres) — Dis­ NEW YORK 6 (Agerpres) exploatează, proiectează şl execută instalaţii
fiinţată in 1927 tot de un în­ tronomică „Clătita gustoasă", de prezenţa permanentă în „Este necesar, scrie Enzo Fer­ putată pe hipodromul parizian — Au luat sfirşit întrecerile electrice.
văţător şi reînviată, de cel şi neuitatele jocuri, specta­ întreaga vacanţă, pe cuprin­ rari, ca pe iitor Comisia Longchamp, tradiţionala cursă turneului internaţional de te­
care, pentru a-i reda viaţa, cole înjghebate pe loc la sul întregului an şcolar, a sportivă internaţională să ad­ dc galop, premiul „Arcul de nis dc la Berkeley (California). Este ultima sesiune de reexaminare a elec­
a învăţat pe rînd taina fiecă­ acelui om stăpinit in suflet mită în cadrul campionatului triumf", a fost cişticatâ de ca­ In ultimele finale disputate tricie n ilo r care posedă autorizaţii definitive
rui instrument şi a găsit seri şcoală ori în tabăra de la de candoarea copilăriei pen­ mondial o singură probă pen­ lul francez „Sassafras", condus s-au înregistrat următoarele
libere pentru repetiţii. Jar Costeşti. Pentru şcolarii mai tru care nu trebuie să precu­ tru fiecare ţară, iar între do­ de jocheul Yves Saint Martin. rezultate : dublu bărbaţi; Bob obţinute pînă ia 1 ianuarie 1969.
formaţia fluieraşilor de la mari, bătrinul om de ^zăpa­ peţeşti nici o clipă — vese­ uă curse, piloţilor să li se im­ Pe locul doi a sosit calul ca­ Lutz. Stan Smith (S.l'.A.) —
Costeşti a participat Ia fes­ lul, inventivul, receptivul pună un repaus complet de cei nadian „Nijinski" avînd în şa Rov Barth, Tom Gorman
tivalul „Cibinium'70", con­ dă s-ar putea să scadă din comandant de pionieri Vi­ puţin fi zile. In ceea ce pri­ pe celebrul jocheu Lestfer Pi- (S IVA.) fi-2, 7-5. 4-fi. 6-2 ; du­
dusă de acelaşi profesor care prestigiu. Tentaţia zăpezii e orel Manolescu. gott. blu femei : Lesley Hunt, Kris­
e şi „e x p lo r a to r arheolog, Insfl mare. Şi ideea modela­ veşte probele pe circuit, E. ty Pigeon (Australia) — Judy i
etnograf şi student. jului „Fantezie în zăpadă" a I. LASCU Ferrari sugerează „instalarea Palton, Patty Hogan (Austra­ întreprinderea de
unei duble bariere de securita­
te situată la o distanţă de 3-5 VARŞOVIA fi (Agerpres). - lia) 6-2, 6-3.
La Varşovia a avut loc întâl­ industrie locală Deva
nirea de tir cu arma de vînâ-
Amabilităţi“ înainte de ora | BOX Şase campioni zonali toare între echipa Legia şi for­ VREMEA Stf, Dr. Petru Groza, nr. 20
maţi« „clubului sportiv
şco­
luat
lar" din Bucureşti. Au
parte şi componenţi ai lotului PFNIRU 24 UF ORE EXECUTA Şl UVREAZA PE BAZA DE COMAN­
| din judeţul Hunedoara naţional polonez. In proba de uşoară, cu cerul schimbător. DA FERMA IN ANUL 1971 :
Vreme In curs dc încălzire
talere aruncate din şanţ, pe
Locel vor cădea ploi slabe şl
Etapa de 2onâ a campionatului republican de box
primul loc s-a clasat cunoscu­
închiderii j i j — Individual — a reunit, în cadrul unei singure tul trăgător polonez Smelczin- «verso dc ploaie. Viului va s u ­ © DIVERSE PRODUSE DIN LEMN Şl MOBILA
© DIVERSE ARTICOLE DIN MASE PLASTICE
fla slab plnă la potrivit din
gale, reprezentanţii judeţelor Hunedoara şi Arad.
