Page 25 - Drumul_socialismului_1970_10

I T E L E G R A M E
PROLETARI D IN T O A T E Ţ Ă R ILE . U N IŢ I-V A Î

primite de tovarăşul

Ion Gheorghe Maurer din partea
unor şefi de state şi guverne

In legătură cu accidentul de automobil suferit de tovarăşul
Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Miniştri, s^au
primit telegrame din partea premierului Consiliului de Stat al R,P.
Chineze, Ciu En-lai, preşedintelui Vecei Executive Federale a R-S.F.
Iugoslavia, Mitia Ri bici ci, preşedintelui Consiliului de Miniştri al
R.D. Germane, Willi Stoph, preşedintelui Statelor Unite ale A-
mericii, Richard Nixon, primului ministru al Franţei, Jacques Cha-
ban-Delmas.
In telegramele primite se exprimâ tovarăşului Ion Gheorghe
Maurer sentimente de mîhnire <şi compasiune pentru accidentul
suferit. Totodată, şefii de state şi guverne adresează preşodinteîui
Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, cordiale
urări de grabnică însănătoşire.
-
Tovarăşul Nicolae Ceauşcscu, preşedintele Consiliului de Stat,
secretar general al Partidului Co munist Român, a primit din par­
tea tovarăşului Kim Ir Sen, preşedintele Cabinetului de Miniştri
al R.P.D. Coreene, secretar general al C.C. al Partidului Muncij
din Coreea, o telegramă în care se spune ; Aflind de vestea că
tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Consiliului de Mi­
niştri al Republicii Socialiste România, a suferit un accident ne­
ANUL XXII. Nr. 4899 JOI 8 OCIO ¿BRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI aşteptat de automobil, soldat cu rănirea sa, şi că se află în curs
de tratament, vă exprim profunda mea compasiune.
Doresc din suflet însănătoşirea sa grabnică.

CREŞTEREA RANDAMENTELOR Pentru îmbunătăţi­ In Editura politică
a apărut :

NICOLAE CEAUŞESCU
OBLIGA LA EFORTURI INTENSE rea condiţiilor de Cuvîntare la Aduna­

lucru In subteran rea festivă cu prilejul
inaugurării noului an u­
niversitar — 1 octombrie
PENTRU FRUCTIFICAREA nele aparţinînd întreprin­ 1970,
In ultim ii ani la mi­
derii miniere Barza s-au
depus eforturi susţinute
u­
in vederea realizării
TUTUROR REZERVELOR nui climat optim pentru
lucrul în subteran. Astfel,
au fost săpaţi 3 500 ml de
suitori şi canale, in sco­ TELEX
Importanţa majoră pe care o Ing. loan Dineş : Dotarea teh­ pul evacuării aerului viciat
ore pentru ecnomia naţionala poote fi considerat co satisfăcă­ nică o minelor este în continuă de la locurile de muncă,
creşterea productivităţii muncii tor. Nu este greu de imaginat cu creştere şi perlecţîonore Carac­ paralel cu aceasta executîn-
— se arată în documentele Con­ cit ar fi putut creşte productivi­ teristica principală o mijloacelor du-se alte lucrări pe o lun­
gresului ol X-leo ol P.C.R. — fa­ tatea muncii în condiţiile utili­ tehnice constă în înaltul lor grad gime de peste 2 000 ml. des­
ce necesar ca în flecare intre- zării depline a mijloocelor teh­ de complexitate şi posibilităţile tinate introducerii de aer UN NOU CONCURS
prindera industrială lă se la o nice şi o forţei de muncă de ca­ multiple de a obţine o produc­ proaspăt la toate nivelurile DE ADMITERE
serie de măsuri tehnico-organi- re dispun unităţile miniere. In tivitate o muncii ridicată Prin din subteran.
zotorîce care vizează in primul acest sens. atenţia noastră va fi creşterea in continuare a meca­ Minele au fost dotate cu La Institutul dc Con­
rînd introducerea tehnicii şi teh­ indreptotâ in special pe linia nizării lucrărilor miniere, indice­ încă patru staţii de ventila­ strucţii din Bucureşti sc
nologiilor avansate, extinderea determinării moi exacte a muncii le de încărcare mecanică va fi ţie, toate avînd un debit de organizează un nou con­
automatizării şî mecanizării pro­ prestate pentru extragerea fiecă­ îmbunătăţit cu 12,6 Io sută, in 1G 400 mc. S-a creat, în a­ curs dc admitere, în pe­
ceselor de producţie, o folosire rei tone de minereu. Mai mult, cest fel, posibilitatea de re­ rioada 12-20 octombrie
moi productivă a timpului de lu­ căutăm co fiecare tonă de pro­ condiţiile in care gradul de folo- alizare a unui aeraj cît mai 1970, pentru secţiile de
cru şi întărirea disciplinei in fie­ ducţie să aibă voloore cit moi eficient. Sînt montate, de a-, la învâţămîntul dc subingi-
care sector. Punerea în practico mare în condiţiile in care vom Ing. NICOLAE ZAVOfANU scmenca, trei aparate de ae­ ncrî, la care au mai ră ­
a acestor imperative vizează in reuşi să valorificăm prin prepa­ activist al Comitetului judeţean rosoli pentru prevenirea bo­ mas locuri neocupalc.
