Page 26 - Drumul_socialismului_1970_10

DRUMUL SOCIALISMULUI a Nr. 4699 O JOI 0 OCTOMBRIE 1970
B

Dictatura mllltaro-lneoistă apropie ceasul victoriei noas­ stltult, prin proporţii şi sem­ lentă, dar continuă scădere spirit antihitleriste din rlndu-
InstauratA tn România la 6 tre I4, „Trăiască comunis­ nificaţie, greva generală a mi­ din cauza dezertărilor“ — du­ rile maselor. Seinnalînd că
septembrie 1940 a reprezen­ mul r , „Trăiască dictatura nerilor din Valea Jiului din pă cum aprecia un raport al marea majoritate a muncito­
tat dictatura terorista făţlqâ proletariatului 15 aprilie — 5 mai 1941. Lo­ societăţii „Petroşani". In a- rilor „nutresc idei comunis­
a celor mal reacţionara ql a- Autorităţile fasciste, recu- vind în producţia de război, ceastâ situaţie, stnt aduşi în te", poliţia din Lupeni arăta
greslve cercuri burghezo-mo- nosdnd că „In regiunea Pe­ greva a exprimat înaltele Valea Jiului muncitori din câ : „situaţia frontului s-a
qiereştl din ţara noastră. în­ troşani (Valea Jiului — n.n.), sentimente patriotice ale mun­ diferite regiuni ale ţârii,. In schimbat foarte mult faţă de
robirea ql Jefuirea econom lefi comuniştii au organizaţii bine citorimii miniere, poziţia eî .baza unor ordine de rechizi- anul trecut" şi câ muncitorii
a României de către Germa­ puse la punct. Iar propagan­ antifascistă şi antirăzboinică, tle forţată. Introduşi cu forţa aşteaptă cu nerăbdare elibe­
nia hitlerlstâ tn timpul stă- diştii lor activează Intens“ , constituind un Imbold şl un în mină, aceşti muncitori rarea ţârii de sub Jugul fas­
plnlril dictaturii mflitaro-fas- erau nevoita să bată In re­ exemplu însufleţltor, concre­ luau legătura cu minerii lo­ cist.. Acţiunile de sabotaj
clste au avut consecinţe din­ tragere în faţa manifestărilor tizat In lupta clasei munci­ calnici şl, împreună, organi­ organizate de muncitorii mi­
tre cele mal dezastruoase a- combative ale minerilor. Re­ toare, sub conducerea P.C.R., zau diverse forme de rezis­ neri din Valea Jiului au de­
Rupra poporului român. Je­ gimului m ilitar introdus in Împotriva războiului hltlerist, tenţă. La 4 iunie 1942, de pil­ terminat autorităţile poliţie­
fuirea producţiei naţionale a septembrie 1940 de dictatura pentru apărarea independen­ dă, la mina Lupeni, o parte neşti sâ raporteze, spre sfîr-
determinat o gravă restrîn- mllltaro-fasclstâ la exploată­ ţei şl suveranităţii României. din minerii primului schimb şitul anului 1943, că „tn a-
gere a consumului Intern, rile carbonifere de pe Valea In rîndurile muncitorilor au părăsit lucrul, determi­ ceastâ vale a Jiului, proble­
creşterea masiv A a preţurilor Jiului, ca şl în celelalte în­ angajaţi Ia societatea „Mica", nând scăderea randamentului ma comunistă constituie o
în Interior, dezvoltarea verti­ treprinderi din tară, Întregu­ comuniştii din Brad şi Deva la 3,55 tone pe post în loc de problemă veşnic actuală şi un
ginoasa a Inflaţiei, dezorgani­ lui arsenal de măsuri tero­ au desfăşurat o activitate sus­ 5 tone pe post, ctt era fixat. teren pentru supravegheri
zarea cresclndâ a finanţelor riste Instituite de guvernanţi, ţinută atlt prin munca de la Chemările ql îndemnurile continue pentru organele po­
publice, InrAutflţlrea deosebl- minerii le-au răspuns cu ne­ om la om, cit ql prin răspln- partidului comunist pătrun­ liţieneşti". Noi acţiuni între­
tâ a nivelului de trai al oa­ supunere ql iniţierea unor noi direa de manifeste, mobill- deau tot mai insistent prin­ prind minerii la Aninoasa
menilor muncii. acţiuni greviste. In faţa tri­ zîndu-i pe mineri la acţiuni tre mjnerl prin Intermediul unde au fost aduşi la lucru
Exprlmtnd Interesele vitale concentraţi din diverse re­
ale întregului popor român, giuni ale ţârii. O tot mal rod­
clasa muncitoare sub condu­ nică activitate desfăşoară în
cerea Partidului Comunist rindul muncitorilor activiştii
Român a ridicat sus steagul PC.R. Manifestele partidului
luptei lmpotrlvs fascismului, Din Supta muncitorimii comunist aduceau în rindul
a aservirii ql Jefuirii econo­ minerilor lozincile mobiliza­
mice a României de câtre hl- toare la luptă antlhltleristâ. Astăzi, in cadrul câilor fe rate uzinale ale C.S. Hunedoara, locomotivele Diesel hidraulice
tleriştl. Documentul Istoric In noaptea de 28 aprilie 1944, de producţie autohtonă înlocui© sc într-o măsură tot mai insem natâ vechile locomotive cu aburi,
intitulat „Punctul nostru de în Aninoasa au fost difuzate dovadă a unei continue ascensi uni pe verticala progresului teh nic asigurat de industria noas­
vedere', elaborat de Comitetul manifeste conţlnînd lozincile: tră constructoare.
