Page 29 - Drumul_socialismului_1970_10

• . fitr/ninttt/m tftn tt/m tunnrfwn/wprtrr
M ** - S 4
PROLETARI D IN T O A T E ŢĂ R ILE . U N IŢ I* V A !

M Dezbaterile în Comitetul pentru

\ probleme juridice al Adunării
Generale a Q.N.U.

■ Intervenţie românească la lucră*
?
rile conferinţei Uniunii interparla­
mentare

f l Vizita lui Couve de Murville la
Pekin

H Declaraţia lui Anwar Sadat I

I ¡9 Curier, Atlas

I M I I I I
ANUL XXII. Nr. 4900 VINERI 9 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI
n v r^ n u M i

Starea s ă n ă tă ţii
■ ■ ■
: V

to va ră şu lu i ion

Gheorghe M aurer
Creşterea productivităţii muncii,

rea tratamentului medical
Ministerul Sânătâţii informea­ răspunzător, in vederea indepdr*
ca*
factor hotăritor pentru sporirea ză că evoluţia stării de sănătate tării consecinţelor politraumărit*
Gheorghe
a tovarăşului
Ion
Maurer, preşedintele Consiliului
mului suferit.
de Miniştri al Republicii Socia­
liste România, a înregistrat, in
volumului de producţie şi a cuta recondiţionarea unei garnituri de cilindru cu profil special. Foto: V. ONOIU ultimele 48 de ore, o îmbunătă­
Atent strungarul Gligor Dovtd de la strungâria de cilind ri nr. 1 a C.S. Hunedoara axe*
ţire apreciabilă. Starea de şoc a
fost înlăturată. Continuă aplica-
eficientei ei economice Organizarea locurilor