ski cu 100 puncte, urmat de
vest şi nord-vest. T e m p e ra tu ­
j Campionii judeţului Alba nu s-au prezentat. Meciti- romănul Ştefan Bodnârcscu — rile minim e vor fl cuprinse BALAST
intre 0 şi 6 grade, iar m a x i­
| rile, desfăşurate la un nivel corespunzător, au atras 288 puncte. mele între 7 şi U tirade. Di­
j în sala „Constructorul“ din Hunedoara circa 300 de m ineaţa — ceaţă locală. ^ e s n n e i
I spectatori care au aplaudat victoriile următorilor
L u n i seara, la ora 0.0S, doi ca- — a tun ara do aşteptat — nu erau PENTRU URMĂTOARELE
lă ţc n l doresc nă servească o ca­ nicăie ri. In celo din urm ă, un u l ! cîştigâtorl ai etapei zonale: categ 48 kg — loan Szas
fea la re sta u ra n tu l „T ra n s ilv a n ia " din cel doi cetăţeni II găseşte — [ (Jiul Petrila) — fără adversar ; categ. 51 kg — M. DOUA ZILE
d u r JJcvn. N im ic m al sim plu , lo ­ TIRANA fi (Agerpres). — La Vrcmo instabila, cu cerul întreprinderea industriei alimentare
calul fiin d deschis, con form o ra ­ toarte sim plu şl foa rte repede — | Făgărăşanu (Constructorul Hunedoara) — fără ad­ Tirana a avut loc festivitatea schimbător. Local vor cădea
ru lu i. piuă la ora 1. D ar num ai pa u n u l din fe ti — tovarăşul ; versar; categ. 54 kg — loan Otopilă (Aurul Brad); decernării „Cupei balcanice” pioi slabe şi averse dc ploaie.
coM form o ra ru lu i, pe ntru că g a r­ M arcu. j categ. 57 kg F. Trusu (Arad); categ. 60 kg — T Viatul va sufla slab plnă la Hunedoara-Oeva
de robiera lo ca lu lu i — pe post de Ja fotbal (ediţia 10fi0-l070) e- potrivit din vcş( şl »mrt-vest.
p o rta r — oste de cu to tu l altă CI, ru tova răşu l M arcu a a lt­ j Purtan (Arad); categ. 63,500 kg — Şt. Mihăleescu chîpei albaneze Partizan Tira­ T em p eratu ra — uşor variabilă. cu sediul în Deva, Piaţa Unirii, nr. 3
p ă icrc. P rin geam ul de sticlă de ceva. D lnsul a po litico s şl le-n* \ (Arad); categ. 67 kg — H. Lazea (Arad); eatee. 71 na, învingătoarea acestei com­
la uşa de IntrA re ne strig ă : toarce oa la P loieşti. Lo ca lu l se I kg — Zoltan Laszlo (Constructorul); categ. 75 kg — petiţii. Trofeul a fost înmînat ANGAJEAZA :
— n a ră v re ji ţig ă ri „A ro m a “ închide ou o oră Îna inte d in d is­ I N. Moţ (Arad); categ. 81 kg — loan Fugaru (Minerul
s«u „T u ris t1*, vă aduo la uşă. L o ­ antrenorului Loro Borici şi — inginer mecanic sau (ehnîcian mecanic,
calul e închis I poziţia oo nduce iil. D ar to t to va ­ j Lupenl) ; categ. peste 81 kg — Troian Lupaş (Jiul Pe­ Jucătorului Lin Shllaku, căpi­ — economist,
Şl cel doi cetăţeni U nt pe cala răşul M arcu le spune că se în ­ troşani) — fără adversar. J
să renunţe. îşi pun Insă cea m nl chid« doar aşa şl nu loealul I 7 tanul echipei, de către Ion — contabil şef, autobaza transport,
sim plă şl logică în tre b a re i „D acă (sa poată In tra şl p rin acoperiş?).
lo ca lu l e deschis p!n& la ora 1, CINEMA — revizor contabil principal,
de re 9e Incblde uşa eu o oră 81, de fap t, nlol uşa nu ae în c h i­ — revizor contabil.