Central al P.CR. In 10 sep­ huimtforene împotriva „Muncitorii mineri, de 1
tembrie 1940, atrăgea aten­ Mal cereţi 0 ore de lucru, că
ţia poporului român efi dic­ voi lucraţi 18!", „Vrem sala­
tatura mllltaro-fasclstâ căuta riu mărit r , „V»em pace cu
sâ folosească ţara noastrâ sovieticiir, „Jos Antoneacul*.
drept avanpost tn declanşa­ dictaturii mili'gro-fasciste Efervescenţa revoluţionară ce Schimb de expe­ COMBINATUL DE PIELĂRIE
rea războiului antlsovietic, caracteriza starea de spirit a
arâtlnd că partidul comunist muncitorimii, In vara anului rienţă cu lucrătorii
qi-a asumat ca saiţrlnâ Ime­ 1944, purta In sine înţelege­ Şi ÎNCĂLŢĂMINTE Timişoara
diată mobilizarea maselor rea adîncâ de câtre muncitori din cinematografie
largi la lupta revoluţionară a evenimentelor petrecute pe
tn vederea râsturnflrli clicii bunalelor militare erau adu­ de masă revendicative şi la manifestelor ce erau difuzate front, nerăbdarea cu care ei Azi, in municipiul Deva,
antoneeclene. După tlrlrea tă­ se grupuri de mineri care re­ grevă. Astfel, greva desfăşu­ din mină In mină. Lozincile aşteptau sfîrşltul războiului, se deschid lucrările unui deschide un magazin li Hunedoara
rii In războiul hltlerist, fuzau sâ se prezinte la lucru. rată în toate minele socie­ însufleţitoare ca i „Muncitori, înfrîngerea Germaniei hltle- schimb de experienţă la
P.C.R., pornind de la inte­ La 10 martie 1941, de exem­ tăţii „Mica" Brad, la sfîrşltul luptaţi pentru încetarea răz­ rlste. „Muncitorii — nota po­ care participă responsabi­ Dacá pînâ acum am fost puşi în încurcătură
resele naţionale fundamenta­ plu, opt mineri din Aninoasa lunii octombrie şi Începutul boiului I Lucraţi încet şl liţia din Deva la 23 August lii cinematografelor pe 35 şt n-am ştiut ce sâ le răspundem soţiilor sau
la ale poporului român, a a- au fost Judecaţi pentru refu­ lunii noiembrie 1941, a obli­ pro9t „La- luptă contra 1944, în pragul Insurecţiei ar­ mm, muncitorii de sector
dreeat tuturor forţelor pa­ zul de a intra în mină ql în­ gat pe capitalişti să satisfa­ nemţilor „Fraţi muncitorii mate — aşteaptă cu multă (18 mm) din judeţul Hune­ mamelor noastre,care ne-au întrebat : nu ştii
triotice antifasciste chemarea demnarea celorlalţi muncitori că cerinţele muncitorimii. La Nu mal lucraţi pentru Ger­ nerăbdare căderea actualului doara, precum şi delegaţi cum aş putea cumpără o pereche de pantofi
de a se uni într-un front u- de a proceda la fel. La Lu­ uzinele „Titan — Nădrag — mania, căci Hltler şl Anto- guvern (antonesclan — n.n.), ai întreprinderilor cinema­ confecţionaţi la fabricile „Banatul” şi „Modern"
nlc naţional, tn vederea do- peni, minerii au organizat la Câlan", faţă de capacitatea nescu ne-au adus In cea mai o parte din el sînt chiar gata tografice din numeroase din Timişoara! sau de la „Jimbolia" ori de la
boriril dictaturii antonescle- începutul lunii martie 1941 de producţie care la fontă era neagră mizerie 1" erau făcute sâ comită acte de sabotaj Judeţe ale ţării. Cu acest
ne ql eliberării patriei de cub sabotarea făţişă a producţiei, de 8000 tone lunar, In noiem­ cunoscut maselor de mi­ pentru a grăbi prăbuşirea a- prilej, vor avea loc întil- „Libertatea” Arad ?