îndeplinirea şî depăşirea, treprinderea „Marmura" Si­ pe seama creşterii productivi­ \ La recoltatul porumbului i PROTOCOL
COMERCIAL
an de an, a sarcinilor de plan meria, I.M.C. Bîrcea şi Chi­ tăţii muncii. de muncă-în obiecti­ j J ROMÂNO­
confirmă pe deplin realismul mica Orâştie. Măsurile între­ Beneficiile preliminate a se > PAKISTANEZ
Ponti-u a veni In s p rijin u l în tre p rin d e rilo r agricole de
profund al programului de prinse pentru modernizarea realiza la sfîrşitul acestui an i stat d in Judeţul no stru, C om ite tul Judeţean al U.T.C. şi In ­ In urma tratativelor
dezvoltare economică, stabilit şi extinderea bazei tehnico- arată câ munca depusă de un I spe ctoratul şcolar judeţean au s ta b ilit a cţiu n i com une de l purtate la Bucureşti tn­
de Congresul al IX-len pen­ materiale a industriei au con­ salariat ocupat în industrie în i organizare a tab ere lo r dc m u ncii p a trio tic ii In a g ricu ltu ra . ’ tre delegaţiile Mîniste-
tru actualul cincinal. Judeţul dus la creşterea înzestrării 1970 este mai rentabilă cu vul schimbului de ! i A proape 4 000 dc elevi d in şcoli profesionale, licee dc c u l­ \ rului Comerţului Exte-
tu ră generală şl de specialitate vo r p a rticip a , in 16 tabere.
Hunedoara, pilon important tehnice a muncii, fapt ce a 64 la sută decit în 1965, adi­ | la strîngorca re coltei de po ru m b pe o sup rafa ţă de circa i rior al Republicii So­
tn economia naţională, a rea­ avut efecte deosebit de pozi­ că fiecare salariat prin mun­ i 1 S00 ha. La ferm a din Călan, încă d in p rim a zi de m uncă ’ cialîste România şi
p a trio tică , organizată aici, a fost re coltat p o ru m b u l de pe
lizat în acest cincinal peste tive asupra ritmului de creş­ ca sa dă economiei beneficii j ! 10 ha. ţ Ministerul Comerţului
prevederile la zi o producţie tere a producţiei şi a produc­ mai mari cu acest procent experienţă de la i T im p dc două săp tăm lni, tn holdele de p o rum b ale Tti- ţ din guvernul Republi­
de mai mult de 1,1 miliarde tivităţii muncii. La nivel de decît cele pe care le-a dat în | trc p rin d c rllo r agricole de stat, v o r răsuna Iarăşi clntecclc ci i Islamice Pakis-
lei şi sînt create toate condi­ judeţ, volumul de mijloace ultimul an al cincinalului | p a trio tice ale b rig ă z ilo r de tin e re t, ce v o r tn6oţ| m unca en­ ) tan. joi s-a semnat
ţiile ca pînâ la finele cinci­ de producţie ce revin la un precedent tuziastă a acelora ce s-au an gajat să dea un s p rijin de ţ un protocol comercial
nădejde la re co lta tu l cerealelor,
nalului să dea peste plan o salariat ocupat în industrie a Paralel cu acţiunea de în­ E. M. Vulcan / pe perioada 1971—1972,
producţie de aproape 1,3 mi­ frescut în cursul actualului zestrare tehnică a producţiei ! AUREL JIBEA i privind schimbul de
liarde lei. cincinal cu aproape 28 la su­ şî a muncii, în actualul cin­ ^ mărfuri între cele două
Demn de reţinut este fap­ tă, ceea ce înseamnă că, în cinal s-a desfăşurat o puter­ l ţări şi listele de mfir-
tul câ în 1970, producţia in­ prezent, fiecărui salariat îi nică activitate pe linia îmbu­ La Clubul sindicalelor din conlucrarea acestora ne-au per­ î furi pe anul 1071.
dustrială este cu 30 la sută revin cu 47 661 lei mai multe nătăţirii tehnologiilor de fa­ Vulcan s-au înlîlnit, recent, mis să obţinem un randament \ Documentul prevede
ir»ai mare decit cea realizată mijloace tehnice de produc­ bricaţie. modernizarea mijloa­ un număr de peste 70 mineri, de 8 tone cărbune pe post. i livrarea de către Româ-
In întreaga perioadă a pri­ ţie ca în 1965. celor de producţie existente, maiştri şi ingineri de Ia ex­ In brigada noastră, schimbul » nia de maşini şi utilaje
mului cincinal 1951 — 1955. Puternica dezvoltare şl mo­ introducerea tehnologiilor a­ ploatarea minieră. Discuţiile se face în subteran însă în ) printre care instalaţii
Numai depăşirea de plan ca­ dernizare a bazei tehnico-ma­ vansate şi a ultimelor cuce­ au fost purtate pe marginea abataj nu pe galerie sau la | Cercurile meseriilor \ de foraj. echipament
re se va realiza în actualul teriale a industriei judeţului, riri ale ştiinţei în producţie temei : „Iniţiative şi metode puţ. iar de noii angajaţi ne ! pentru construcţii ru-