mod direct şi unităţile miniere rare cit mai eficient toate ele­ de partid lilor profesionale, iar gru­ Concursul sc organizea­
din judeţul nostru, oparţînînd mentele componente. Avînd în Ing CORNEL DUMITRU purile sociale au fost dota­ ză la următoarele specia­
Centralei minereurilor neferoase vedere faptul că în cincinalul lităţi :
Deva. 1971 — 1975 productivitatea mun­ te cu aparatura şi instalaţii­ 1. Invâţâmint de sub-
In cele trei trimestre din acest cii fizice va creşte în medie cu ţCantimjoi«/»« pag a ţ of le necesare asigurării unei ingineri — cursuri de zi
10,4 la suta la nivelul unităţilor
on, planul la productivitatea miniere, ne vom axa pe o folo­ igiene corespunzătoare. a) Construcţii şi între­
muncii a fost îndeplinit în pro­ sire cit mai productivă a mij­ ţinere feroviară
porţie de 101,3 la sută în aceste loacelor tehnice de care dispu­
unităţi. Rezultatul este, desigur, nem, a timpului de lucru şi a b) Cadastru funciar
c) Tehnică edilitară
meritoriu, dor trebuie să avem forţei de muncă. Au fost, de o-
în vedere o serie de rezerve ca­ semenea, elaborate sau sînt in Fabrica chimico Orâştie este o întreprindere bine cotată în judeţ, în întrecerea socialistă 2. Invăţămintul de sub-
re nu sînt valorificate în sporirea curs de definitivare o serie de Un bilanţ bogat pentru realizarea exemplară a sa rcinilor ultimului an al cincina IuIui« cu un valoros fond de Ingineri — cursuri serale
productivităţii muncii. Cum vor studii tehnlco-orgonizatorice ca­ muncitori cu o calificare ridicată. In clişeu : Frezorul Romulus Grecu, de la atelierul de scu- a) Construcţii civile şi
fi fructificate în viitor acestea ? — re vizează olîngereo unor Indici lărie a! secţiei mecanice, evidenţiat in întrecerea pentru depăşirea planului lunar cu 20-25 la industriale.
iotă întreboreo de fond Io care superiori de productivitate. suta. înscrierile sc fac la
am căutat un răspuns în discuţia Recentele adunări generale în realizări Institutul de construcţii
avută la Centrala minereurilor ale soloriaţilor core au ovut loc din Bucureşti pină la 11
neferoase Deva cu ing. Aurel la nivelul unităţilor noastre mi­ octombrie, ora 14,00.