Jugul fascist provocînd defectarea ascenso­ brie 1941 se produceau doar neri din Petroşani, Lupeni, cestula. Ura contra regimu­ nirl cu realizatori ai filmu­ Ei bine, răspunsul a fost: Nu, nu ştiu.
rului de la puţ, fapt ce a
Ibovltă de consecinţele de­ stîrnlt neliniştea conducerii 4 917 tone, Iar în decembrie Aninoasa, Lonea, Vulcan, Pe- lui ql a războiului — conti­ lui „Mlhai Viteazul" şi re­ De acum înainte insa vom spune fârâ nici o
a aceluiaşi an, 2 861 tone. La
trlla.
zastruoase ale exploatării ca­ minei ql a autorităţilor m ili­ Hunedoara, din cele patru nua nota — creşte în flecare prezentanţi ai studioului ezitare : Da, ştiu de unde vâ puteţi procura pro«
pitaliste, muncitorimea hune- tare. In acelaşi timp, un grup furnale cu capacitate totală In ziua da 1 mal 1942, ma­ zi". Aceste aprecieri, foarte „Alexandru Sabia“ ; prezen­
doreanâ, la chemarea ql sub de mineri a reuşit sâ scoată de 10 000 tone fontă lunar, joritatea muncitorilor de la semnificative de altfel pentru tarea unor referate asupra dusele acestor firme. In Hunedoara, pe strada
conducerea P.C R, s-a ridicat din funcţie funlcularul, lo­ lucrau numai două furnale, minele aparţlnînd societăţii aceste momente, erau însoţite activităţii cinematografice Lenin./la nr. 5, se va deschide începînd cu data
la luptă. Munca de la om la vind astfel în încercările con­ producţia fiind de 1 820 tone „Mica- Brad nu s-au prezen­ de statistici amănunţite dove­ hunedoarene; discuţii pri­ de 9 octombrie un magazin în care sînt prezen­
om dusă de comunişti ca şi ducerii minei de a spori pro­ în luna. octombrie 1941 şl 823 tat la lucru. Acţiunea mineri­ dind „sltuatla economică pre­ vind sarcinile lucrătorilor tate pentru desfacere articole de încâlţâminte şi
materialele propagandistice e- ducţia de război. Documen­ tone în februarie 1942. lor moţi făcea dovada creşte­ cară" a ţârii. acestei reţele in difuzarea
dltate şi difuzate printre mi­ tele vremii atestă existenţa în rii conştiinţei de clasă a şl popularizarea filmelor, marochinârie din piele. La aprovizionarea ma­
nerii din Valea Jiului au perioada de după 15 martie La începutul anului 1942, muncitorimii, a hotărtrll de a Activitatea revoluţionară proiecţia film ului „Canarul gazinului concurâ desigur fabrici cu un bun re­
avut o mare Importanţă în 1941 a unul mare număr de In toate minele din Valea folosi toate posibilităţile In desfăşurată de muncitorimea şi viscolul“ , despre care va nume, cum ar fi : „Banatul”, „Modern” din Timi­
lupta antifascistă şi antîrâz- absenţe nemotivate la toate Jiului se constata o scădere vederea obţinerii satisfacerii hunedoreanâ în anii dictatu­ vorbi regizorul Marcel Şo­ şoara, precum şi firmele „Record”, „iimbolia” şi
boinică desfăşurată de masele exploatările miniere din Va­ simţitoare a randamentului în revendicărilor lor. rii mllitaro-faseiste a consti­ ma de la Teatrul de stat
de muncitori. Subliniind, de lea Jiului, simbollztnd un as­ producţie. Nemulţumirile din Victoriile repurtate pe fron­ tuit o contribuţie de seamă Ia din Petroşani. „Libertatea” din Arad. Fabricile de mânuşi din Ti­
pildă, câ „mizeria ql prigoa­ pect foarte semnificativ al sa­ pricina concedierilor, a Insu­ turi în anii 1942—1943 de că­ lupta generală a poporului In continuarea schimbu­ mişoara au adus şi ele pentru vînzare o mare
na asupra noastră (a mineri­ botării de către mineri a pro­ ficienţei hranei, a scumpetei tre coaliţia antlhltleristâ, au român împotriva fascismului lui de experienţă, vor avea gamâ din produse ce le confecţioneazâ dum­
lor — n.n.) e mal groaznică ducţiei societăţilor capitalis­ mereu în creştere, a lipsei de provocat o profundă criză po­ şl a războiului hltlerist, pen­ loc vizite la obiective in- ^ nealor.