înainte 7“ . de decit „p e n tru o n il“ .
P ro fIţin d de Ieşirea cfto rva con­ Şt ca cetăţenii să nu fie supă­ Condiţiile de studii ţi stagiu slnt cele prevâzute
sum atori, ccl doi cetăţeni, care ra ţi, O In vită să terveaseft ca do­ D E V A : A lfa Romeo şi Ju lie - in H.C.M. 914/1968.
nu m ai doresc cafea, cl doar să tă („P a tria “ ); Ora h o tă rlio a rc
dezlege m iste ru l, p ă tru n d In ho lu l rase. ( „ A r ia “ ) ; SÎM ER 1A: P icioare
de la Julrnre. G arderobiera — ca- Bineînţeles, au refuzat. Prea de lu n g i, degete lu n g i („M u re ­
rc-şl ştie m eseria, nu glum ă l — to t şl prea greu da înţolea pen­ ş u l“ ) ; H U N E D O A R A : C olonia
se repede la uşa Interioa ră a lo ­ tru el I După ce au alm ţtt „p e L a m fle rl („C o n s tru c to ru l“ ) ;
N um a i m o rtu l
va
răspunde
ca lu lu i şl o blochează, pe d in ă ­ d u * dispo ziţia con ducerii cu p r i­ („S ld e ru rg is tu l“ ) ; C A L A N : Re­
u n tru . cu braţele la rg deschise. vire la închiderea u şii, erau In v i­ co n stitu ire a („11 Iu n ie “ ) ; TE - întreprinderea de reţele electrice
LIU C : Iu b ire s lrlc t o p rită
Dar, cum cel dot cetăţeni nu m a­ ta ţi m ieros... lâ In tre I T o t din
(„M in e ru l“ ) ; G H E L A R : Să u-
nifestau n ici cea m al vagă In te n ­ dispoziţia con ducerii T clzl o pasăre clntă toare („M in e ­
ţie de a IntrA In local, renunţă la Oare eooducerea T .A .P .L. Deva r u l“) ; P E T R O Ş A N I: T im p pen­ Timişoara
tru a tră i („7 N o ie m b rie "); Cel
s tra ii.*tlra -l poziţie şl se întoarce ce părere are T Cine are d re p ­ S d in cer („R e p u b lica “ ) ; L U -
Ia garderobă. tate t ga rderobie ra irita tă şl ri- P E N I: La război, ca la război „întreprinderea de reţele electrice Timişoara, Piaţa
— \*u do rim să coo9um ăm n l- („M u n c ito re s c “ ) ; Ccl 1001) de
m elată, to va răşu l M arcu sau con­ Romanilor, nr. 11 OFERĂ SPRE VlNZARE întreprinderilor
iu ir, doar să nc e xp lica ţi de ca ochi al d r. Mabuse („C u ltu ­
su m a to ru l jlg o lt şi u m ilit — cu ra l“ ) ; L O N E A : F a m ilia T o lh socialiste ELECTROZI DE SUDURA, RULMENJI, ŞURUBURI
Ir- h id c ţl lo ca lu l cu o oră Inatn-
ee drept T — de lipsa elem entară („M in e ru l"); P A R O Ş E N I: Că­ MECANICE, IZOLATORI CERAMICI, CABLURI TELEFONICE
le 7 — zic cetăţenii. da respect şl bun sim ţ ce se în ­ lu g ă riţa — se riile I I I („E n e r­ Ş! TELEGRAFICE, CLEME ELECTRICE, PIESE DE SCHIMB
G arderobiera, bogat rlm e la lă . scrie In fru n te a lis te i cu „sp e cia ­ g ia “ ); P E T R IL A : O zi nu to c­
nu are chef de vorbă, Ia r p o lite ­ lita te a casei- la „T ra n s ilv a n ia “ 7 m ai norocoasă („M u n c ito re s c “ ) ; PENTRU APARATE DE MĂSURĂ, PIESE DE SCHIMB
V U L C A N : Ferestrele tim p u lu i
ţea li lipseşte cu dcsăvfrşlre. D u ­ O ricu m , un lu cru tre buie ştiu t de („M u n c ito re s c “ ) ; U R IC A N I: C i­ AUTO, ECHIPAMENT DE PROTECţTE Şl ALTE MATERIALE.