lopuşco, director general, ing. niere au scos în evidenţă preo­ întreprinderea de morărit şi panificaţie Petroşani se
loan Dineş, director tehnic cu cuparea tuturor specialiştilor, a numără printre unităţile economice fruntaşe din jude­ mmm
producţia, şi ing. Nicolae Bog­ muncitorilor pentru a pune în a- ţul nostru. De la începutul anului şi pînă la finele lu­ 1 UNIVERSITATEA DIN
dan, şeful serviciului organizarea pllcore toate cunoştinţele lor în nii septembrie, colectivul de muncă al acestei între­ BUCUREŞTI IŞI RE­ )
producţiei şi o muncii. scopul ridicării, productivităţii prinderi a realizat, peste sarcinile de plan, o produc­ l PRIMEŞTE ASPECTl/L
— Core va fi contribuţia pro­ muncii Io cote tot moi înalte, II- ţie globală in valoare de 4,2 milioane lei şi o depăşire INIŢIAL
ductivităţii muncii la realizarea vrînd ostiei uzinelor de prepara­ a producţiei marfă vindută şi încasată în valoare de
sarcinilor de plan pe acest an, re cantităţi sporite de minereu. 2,8 milioane lei. DOSARE
precum şi a celor din viitorul - Creşterea rapidă şi continuă La baza acestui succes a stat preocuparea susţinută A început recepţia in­
cincinal ? a productivităţii muncii este a­ pentru organizarea raţională a producţiei şi a muncii, a stat o bună parte din timp terioarelor aripei recon­
struite
a
Universităţii
Ing. Aurel Lopuşcâ: Consiliul de sigurată, înainte de toate, de folosirea din plin a capacităţilor de producţie şi a tim­ Fabrica de cărămidă din brica, cadrele tehnice din in­ imobilizată, ca urmate a unor din Bucureşti. Clădirea a
dustria locală au
acceptat
administraţie ai centralei consi­ progresul tehnic. Care sini căile pului de lucru, care a condus, în final, la creşterea Vaţn are în acest an sarcina proiectarea cu greşeli a liniei defecţiuni tehnice Repetatele fost refăcută potrivit pla­
deră, pe bună dreptate, că spo­ principale de acţiune in ocest productivităţii muncii cu peste 11 000 lei pe salariat. de a realiza 3 500 000 bucăţi de uscare artificială sub pre­ adrese făcute la firma furni­ nurilor vechii construcţii,
cărămizi. Pînă la sfuşitul tri­
rul reolizat Io acest indicator nu sens î mestrului trei s-a înregistrat textul înlăturării lor pe par­ zoare, pentru remedierea de­ distrusă în timpul celui
un minus faţă de prevederile curs. Existau, intr-adevăr, po­ fecţiunilor semnalate, mi au dc-al doilea război mon­
planului de 13 000 bucăţi că­ sibilităţi de formare a stocu­ găsit ecou nici în prezent. dial. Aripa adăposteşte
rămizi. O analiză stimară a rilor de cărămidă uscată prin Faţă de 5(W orc planificate săli dc cursuri, amfitea­
Sjectacol expe­ modului în care se desfăşoară mărirea capacităţii de uscate de funcţionare în trimestrul tre, laboratoare, o marc
procesul de producţie relevă naturală. Cele trei şoproane III, presa a lucrat efectiv bibliotecă, solă dc consi­
rimental „Acus- existenţa unor neajunsuri dc uscare existente în pre­ doar 401 orc, adică 70 la sulă liu universitar, club şi
destul de pregnante — cunos­ zent nu asigură însă uscarea din timpul programat. Pier­ alte încăperi, destinate
ticcn-studio“ cute de altfel de conducerile cărămizilor în cantităţile care derile de producţie sînt eloc­ facultăţilor de istoric şi
Studioul (Ic radio Cluj ML. Brad şi Direcţiei jude­ să permită folosirea din plin vente Astfel, dacă în cele pa­ geografie. Şantierul răinî-
tMii.smilc I ii direct d u m i­ ţene de industrie locală — a capacităţii cuptoarelor. Fă­ tru luni presa ar fi funcţîo- nc deschis în continua­
nicii 18 octombrie a.c., pe care diminuează în ifiod ne­ ră eforturi materiale mari se nat conform debitului nomi­ re. constructorii cxccu-
lungimea de unrift de 251 nal, ar fi pLitut presa circa
meiri, inccpind cu orele 11, justificat forţa productivă a putea extinde uscarea natu­ tînd lucrările do orna­
speci a c o I u I experim enta) acestei fabrici. rală. care în anotimpul dc H00 000 bucăţi cărămidă. în mentare la holul princi­
„Acnsticoti-studlo“, Intitu­ . „ ar* Ca urmare a capacităţii re­ vară completa minusul de la loc de 250 000 cît a produs e- pal al clădirii $i holul
la» ,, Spiritul artei negre“. linia de uscare artificială. Un fecliv In cursul lunii sep­ dc la primul etaj. pre­
A/lat la a treia edific, ge­ V 1 ♦ •> # duse de uscare artificială a
nul de spectacol audio-sce- tunetelor, faţă de posibilită­ calcul sumar relevă că numai tembrie. presa nu a funcţio­ cum şi la scara de onoa­
nlc „Acusticon-sturiio“ p re ­ MB ţile de presare şi ardere, se pentru circa 70 la sută din nat cinci zile consecutiv din re. prevăzute a fi gata
zint ¡\ spectatorilor sl ascul­ , f . m m cauza .lipsei unor piese de anul viitor. Dc asemenea,
tătorilor poezii, teatru, Jazz produc gîluîri în fluxul teh­ producţia presată există po­
balet. Realizatorii săi, V * u v i nologic. Nensicurnrea .unei sibilităţi de uscare. schimb pe care conducerea sc lucrează la faţadă,
Constantin lvanes şi Victor I m ffi öm m I tehnologii adecvate de usca­ Utilajele tehnologice din întreprinderii nu le-a procu­ căreia i sc dă riguros c-
Tndor Popa, avlml colabo­ xnct înfăţişarea de odini­
rarea prestigioasă a unor is m i Ir «o re, care să asigure o tempe­ dotarea secţiei funcţionează rat din timp.