dectt oriclnd", unul dintre te. Evenimentul care a con­ îmbrăcăminte făceau ca mi­ litică ql militară a dictaturii dustriale, la vestigiile Sar-
manifestele comuniste difuza­ stituit întruchiparea cea mal nerii sâ acţioneze tot mai ho- militaro-fasclste, au ascuţit tru înfăptuirea glorioasei in­ Deci, reţineţi : INCEPIND CU DATA DE 9 OC­
te în rindul minerilor din elocventă a combativităţii mi­ târît. In luna mal 1942 se contradicţiile Interne ala re­ surecţii armate antifasciste mizegelusei, un simpozion TOMBRIE a.c. Combinatul de pielârie şi încâl­
pe tema: „Şcoala şi familia
Valea Jiului In Ianuarie 1941 produce o scădere simţitoare gimului burghezo-moşleresc şl din august 1944. ţâminte din Timişoara va deschide în municipiul
se încheia cu chemările: nerilor, a capacităţii lor de a producţiei minelor, căci „e­ au dat un puternic Impuls un tot unitar tn formarea
„Proletarilor, la luptă T, „Se organizare şl acţiune l-a con- fectivul lucrătorilor este în luptei antifasciste, stării de Prof. MIRCEA VALEA viitorului tinerei genera­ Hunedoara un magazin de prezentare şi desfa­
ţii“ . ' cere de articole din pielârie, pe care va rugâm
_ ............... ................... j sâ-l vizitaţi.
CL ASEL E SPECI AL ':

întreprinderea Industriei alimentare
Hunedoara-Deva
D E M A T E M A T I C * cu sediul in Deva. Piaţa Unirii, nr. 3

ANGAJEAZA :
Dezvoltarea Impetuoasă a tem că în acest sens nu toţi direcţie pregătirea prin cer­ — inginer mecanic sau tehnician mecanic,
ştiinţei şi tehnicii contempora­ profesorii de matematică au curi şi studiul individual al
ne a scos în evidenţă In mod îndrumat cu suficientă convin­ elevilor ce doresc sâ apro­ — economist,
pregnant Importanţa matema­ gere cei mal buni elevi ai lor fundeze matematica şi sâ le — contabil şef, autobaza transport,
ticii ca metodă de cercetare spre această clasă specială. creeze pe cît posibil condiţii — revizor contabil principal,
In cele mai diferite domenii Foarte mulţi elevi care au ob­ similare cu cele create la cla­ — revizor contabil.
de activitate. Dacă acum ctţiva ţinut frumoase rezultate la sele speciale.
ani matematica se aplica doar concursurile de matematică, Activitatea cu clasa specială Condiţiile de studii şi stagiu sînt cele prevăzute
la astronomie, fizică şi inglne* fie în şcoala generală, fie în de matematică se va desiâşuru in H.C.M. 914/1968.