pă un dialog pe ra re Jena ne îm ­ vica M adlgan („7 N o ie m b rie *);
către lu c ră to rii din co m e rţ: dem ­ B AR B A T E N T : A poi s-a născut Pentru informaţii suplimentare a se adresa serviciului
piedică să-l reproducem , co n ch i­
nitatea con sum atorulu i corect, c i­ legenda („6 A u g u s t"); OTTAŞ- de aprovizionare I.R.E.T, telefon 1 27 04".
de: viliz a t. nu suportă uşi trin tlte In T IE : O m ul care nu poate fl
— E o rd ln u t şefilor, discutaţi nas. ignorarea disp re ţu ito a re a acuzat („P a tria “ ) ; Roşu $1 a u ­
r ii ei ! respectului elem entar şl alte ,,a- riu („F la c ă ra “ )! G E O A G IU -
Da. ccl doi cetăţeni doresc să B A I: O In tlm p ln re i H A Ţ E G :
m abUHăţl* rezultate din dispo zi­ A ste rlx şl C leopatra („P o p u ­
d is ru lc cu dum nealor, cu şefii, la r“ ) ; B R A D : S tră in ii („Steaua
ţii con trare, haotice, inconsecven­
să )l sc dea e x p lic a ţii $1 să ple- ro ş ie "); GURA B A R Z A : v is u l
Pentru muncitorii forestieri s-au construit cabane conforla bile, devenite de acum obişnuita
ce. Dar m al tre buie ca dum nea- te şl de neînţeles. în creştetul munţilor. O asemen ea construcţie a fost dată in folosinţa şi muncitorilor din par­ d -Iu l G e n til („M in e ru l") i rL L A i
E xplozie
(„L u m i­
m u n ţi
în
lo r să dorească să stea da vorbă chetul Deluţ, sectorul Orâştie. n a “ ) Întreprinderea de pros-
ru el. De două ori un băiat în
u n ifo rm a lo ca lu lu i 11 caulA dar T. 10NIJA
■ o • o 0 u a
pecţiuRi şi explorări
l ■ g a
ep o rte ru l şl s c riito ru l b rlla n lo B ojU D avldson, a u to ru l u n o r O rg anizaţi In detaş&nţente de cen m al m aro m o b ilita te , nu m â-
cA rll despre războaiele de eliberare, a p a rc u ri pe Jos 600 rtn d cito 23 de oam eni Dec are, p rin tre care detaşam ente eu m i­
R km In te rito riile ocupate de forţele p a trio tice d in A ngola, siu n i speeiale, ca m ina rea d ru m u rilo r, el au e ta b lllt un co n tro l
pentru a cunoaşte tactica acestora şl o face ap recieri asu­ destul do p u te rn ic asupra m e d iu lu i ru ro l, plnă la o distanţă do geologice „Banatul“
m a evo lu ţiei lu p te i lo r dc eliberare. P u b lică m extrase d in re p o r­ In /f n § o !s -îhbf~ clteva oute de la rzl de oum eroasele p o stu ri fo rtific a te şl g a rn i­
ta ju l pc care Bas!) D avldson l-o p u b lica t In „S un day Tim es . _ zoane aJe arm ate i portugheze, Io d is tric te le estice. A tlta puteam
observa. Io lim ite le lib e rtă ţii de m işcare a m a rş u rilo r şl blvuacă-
rllo r noastre. R are od eram n e vo iţi «ă ne deplasăm in tim p u l n o p ­
„PAMÎNTUKILE DE LA CAPĂTUL LUM II" ţii, alngura p rim e jd ie la care no puteam aştepta fiin d ata cu rile
u n o r „e o tn m a a d o “ portugheze tra n sp o rta te cu elicopterele. P o rtu ­
A n a o u este o tară care ar putea augera •y P r * î flf ^ L tm li, unei ghezii folosesc şoselele p rin cip a le p e n tru convoaie p u te rn ic în a r­ Gravita
L u n i d c care or creşte copaci verzî-cenuşU şl Iarbă galbenă îoa ltă m ate de cam ioane de ap ro vizio n a re . D ar noi tra versa m aceste şo­
c» a rc or M acoperită de un stra t gros de p ra f. Cel p u ttr. a ţ . sele In voie, chiar !□ tim p u l zilei.