trupe de actori, balerini şl ratură optimă, a avut ca e­ cli intermitenţe, înregistrin- oară. Frontul dr faţade
cintărefl reputaţi Işl p ro ­ — I fect mărirea ciclului de us­ du-se repetate stagnări în dinspre bulevard, execu­
pun să prezinte aspecte EMILIAN ROVENJA tat în proporţie dc 35 la
din Insolitul spiritualităţii care şi un rebut care deţine procesul de producţie Ne re­
negrilor din continentele a- Aspect al instalaţiei de mărire a vitezelor de laminare de la laminorul de 750 mm al CS. o pondere de 20 la sută în to­ ferim îndeosebi la presa de şef de serviciu Io sută, urmează a fi ter­
fiican sl am erican. Hunedoara. Fota : V. ONOIU talul producţiei fabricate. A­ cărămidă eficientă, care a Direcţia judeţeană de minat pînă la sfîrşitul a ­
tunci cînd s-a construit fa- fost achiziţionată la începutul statistică nului, cu excepţia porţi­
lunii mai de la Uzinele „Pro­ unilor placate cu piatră
gresul" Brăila şi a fost pusă naturală, coloanelor şi
în funcţiune de abia în luna (Continuare, in pa*- a 1*0) statuilor dc la intrarea
iulie Pusă în funcţiune este principală, care vor fi
un fel de a spiine, deoarece gata anul viitor.
L a s e m ă n a t ş i r e c o l t a t s e c e r e DESCOPERIRE
ARHEOLOGICA
oPERATiviiAit mm. heologice făcute în loca­
In urma săpăturilor ar­
Sudiţi,
litatea
judeţul
Buzău, a fost descoperit
un cuptor dc formă cir­
culară folosit pentru ar­
derea minereului dc
Cu toate că au trecut mal bi­ tone azotat ş! peste *»00 tone în­ se grăbesc cu insămlnţatul griu­ gătite 90 şl semănate abia 18 ing. Emil Chirllâ, director ad­ fier. O scrie dc viituri
ne de două săptămlni de la în­ grăşăminte organice. Pe unele lui. La fiecare unitate există hectare. De asemenea, coopera­ junct la Direcţia agricolă jude­ succesive demonstrează
ceperea însnminţărîlor de tarlale griul a şi răsărit. Cu teren pregătit, dar nu s-a pus torii din Rapolt tau serioase ţeană, arăta că se iau măsuri folosirea lui timp înde­
toamnă, rezultatele înregistrate realizări meritorii se prezintă nici un bob de grîu în pămînt. restanţe la Insăminţâri, dife­ hotărîte în toate cooperativele lungat. Studiind ceram i­
la această acţiune continuă să şl C.A.P. Slmerîa, unitatea a- Probabil cn inginerii şi pre­ renţa faţă de terenul pregătii agricole pentru ca In cursul a- ca găsită în apropiere,
fie nesatisiâcătoare. In coope­ vînd însămînţate peste 130 hec­ şedinţii din aceste cooperative fiind de peste 70 de hectare, ce9tei săptămîni să se termine specialiştii apreciază că
rativele agricole au mal rămas tare cu grîu, orz şi secară, consideră că se află prin luna iar faţă de suprafaţa arată de­ de însăminţat toate suprafeţele
de însăminţat cu orz şi grîu ceea ce reprezintă mal mult de septembrie. nu în octombrie calajul este mai mare de 200 arate şl pregătite pînă la ora acest cuptor datează din
35 şi respectiv 79 la sută din 63 la sută din prevederile pla­ num arată datele calendaristi­ hectare.. O asemenea stare de actuală. secolele IV-V era noas­
suprafeţele planificate. In în­ nului. In ambele unitAţi ieri ce (?). lucruri se întîlneşte şl la Totodată, se cer eforturi deo­ tră. Descoperirea vine
treprinderile agricole de stat 3-a lucrat din plin la aratul şi Decalaje îngrijorătoare s-au C A P Hârâu. , sebite In vederea intensificării să întregească ideca con­
terenul insămînţat cu orz repre­ pregătirea terenului. creat şi la C.A.P. Bobîlna. un­ Apreciind ca nesatisfăcătoare recoltatului culturilor tlrzîl. l u ­
zintă numai 52 la sutA din pre­ Datorită deficienţelor de or­ de sînt arate 170 hectare, pre­ asemenea aspecte, tovarăşul crarea este mult rămasă în ur­ tinuităţii unor aşezări
vederi, iar la grîu sarcina este din organizatoric, utilajele nu mă la cartofi, unde procentul stabile in această zonă,
realizată abia în proporţie de se folosesc peste tot la întrea­ de realizare nu depăşeşte 45 la cu toate vicisitudinile
15 la sută. ga capacitate, creîndu-se mari sută. Deoarece griul se Insâ- cauzate dc mîgraţia po­
Fără îndoială că ploile căzu­ decalaje între suprafeţele pre­ mînţează pe suprafeţe însemna­ ) poarelor din acea peri­
te în ultima perioadă au frînat gătite şl cele însămînţate. Este te după porumb, sfeclă şl trifoi, oadă.