rie, se poate aprecia câ azi fo­ liceu (unii chiar frecvenţi re- pe baza experienţei acumula­
losirea matematicii este in­ zolvitori la „Gazeta matema­ te la noi în ţară cu clasele
dispensabilă tuturor discipli­ tică“ seria B) nu se află prin­ speciale din alte judeţe, pe bu­
nelor realiste, pâtrunzînd în tre elevii clasei speciale. Deo­ za experienţelor şi sugestiilor
acelaşi timp lot mai adînc şi camdată. acest lucru este tuturor profesorilor din jude­
in disciplinele cu caracter u­ parţial explicabil. Profesorii ţul nostru, precum şi cu spri­ întreprinderea de reţele electrice
manist, Sînlem deci într-o pe­ nu vor sâ renunţe la unii din­ jinul catedrelor de matematică
rioadă în care, pentru ca fie­ tre cei mai buni elevi ai lor, din centrele universitare mai
care la locul său de muncă pâstrindu-i şi obligîndu-i fârâ apropiate. Pregătirea elevilor Timişoara
sâ fie cit mai util societăţii, să-şi dea seama sâ pătrundă pentru diferite acţiuni şi con­
trebuie sâ posede cunoştinţe in matematică cu o viteză cursuri se va face în acelaşi „întreprinderea de reţele electrice Timişoara, Piaţa
de matematică. Această situ­ destul de redusă. mod ca şi a celor din clasele
aţie impune intensificarea In viitor, profesorii trebuie reale, fie colectiv, fie prin stu­ Romanilor, nr. 11 OFERĂ SPRE VlNZARE întreprinderiloi
Clădirea modernă a hotelului „Dacia" întregeşte peisajul urban djn centrul Devei. muncii de cercetare în dome­ sâ t>nâ cont de talente atunci diu individual, punlndu-se In socialiste ELECTROZI DE SUDURA, RULMENŢI, ŞURUBURI
niul matematicii, de depistare cînd îndrumă elevii la clase­ permanenţă accentul pe atra­ MECANICE, IZOLATORI CERAMICI, CABLURI TELEFONICE
„ .... . Folo : N. GHENA la timp şl îndrumare judicioa­ le speciale. Este ştiut că sînt gerea elevilor spre o activita­ Şl TELEGRAFICE, CLEME ELECTRICE, PIESE DE SCHIMB
să a celor din rindul cărora mulţi elevi foarte sîrguincloşi te creatoare. In problema mo­ PENTRU APARATE DE MĂSURĂ, PIESE DE SCHIMB
se vor ridica viitorii cercetă­ şl inteligenţi, care Iau note dernizării procesului de pre­ AUTO, ECHIPAMENT DE PROTECJIE Şl ALTE MATERIALE
tori. Datorită acestei necesităţi mari nu numai la matemati­ dare a matematicii se preco­
au fost create clasele specia­ că, dar la toate obiectele, şl cu nizează o consfătuire a profe­ Pentru Informaţii suplimentare a se adresa serviciului
le de matematică tn anumite toate acestea ei nu au predi­ sorilor de matematică în acest de aprovizionare I.R.E.T. telefon 1 27 04“.
licee. In această direcţie rolul lecţie deosebită pentru mate­ an şcolar.
mmm au k v n principal în îndrumarea ele­ matică. Clasele speciale de Dacă de la Început nu se
vilor revine profesorului de matematică trebuie sâ conţi­ materializează cu destulă uşu­
matematică. nă toate talentele autentice, rinţă efectele pozitive ale în­
sului de producţie. Lipsa u­ de Industrie locală Brad se sol­ Este cunoscut faptul câ în şi nu numai acestea, sâ fie în­ fiinţării clasei speciale şt unii A
profesori nu orientează
drumate în direcţia perfecţi­
cei
nei rampe de depozitare în dează în fiecare lună cu pier­ judeţul nostru a fost înfiinţa­ onării în matematică Din a- mal buni elevi spre acestea,
apropierea liniei de alimen­ deri în loc de beneficii, aşa tă o astfel de clasă specială la ceastâ cauză aceste clase pot viitorul le va impune mult întreprinderea de pros­
tare cu argilă şl nisip duce cum s-a scontat. Pentru în­ Liceul „Decebal" din Deva Re­ pierde pe parcurs elevi şi mal pregnant decît prezentul.