m i-a an ărut. In orele de după re vă rsa tu l z o rilo r, p o rn in d de la sul spre /¡îlontic
vreo tabără din pădure, călclnd pe solul fria b il, nisipos, saui «o- „STRĂINII IMPORTANŢI" ătr. Cloşca, nr. 29, judeţu) Cara; Severin
Rhu) seara tirz lu la vre un bivuac Im p ro viza t sub cerul înstelat.
\p m . nceste şcsurl ascunse ale A ngo le l estice, poate ccl
cunoscute din toate re g iu n ile sud -afrlcn ne, capătă o m aiestate 8« M e rglod repede şl e v ltln d contactele, g ru p u l n o stru nu a p u ­ ANGAJEAZA DE URGENJA :
o fru m uşe le pregnontă, p ro p rie lo r, lo r solul, In re alitate nisip, se tu t vedea n ici un portughez. D ar auzeam foa rte m u lte fo c u ri dc
uşoare, p ro ve n in d dtn c io c n iri cu p a tru le le portugheze, sau
tra n sfo rm ă in tr-u n covor de zăpadă a rg in tie . cu „co m m a n d o “ a e ropu rtate. C om andam entul p o rtu g h e zilo r aflase I. PENTRU SECJIA SASCA MONTANĂ :
Persistă Insă sentim entul p u s tie tă ţii, vastă Şl aoUtarâ. da prezenţa u n o r „s tră in i Im p o rta n ţi* — nu c.vlsta dectt u n u l, şl
chczll. m i-a spus In tr-o zl m e dicul p a trio ţilo r, care merge* *1A- (!) anum e eu — şl tncerca să ne ajun gă d in urm ă .
m ri dc m ine, spun că aceste p â m ln tu rl ee află la c" Pi ţ 111' ,“ *n i ' * D eporte, In vest, s-a In tlm p la t c h ia r ca ru ta noastră «ă co­ — 1 Inginer sau tehnician topograf,
O exagerare portugheză care, de data aceasta, nu părea prea In incidă cu cea a unei „o fe n s iv e " portugheze, m enită să captureze — mineri,
depănată dc adevăr. pe săteni, care, o ri de clte o ri este p o sib il, sln t s trln ş l In lagăre,
In ciuda tă ce rii şl s o litu d in ii, aceste c h ip u rile „p e n tru a nu cădea In m tln ile g u e rile lo r", cum spun p o r­ — ajutori mineri,
m c na un uia din cele m al lu n g i şl m al rem arcab le r ^ a l e de „ANTILOPELE” DESCULŢE tug hezii. In cursul v iz ite i m ele, p a trio ţii au m in a t de clteva ori — vagonetari,
eliberare pc caro lc-o cunoscut vreodată lu m e ţ. T |n ,nd seam a dc şosoaua NlndA — Gago C outln ho ; d in ap ropie re, am a u zit u ltim o
s iirlic am belor p ă rţi In co n flict, ca şl dc cele văzute de m ine. Eram în so ţit dc „P ă g â n im “ , com anda ntu l re g iu n i], un om ve ­ explozie, care a aru n ca t In aer un pod şl, p ro b a b il, cam io nul care — sondori.
a 'i n război, a fla t acum In al U -lea an, la o am ploare to t m ai sel de vreo 30 de an i, ve n it d in A iig o ia centrală, care um bla co a tre cu t peste m tnă. „V o m afla m al tirz lu “ , m l-a spus „P a g a n ln l” .