desfăşurarea normală a semăna­ concludent faptul că între ară­ ŢĂRANI COOPERATORI nu mal este nici un motiv de l
tului, dar se apreciaz.â că sînt turi, pregătirea terenului şl su­ amînare a recoltatului, orice tă­
reale posibilităţi, datorită uşu­ prafeţele însămînţate în coope­ răgănare soldîndu-sc cu dimi­ FOTBALIŞTII BRAZI­
rării condiţiilor de lucru, ca rativele agricole există diferen­ SI MECANIZATORI! nuarea producţiei viitoare de LIENI LA BUCUREŞTI
Intîrzierea să fie recuperată. ţe mai mari de 10 procen­ păioase. Pînă la sfirşitul săptă- i
In unele cooperative agricole, te. Citeva exemple confirmă f inîntl în curs, forţele şi mij­ Cunoscuta echipă b ra­
unde organizaţiile de partid şi slaba preocupare a preşedinţi­ loacele trebuie să fie concen­ ziliană dc fotbal F. C.
consiliile de conducere au ma­ lor, inginerilor şi consiliilor trate )a terminarea recoltatului Hangu va întreprinde
nifestat grijA şi răspundere fa­ populare pentru buna organiza­ Mobilizaţi toate forţele şi mij- cartofilor, acordindu-se o grijă
tă de recolta anului viitor, s-au re şi desfăşurare cu maximă o- deosebită onorării obligaţiilor un turneu în Europa.
Insămînţat suprafeţe însemnate perntivitate a lucrărilor agrico­ oacele la intensificarea ritmului Fotbaliştii brazilieni vor
cu păioase Tovicâ Manea, pre­ le, Deşi Ia C.A.P. Bretea Strc- contractuale. evolua la Belgrad (10 oc­
încheierea ins&minţării griu­
şedintele C A P. Boz, ne spu­ iului s-au arat 80 de hectare şl însămînţărilor de toamnă! lui în Iniile unităţile pînă la tombrie). Liege (14 octom­
nea că la această unitate griul s-n pregătit patul germinativ dala dc 20 octombrie a c. solici­
s-a cultivat pe 102 hectare dlin pe 50 hectare, pînă In dala de tă din partea organelor agri­ brie), Rcinis (17 octom­
cele 165 planificate Deoarece 5 octombrie ac. nu se însă­ Grăbiţi eliberarea şi pregătirea cole judeţene, n conducerilor de brie) şi Bucureşti (21 oc­
mai sînt arate 30 hectare, Iar mânţase nici un hectar cu grju unităţi, cadrelor tehnice şi con­ tombrie). Intre 25 oc­
alte 25 sînt eliberate de plan­ (!). Intr-o asemenea situaţie terenului, pentru a asigura semă­ > tombrie .şi 19 noiembrie
tele premergătoare sînt create Ion Opriţeseu, preşedintele siliilor populare comunale, des­ înfipt in Inima Văii Jiului focarul de energie şî lumină al Bangu va susţine mai
condiţii ca în 5-G zile să se ter­ C A P., si inginerul Imre Han- făşurarea unei activităţi susţi­ Poroşenilor pulsează zilnic pe magistralele sistemului energetic
mine semănatul. De remarcat drea pot oare să fie mulţumiţi natul în epoca optimă! nute, zi dc zi, pentru ca pe naţional 5-6 milioane kilowaţi oră. multe partide în Alger.
că o atenţie sporită s-a acordat de felul cum se pregătesc ba­ fiecare tractor, şi maşină su se Foto : N. GHENA
fertilizării solului, adminlstrîn- zele recoltei viitoare ? Nlc! co­ realizeze norma dc lucru stabi­
du-se 26 tone superfosfat, 15 operatorii din Vaţa şl Bîrsău nu lita.