la înregistrarea unor stagnări dreptarea lucrurilor se Impu­ crutarea elevilor — absolven­ Este momentul ca toţi profe­
Pentru a se salva într-o îndelungate. ţi ai clasei a IX-a cu rezulta­ ctştlga alţii. Rezultă de aici I * • • | u •
oarecare măsură realizarea Pentru trimestrul IV, între­ ne ca factorii răspunzători de te bune la învăţătură şl media câ profesorii ce predau în li­ sorii de matematică sâ acorde pecţium şi explorări
planului s-a recurs la pro­ prinderea are de realizat o la Fabrica de cărămizi Vaţa cee la secţia reală să se Inte­ cea mal mare atenţie pregăti­
ducţia în salturi. Numai aşa cantitate de 1,2 milioane bu­ să treacă din faza analizelor minimă la matematică 9 — a reseze îndeaproape de progra­ rii deosebite a elevilor dotaţi
se explică faptul că, în deca­ căţi cărămizi, ceea ce echiva­ prelungite la eliminarea efec­ fost făcută din toate liceele ma analitică a claselor speci­ la această disciplină.
da a treia a lunilor trimes­ lează cu 34,3 la sută din pla­ tivă a neajunsurilor. din judeţ. Trebuie sâ recunoaş­ ale, sâ intensifica In această Prof. TEMPEANU CORIOLAN
trului II, s-a realizat 48 la nul anual. Mal mult, în anul geologice „Banatul“
sută din producţia trimestria­ 1971, planul de producţie pre­ mm
lă, în timp ce prin plan s-a vede o cantitate sporită cu
prevăzut a se realiza numai 43 la sută faţă de anul 1970
19 la sută, Iar în decada a care, în condiţiile actuale,
doua din lunile aceluiaşi tri­ este greu de presupus câ se CREŞTHEÂ r a n d a m en t elo r obliga la Oravifa
mestru prin plan s-a prevă­ va realiza.
zut a se realiza 42 la sută Concluziile ce se desprind
din producţia trimestrială, din modul în care se desfă­ str. Cloşca, nr. 29, judeţul Caras Severin
dar s-a obţinut abia 29 la şoară activitatea de produc­
sută. Aceeaşi situaţie se Intîl- ţie a Fabricii de cărămidă de ANGAJEAZA DE URGENJA :
neşte în trimestrul III, cînd, la Vaţa scot în evidenţă o EFORTURI INTENSE PENTRU FRUCTIFICA­
în ultima decadă a lunilor, slabă preocupare a cadrelor I. PENTRU SECJIA SASCA MONTANĂ:
se realizează 48 la sută din cu munci de răspundere din
producţia trimestrială, în întreprindere pentru găsirea — 1 Inginer sau tehnician topograf,
timp ce în a doua decadă acelor soluţii care să ducă la — mineri,
realizările reprezintă numai realizarea integrală ql ritm i­ REA TUTUROR REZERVELOR
19 la sută, deşi prin plan s-a că a sarcinilor de plan. Aşa - ajutori mineri,
prevăzut o realizare oarecum cum am mal arătat, conduce­ - vagonetari,
uniformă. rile I.I.L. Brad şi Direcţiei — sondori.
Capacitatea cuptoarelor In judeţene de Industrie locală Perfecţionări Importante vor su­ centrală şl unităţile subordonate. de lucru efectiv la fronturi se va Condiţii de salarizare :
care se face arderea cărămi­ nu sînt străine de anomaliile feri şl liniile tehnologice din ca­ Un rol de seamă tn reducerea căuta reducerea duratei de aş­ pentru mineri, de la 98 la 114 leî/post,
zilor şl a varului nu este fo­ existente în fluxul tehnolo­ (Urmare din pag. 1) drul uzinelor de preparare. Asi­ personalului auxiliar din subte­ teptare la suprafaţă şi in subte­
losită în mod raţional. Tem­ gic, de risipa mare de muncă milarea de utilaje cu performan­ ran II va avea dispecerizarea ran, problemă care o dată rezol­ pentru ajutori mineri, de ta 87 la 102 lei/post,
peratura diferită pentru ar­ concretizată în cantităţi Inad­ ţe ridicate precum şi automati­ transportului pe principalele ar­ vată va conduce la creşterea pentru vagonetari, de la 76 la 88 lei/post.
derea celor două produse fa­ misibile de produse rebutate, sire o maşinilor de Încărcat vo zarea unor faze în Instalaţiile de tere de * circulaţie, precum şi randamentelor cu 2 la sută. Se plăteşte 30 la sută spor de şantier. Cazare
ce ca pe porţiunea unde se de nefoloslrea utilajului teh­ spori cu 10 la sută. preparore a minereurilor nefe­ concentrarea producţiei pe locuri Desigur, aceste căi nu sînt de­ 150 lei. Masă la cantina, contra cost.