m arc F.l a cu p rin s re g iu n i întinse nle unei ţă ri locuite o an tilo p ă şl*şi p u rta ra n iţa şi arm a autom ată ca pc un fuJg. O Toate acestea, ca şl bom bardam entele de i-epiesalii din pădurea Condiţii de salarizare :
m iţin de 6 m ilioa ne de a fric a n i Şl a p ro x im a tiv 300 «00 dc altă tln â ră a n tilo p ă din g ru p u l Dostru era „C eapacv“ , care spunea d in ap ropiere, erau Incidente banale, dar a jn ţn u la proM-zarca ade­
colcvdnl po rtug hezi, dar care rtln punct de vedere ("ograM e este că „p e n tru ca Bă m ergi in tr-a d e v ă r bine tre buie Bă te doscaltt" văra te lo r co n d iţii ale ră zb o iu lu i. pentru mineri, de ta 96 la 114 lei/post, *
m ai m are decit cele două G erm an ii, Ita lia şl F ra n ţa laola ltă. el caro abia învăţase eâ citească şl să scrie p ro p ria ea lim b ă — pentru ajutori mineri, de la 87 la 102 lei/post,
iuehaze. CELE PATRU MISIUNI
Cel m al m u lţi d in p a rtiza n i şi-au dat num e d in Isto ria războa­ pentru vagonetari, de la 76 la 88 lei/post.
PE JOS, SPRE ATLANTIC ielor. Dar „P a g a n ln l" şl-a ales ace9t num e pe ntru că, m l-a spus cl.
adevăratul P aganlnl „a fost n e fe ric it In c o p ilă ria Iu l, şl to t aşa am D etaşam entele pe care le In tlln e a m tn calea noastră au patru Se plâteţte 30 la sută spor de şantier. Caza#
Cine învinge, cum şl de ce 7 A găsi ră spunsu rile la aceste În ­ fost şl eu", in total eram 20, p rin tre noi dr. E duardo dos Santos, m is iu n i p rin cip a le . P rim a este p ln d lre a şl hă rţu ire a p a tru le lo r şl
tre b ă ri Jml părea Im p o rta n t, dat fiin d că acest „te rito riu de r şeful s e rv ic iilo r m edicale ale p a rtiza n ilo r, par(!al dc orig ine p o r­ p o s fu rllo r portugheze. A doua este m inarea d ru m u rilo r folo site dc T50 fel. Masa Ia cantină, contra cost.
m ă ri" a) P o rtu g a lie i arc o valoare decisivă pentru situ a ţia srrntc- tugheză. Aproape to ţi ce ila lţi erau lo ca ln ici. po rtug hezi. A tre ia este apărarea săte n ilo r cere au fu g it In pă­ II. PENTRU ŞANTIERUL OCNA DE FIER :
'Mcă globală a sud ului A fric ii Se desfăşoară m u ltă propagandă, Erau cu to |ll p liu ! do bună dispoziţie. P A slrlnd p ro p o rţiile — dure, eâurfnd protecţia p a trio ţilo r. A patra, şl cea m al Im p o rta n tă ,
dar p u ţin i ob servatori ru experienţă s-au dus la faţa InrtUtM pen­ era vorba de p a n izn n l — d iscip lin a lo r era e x tra o rd in a ră , ca şl b vo i arăta p u ţin mat jos. — mineri,
tru a exam ina lu c ru rile . In special do partea fo rţe lo r pa trio tice . starea lo r dc s p irit. Ei m -au condus dc la un detaşam ent In a ltu l, La tim p u l prevăzut, am ajuns, spre sud, tn îm p re ju rim ile loca­
T rebu ie , cel p u ţin , să vezi cu p ro p riii ochi Nu este c h ia r uşo». detaşam entele fiin d d l-ta n ţa te la cite 6—10 ore dc m ers şl am lită ţii M ulé, de care ne puteam ap ropia, In c a m u fla ju l p ă d u rii, — sondori.