cincinal este mai mare de- completată cu acţiunea de or­ Este suficient să amintim in folosite în organizarea minu­ ocupăm cu grijă sâ-i învă­ | liere şi civile, maşini-
cît producţia realizată în în­ ganizare ştiinţifică a produc­ această direcţie preocuparea ţioasă a locului de muncă, ţăm cum se lucrează la noi". La Petroşani şi Lupeni a avut loc, intr-un cadru J unelte, echipament e­
treg anul 1950. Faţă de anul ţiei şi a muncii, a condus In specialiştilor de la C.S.H. pen­ respectarea timpului de lucru • Problema colaborării din­ j fesjiv. deschiderea, caselor pionierilor şi, o dată .cu ) lectric, precum şi rul­
1965, ultimul an al cincina­ creşterea substanţială a efi­ tru introducerea şi folosirea şi întărirea disciplinei". Tenia tre schimburi, dintre mineri acestea, a cercurilor pe meserii, care vor funcţiona l menţi, produse chimice
lului precedent, volumul pro­ cienţei economice a tuturor oxigenului şl a materialelor aleasă pentru dezbatere este şi meseriaşi a preocupat şi pe în actualul an şcolar. Cei peste 2 000 tic pionieri, în­ l şi farmaceutice, uleiuri
ducţiei industriale a crescut sectoarelor de activitate din termoizolante la elaborarea deosebit de actuală, întrucît alţi participanţi la dezbateri. scrişi Ia cercurile profesionale, se vor putea iniţia in ţ minerale şi unele pro-
cu 42,8 la sută, ceea ce echi­ industrie. Astfel, nivelul pro­ şi respectiv turnarea oţelu­ mina Vulcan are restanţe în Astfel, Alfred Sider, ajutorul ; multe meserii. Ponderea o deţin profesiunile cu pro­ i duse laminate.
valează cu un spor de peste ductivităţii muncii prevăzut lui, precum şi a celor din u- îndeplinirea planului de ex­ şefului sectorului I, ocupîn- fil local : construcţii miniere, mecanică, energetică, ? Partea pakistaneză va
4,6 miliarde lei. pentru anul 1970 a fost rea­ nitâţile miniere pentru extin­ tracţie şi o stare disciplinară du-se de acest aspect a sub­ forjă-sudură, mecanizatori mineri. Nu lipsesc nici î livra iută şi produse
Cele mai însemnate creşteri lizat încă din 1969, iar bene­ derea procedeelor de extrac­ necorespunzătoare. liniat câ „Colaborarea între cercurile pentru tinerele talente, ca cele de linogra- 1 «lin iută. fire din bum-
le-au înregistrat ramurile e­ ficiile realizate de industrie ţie prin metode de mare pro­ Dintre minerii care au luat minerii din aceeaşi brigadă, vură şi ziaristică, ce şi-au gfisit numeroşi simpati­ I bac, diferite ţesături
nergiei electrice şi termice, au crescut faţă de cele rea­ ductivitate. Efectele economi­ cuvîntul, cu viu interes a din acelaşi schimb, a mine­ zanţi, după cum n-au fost uitaţi nici iubitorii turis­ ) textile, covoare şi alte
metalurgia feroasă, industria lizate în 1965 cu peste 56 ce ale măsurilor de organiza­ fost ascultat Mihni Dudescu, rilor cu lăcătuşii, electricienii, mului. filateliei şi cineclubului, cărora li s-a oferit, i produse manufacturate,
materialelor de construcţii şi procente. Fiecare salariat o­ re şi de folosire mai bună a şef de brigadă în sectorul I. cu ceilalţi muncitori de la din prima zi, un program bogat de activităţi. : precum şi piei şi zahăr.
industria alimentară. Astfel, cupat în industrie a dat pînâ mijloacelor tehnice din dota­ După ce a arătat câ în pre­ deservire este hotârîtoare. \ CENTRALA
în acest an, realizăm cu 95 în prezent peste prevederile rea unităţilor noastre au fost zent lucrează într-un abataj Din păcate în brigăzi se mai \ TERMOELECTRICA
la sută mai multă energie e- cincinalului produse în va­ situat într-o zonă care n-a întîmplâ câ unele schimburi, l b r A il a
lectricâ decit în 1965, cu 37 loare de 23 834 lei şl se preli- ZEVEDEI ŞTEF fost exploatată din 1931 şi, deşi au timp, nu-şi ajută or­
la sută fontă. 31 la sută oţel, minâ că pînâ la sfîrşitul anu­ directorul Direcţiei judeţene ds deci, brigada are unele greu­ tacii din schimbul următor". ) In raza municipiului
57 la sută laminate. 39 la lui valoarea lor va depăşi statistică tăţi provocate de lucrările O propunere interesantă a 1 Brăila intre Dunăre şi
sută cărbune extras, şi de 7 52 000 lei. In legătură cu a- veclii, e! a spus : „Socotesc făcut minerul Vasile Cerceja ( platforma celor * două
ori mai multe prefabricate ceastâ însemnată creştere a din sectorul VI. Referindu-se - combinate chimice —