termină arderea cărămizilor nologic la capacitatea prevă­ Un loc Important II vor ocupo roase vor permite obţinerea u­ de muncă specializate. La fel cît esenţa domeniilor în care tre­
şi Începe arderea varului sâ zută ql alte multe neajun­ metodele de mare productivitate nor indicatori îmbunătăţiţi şi Io vom anoliza activitatea întregu­ buie acţionat în continuare pen­ II. PENTRU ŞANTIERUL OCNA DE FIER :
se rebuteze un Important vo­ suri. în curs de aplicare. Astfel, 46.3 ocest capitol. lui personal tehnico-odmimstra- tru creşterea productivităţii mun­ - mineri,
lum de producţie din ambele S-au perindat pe la această la suta din producţia noastrâ de - Ce preconizaţi sâ întreprin­ tiv în vederea repartizării aces­ cii, In fiecare loc de muncă exis­ — sondori.
sortimente. Productivitatea fabrică mulţi specialişti care _ minereu va fi reolizotâ prin a­ deţi in viitor pe linia organizării tuia în mod cît mai judicios la tă multiple posibilităţi prin a că­ III. PENTRU SEDIUL ÎNTREPRINDERII:
scăzută o cuptorului se ex­ au întocmit tot felul de pla- j ceste metode. Numai la minele ştiinţifice a producţiei şi a mun­ toate sectoarele productive care ror valorificare se poate ajunge,
plică şi prin faptul câ o par­ nuri de măsuri, dar tn mod ‘ Deva şi cele oporţinînd între­ cii ? ne aparţin. operativ şi nemijlocit, la produc­ - 3 ingineri mineri,
te din operaţiunile de alimen­ efectiv nu se îndreaptă ni­ prinderii miniere Barza, folosind Ing. Nicolae Bogdan : Vizînd In subteran, la fiecare unitate tivităţi sporite. Fructiflcorea — 1 inginer foraj,
tare cu combustibil se fac mic. Această capacitate de metode de exploatare cu surpa­ concentrarea activităţilor într-un se organizează 1-2 locuri de acestor rezerve trebuie neîntîrzi- - 2 ingineri principali electromecanici,
prin lopătare, iar transportul producţie, care a costat mi­ re, Inmogazinare şi aripi încli­ număr redus de compartimente, muncă model, unde, prin apli­ at întreprinsă pentru îndeplinirea - 1 inginer topograf,
cărămizilor... cu roaba. De lioane de lei, înghite în fie­ nate vor fi extrase anual mari eliminarea totală a paralelisme­ carea unor metode moderne de riguroasă a sarcinilor anului — 3 economişti principali.
asemenea, nu sînt construite care an alte milioane de lei ctmtitâţi de minereu. lor precum şi utilizarea mal. ra­ analiză, inclusiv de noi norme 1970, consolidindu-se astfel baza
spaţii adecvate de depozitare fără a ajunge sâ producă Abatajele şl lucrările de înain­ ţională a personalului, prin îm fundamentate ştiinţific, se vo ob­ sigură de la nivelul câreîo creş­ Condiţii de salarizare conform H.C.M. nr. 914/
a materiei prime, cele două conform previziunilor canti­ tare vor fi dotate cu încă 17 ma­ bunâtâţirea raportului dintre per­ ţine o creştere a productivităţii terile de producţie, de producti­ 1968.
buncâre existente In prezent tative şi calitative Este ne­ şini de încărcat, 365 perforatoare sonalul de execuţie şi cel de muncii cu 30 la sută, urmorindu- vitate pot fî abordate cu toate Informaţii suplimentare se pol primi la întreprin­
nu rezolvă problema creării cesar să reamintim in acest de more productivitate — toote conducere, preconizăm aplica­ se în poralel generalizarea mă­ dere, telefon nr. 106 sau 107, interior 95.
de stocuri necesare asigurării sens că activitatea producţiei în scopul creşteri) vitezelor de rea unor structuri organizatorice surilor şi la celelalte lucrări mi­ capacităţile şi forţele de care
desfăşurării normale a proce­ de cărămizi a întreprinderii înaintare cu peste 10 la sută. eficiente pentru aparatul din niere. Pentru creşterea timpului ie dispune.