T rebu ie , m al In tll. să o b ţii din partea fo rţe lo r p a trio tice perm ise ajuns nâ no cunoaştem foa rto bine. De a lu n g u l unei „c e n tu ri ex- plnă la vreo 400 de la rzl. Se spune că M ulé e9te ca ra cte ristic pen­ III. PENTRU SEDIUL ÎNTREPRINDERII :
de liberă trecere, precum şl alte a u tor zaţ.l n e u n o r. . ic rio a re ", am m A rşă lu lt m al m u lt de 300 km , apoi, ocolind p rin tru m lc llo p o stu ri portugheze, fn e x te rio ru l d re p tu n g h iu lu i de str-
nfrlca n c. Trebuie, bdoI, să u m b li, să u m b li calc lungă. ..Mat »lr*lu. sud şi est, cam tot atît înapoi. A m slăt>lf tn nccle zile cu 6 kg. mâ ghim pată se află 11 tu rn u ri de pază, Iar In tim p u l n o n ţll slnt — 3 ingineri mineri, i
a epus A gnstlnno N ctn, fig u ra naţională dc fru n te a Angnlel st D nr a m e rita t. folosite cel p u ţin tre i re flectoa re. In In te rio r, după cum m l-o spus 1
con ducătoru l m iş c ă rii p a trio ţilo r, vom obţine avioane şl cam ioane . com andantul de taşnm cntulu t local, se află o com panie dc p o rtu ­ — 1 inginer foraj,
A cum . cl nu au decit p ro p riile picioare. CU ŞI FARA a r m e ghez) din m etropolă, cu un efe ctiv de a p ro x im a tiv 100 — 2 ingineri principali electromecanici,
A stfe l, la începutul accsiel ve ri nm pnvnlf-o pc Jos dc-A lu n ­ de oam eni şl tncA a p ro x im a tiv 100 dc re c ru ţi a fric a n i.
din
Aceştia
u rm ă
to t
slnt
m al
pa tru le
fo lo siţi
m u lt
In
gul lin iilo r dc c o m u n ic a ţie alo fo rţe lo r p a trio tico , n rln m arele dis­ P a rtiza n ii M P .L A (M işcarea populară pentru eliberarea An- tn să rrin a te cu capturarea de lo ca ln ici, dar, după cft s-a constatat, — 1 inginer topograf,
tric t estic M oxico. P rim ele cîtova zile au fost consacrate u n o r golcl) au înce put lu p ta aici, 1n A ngola estică, In prim ele lu n i ale et nu dau de loc dovadă de mul» zel. Dn narfea portugheză, n u ­ — 3 economişti principali.
d iscu ţii cu .Veto $1 alţi lid e ri, la un bivuac nu departe de fro n ­ a n u lu i 1966. De la zero In 1965, m l-a spus Neto, n u m ă ru l lo r a m ai elem cnlelp de cnm m ando şi alte u n îtiţl dc e lită au d iscip lin ă
crescut în această regiune plnă la 5 000. „d in care m al p u ţin de Condiţii de salarizare conform H.C.M. nr. 914/
tie ra cu Z â m b i* ; căci N oio era In d ru m spre străinătate, tnce- de luo»ă. Cel din u n ită ţile de com m ando, spun forţele pa trio tice ,
3 000 au arm e m oderne fl, după cum ve ţi vedea, u n ii nu au nici slnt bine In s tru iţi şl curajqşt. 1968.
ptndu-ş! tu rn e u l cu Zam hla şl apoi conltnnlndu-1 plnă la nom a. un fel de nrm e". In Cuanza N orle , departe in no rd-ve st, „m a l
eu o vizită la Papa. Ruta pe care m l-o nlcsescm mă ducea spre avem vreo I 500 de oam eni şl alte clteva sute In C oblnda", la nord (Agerpres) Informaţii suplimentare se pot primi fa întreprin­
do delta C ongoului. (Va urma)
vfese. dere, telefon nr. 106 sau 107, interior 95.
“ i m m m h h