din beton armat. productivităţii maî trebuie n- (Continuare .'în, pag. âJS!-c0 câ disciplina este o chestiune la posibilităţile îmbunătăţirii ) de celuloză şi hirtic şi
Asemenea realizări au fost rătnt şi faptul că întreaga de­ esenţială într-o brigadă. Co­ situaţiei planului minei ^ de fibre artificiale —
posibile datorită muncii pline păşire de plan s-a realizat laborarea între schimburi, Vulcan, el a propus, prfntre / a început construcţia u-
de abnegaţie şi dăruire a oa­ altele, ca lăcătuşii de in bri­ î neia dintre cete mai
menilor muncii din industria găzile din abatajele frontale ^ inari şi moderne cen-
judeţului, a grijii acordate de să fie cointeresaţi în reali­ i% trale termoelectrice din
partid şi de stat pentru dez­ zarea planului brigăzilor pe • ţară, care in final va
voltarea şi consolidarea bazei IN PAGINA A II- A care le deservesc. (La alte ţ funcţiona la o putere
tehnico-materiale a econo­ exploatări miniere s-a găsit ţ de 1 800 megawaţi. Po-
miei şi în special a indus­ modalitatea unei mai strînse i trivit proiectului, lucra-
triei. Au fost puse în funcţiu­ cointeresări a tuturor facto­ J rea va fi executată în
ne. în această perioadă, Ter­ rilor la realizările brigăzilor ) trei etape: prima va
mocentrala de la Mintia, în ­ Alegeri în organizaţiile de partid ( cuprinde 3 grupuri în-
treprinderea de prefabricate productive). De asemenea, sumind 600 megawaţi.
din beton de la Bîrcea, lami­ şefii de brigăzi şi minerii din ) a doua va începe in
norul bluming de 1300 mm, brigăzi să se ocupe cu mai l 1973, iar cca de a treia
laminorul de 800 mm moder­ Coordonatele unei eficiente sporite mare grijă de noii angajaţi, după 1976.
nizat, furnalul nr. 8 de ) FABRICA DE STICLA
10nn mc şi fabrica de dolo- spre a-î forma ca muncitori ţ PENTRU ARTIZANAT
mitâ metalurgică de la Hune­ mineri într-o perioadă cit mai l In cadrul Intreprin-
doara, preparaţia minereuri­ la I.A.S. Orâştie scurtă. i derii de industrie loca-
lor de fier de la Teliuc, in­ î lă „Prodcomplexv, din
stalaţia de cocs mărunt de la M. CHIOREANU ^ Tg. Mureş, unitate care
Călan. instalaţia de bricheta- Tineretul şi producţia i furnizează pieţei peste
rea cărbunelui de la Coroeşti t 1 300 sortimente de uz
şi unele . dezvoltări ale Conlinuâre in j pag: a l*a ) ţ gospodăresc şi decorati-
capacităţilor de producţie la ( ve, a fost pusă în func-
minele din Valea Jiului, In- ' ţîune o fabrică de sti- V
) clă destinată producţiei /
L articolelor de artizanat. î
J Zilnic, noua unitate ^
1 transformă peste două i
ţ tone de sticlă topită în ’
I CE SE IGNOREAZĂ ACŢIUNEA DE INSILOZARE \ EURAJEEDR? < ) frumoase servicii do )
băuturi, vaze de flori şi l
i diferite obiecte de or­
> nament şi artizanat. \
Analiza rezultatelor obţinu­ nu au întreprins nici o mă­ Ruşi, Romos, Turdaş, Clopo- torul zootehnic. Orice „m oti­ Grupul sociaNadministrotiv şi tumul de extracţie al instala­ \ Specialiştii întreprinde- l
te la însilozarea nutreţurilor sură în vederea mobilizării tiva, Bârâşti, Sîntâmâria-Or- ve" ar invoca inginerul Au­ ţiei cu skip sint douâ construcţii moderne care s-au ridicat in l rii au pus la punct re- .
evidenţiază o preocupare ne- cooperatorilor la îndeplinirea lea şi altele. La fiecare din rel Ghigu, preşedintele C.A.P. ultimii ani la mina Lonea. ' tetele unor coloranţi, 1
satlsfâcâtoare din partea con­ sarcinilor stabilite. aceste unităţi s-a stabilit să Vaidei, pentru a „scuza"' ne- Foto: N. MOIDOVEANU I pe bază de oxizi, cu a- I
siliilor de conducere ale In unităţile cooperatiste ale fie însîlozate (cantităţi m ini­ realizarea a peste 800 tone ţ jutorul cărora obţin sti- i i
cla
imitînd
colorată.
C.A.P. şi a specialiştilor pen­ căror conduceri au privit cu me în raport cu necesarul), de siloz, acestea .nu au nici
tru asigurarea unei hrâniri simţ gospodăresc asigurarea cîte 300—600 tone nutreţuri. un suport temeinic. Afirma­ ţ rubinul, safirul, topazul ^
corespunzătoare a animalelor furajelor, în concordanţă cu Consideră oare preşedinţii şi ţia priveşte in egală măsură ^ oriental, precum şi alte i
pe perioada de iarnă. Deşi cantităţile stabilite în balan­ inginerii din unităţile respec­ şi conducerea C.A.P. Beriu, ; varietăţi ale oxidului )
s-a stabilit să se însilozeze o ţă, s-au însilozat cantităţi a­ tive câ realizarea cantităţilor unde din cele 800 tone siloz ţ natural de aluminiu. /
cantitate de 25 000 tone fu­ preciabile de nutreţuri. Ca e­ de siloz planificate este doar planificate nu s-au realizat i De pe acum. aceste pro- )
raje (cu mult sub necesarul xemple pozitive amintim coo­ o chestiune facultativă ? Cum nici 100 de tone I ! duse de artizanat au şi i
de consum), pînâ acum sarci­ perativele agricole din Prîcaz. altfel se explică faptul câ Există reale posibilităţi ca ) fost solicitate în Anglia. ;
na respectivă nu s-a îndeplinit Deva, Silvaş, Simeria ş.a., un­ nu au întreprins nici o mă­ situaţia însilozârii nutreţuri­ lucrături din agricultură! ţ R.F. a Germaniei. Aus- ţ
nlc! în proporţie de 65 la sută de s-au însilozat cîte 300—500 sură în vederea asigurării lor să fie mult îmbunătăţită. * tria. Danemarca, pre- î
Tinînd seama de faptul câ tone furaje. Se semnalează, cantităţilor de nutreţuri su­ Trecerea la recoltarea porum­ ţ cum şi în alte (ări ale !
au existat suficiente resurse de asemenea, rezultate meri­ culente planificate ? Râu este bului şi însilozarea în ‘ stare t lumii. I
de nutreţuri verzi şi suculen­ torii (nu însă la nivelul po­ câ neajunsurile de felul celor suculentă a tulpinilor repre­ Strîngerea la timp şi fără pier­ ! NOUL COMPLEX \
te care se puteau însiloza a­ sibilităţilor şi al cerinţelor) amintite, care se repetă an zintă o sursă importantă de 1 DE SERE DE LA i
pare inexplicabilă o astfel de la C.A.P. Haţeg, Rîu Bărbat, de an, sînt trecute cu vede­ realizare a sarcinilor stabili­ deri a producţiei culturilor de \ CODLEA >
situaţie. Conducerile multor Hârâu, Orâştie, Ostrov etc rea şi de către Direcţia agri­ te. In acest sens este sufi­ ţ La Codlea a fost dai )
cooperative agricole încearcă Sînt, aşadar, dovezi certe că colă judeţeană. cient de arătat câ prin însi­ < în exploatare, cu in- ţ
să argumenteze câ nu au fost acolo unde nu se subaprecîa- Nu insistăm asupra nece­ lozarea imediată a cocenilor, toamnă este o îndatorire patrio­ ! treaga capacitate, noul ^
sprijinite în suficientă măsu­ zâ rolul nutreţurilor sucu­ sităţii insilozării unor canti­ de pe fiecare hectar se pot 1 complex de sere. Dato- ;
ră cu mijloace mecanizate — lente în hrânirea animalelor, tăţi cît mai mari de furaje, obţine substanţe energetice tică de prim ordin! / ritâ acestui fapt, între )
respectiv cu combine de siloz sarcinile de plan prind via­ considerînd câ din practică echivalente cu peste 1000 kg i prinderea agricolă de t
,,Motivarea" este doar în par­ ţă, ceea ce se va reflecta şi şi din literatura de speciali­ boabe Tărăgănarea acţiunii \ stat din Codlea va pu- *
te justificată. Deoarece în a- în sporirea producţiei de tate se cunosc avantajele uti­ se soldează însă cu înjumâ- Participînd cu întregul poten­ i tea livra anual 20 ini- \
ceastâ perioadă tractoarele lapte lizării nutreţurilor suculente tâţirea valorii nutritive res­ J Iioane fire dc garoafe. \
sîrr> concentrate la însâmîn- Din păcate, sînt cooperati­ în hrana animalelor. Surprin­ pective şi cu diminuarea efec­ ţial uman şi material la strînsu. ţ trandafiri şi alte speci* : ţ
flori.
dc
precum şi
(
de însă lipsa de răspundere
ţarea culturilor de toamnă, ve agricole care, deşi au fer­ manifestată de consiliile de tului economic al utilizării ’ 2 ftftft tone de lecume l
se impunea ca furajele să fie me de animale cu efective dc conducere şi inginerii din u- cocenilor. Iată de ce se im­ grabnic al cartofilor, sfeclei şi ) trufandale — roşii şi ,
cosite manual şi tocate cu a­ cîte 200—600 bovine, pînâ la nitâţi pentru rezolvarea a­ pun măsuri energice şi hotâ- I castraveţi. \
Aburul necesar incăl-
jutorul tocătorilor existente începutul lunii octombrie nu cestei probleme de maximă rîte în toate unităţile agrico­ porumbului, evitaţi pierderile din \ zi ri i serelor este asigu- I
LUPENI. - Geometria con­ în unităţi. Dar, bazîndu-se au însilozat nici un kg de fu­ importanţă, cu implicaţii ho- le pentru realizarea şi depă­ recoltă 1 i rat de o centrală ter- V
fortului citadin. doar pe aportul mecanizatori­ raje. Intr-o asemenea situa­ târîtoare asupra îndeplinirii şirea sarcinilor stabilite pri­ . mică, construită în ca- ţ
lor. consiliile de conducere ţie se găseşte C AP. Rîu Alb, indicatorilor de plan în sec­ vind însilozarea furajelor. i drul complexului. i
Foto : N. GHENA 1 _______ )