Page 30 - Drumul_socialismului_1970_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4900 $ VINERI 9 OCTOMBRIE 1970
făJBU

Sporirea beneficiilor este Lucrări ediliiar-pspodăreşti Organizarea locu­

în comuna Bosorod rilor de muncă
«
condiţionată de preocuparea a dozbâtut şi analizat p ro p u n e rile făcute de cetăţeni tn con­ (Urmare din ! pag. 1)
B e tlu o e * a X -a a C ooslH ului p o p u la r com unal Boşorod
c irc u m s c rip ţii al In a d unările
s fă tu irile cu d e p u ta ţii pe
po pulare e&teytl, precum al re co m a n d ă rile com isiei p e rm a ­
nente de re so rt, p e n tru d e fin itiv a re a p la n u lu i dc lu c ră ri
e d lllta r-g o sp o d ă re şti p e n tru p e rioad a 1970—1971. Sesiunea a Atît Inginerul Ioan Popes-
pentru îmbunătăţirea trio tic ă a 10? ob ie ctive Tu valoare dc 508 000 lei. cu, şeful exploatării, cît sl
adoptat acest plan care prevede executarea p rin m uncă pa ­
În d a tă după sesiune, In toate satele, d e p u ta ţii au adus
Ludovic Fejes, Inginerul şef,
la cuu oştlnţa ce tă ţe n ilo r p la n u l adoptat şl ce lu c ră ri u r ­
mează a f l executate In flecare c irc u m s c rip ţie şl sat, che- au subliniat că une din cau­
m ln d u -l eă p a rtic ip e cu to ţii la În fă p tu ire a lo r. C unosclnd zele situaţiei în care se află
ce au de făcu t, cetă ţenii din com una noastră, m o b iliz a ţi de mina Vulcan este lipsa de
c o n s iliu l p o p u la r, au şl tre c u t la realizarea u n o ra d in o b i­
itaţu produselor satul Bobât, s-a tre c u t la executarea lu c ră rilo r de con­ chiar la unele brigăzi foarte
observă
entuziasm care se
ectivele sta b ilite . A stfe l, In c irc u m s c rip ţiile n r 16 şl 17 din
s tru cţie a u n u l d ru m de legă tură In tre acest sat şl ce n tru l
de com ună Boşorod. In scurt tim p d ru m u l, In lu n g im e de bune. Un alt factor care frâ­
peste 2 km . a fost te rm in a t şl dat In fo lo sin ţă . Valoarea nează activitatea este obiş­
întreaga activitate a orga­ rilor mal tineri din cunoştin­ şl *-au dovedit a fl întotdeau­ m u n c ii prestate de cetăţeni la co n stru cţia acestui d ru m se nuinţa unor salariaţi care în
nizaţiei de bază nr. 1 de la ţe şi experienţă. na m ilitanţii cei ma! activi rid ic ă la S8 000 lei. Dc asemenea, cetă ţenii din Boşorod nu loc să se frămînte pentru a
înce put lu c ră rile de co n stru cţie a u n u l pod din beton peste
sortimentul radiatoare, din In analiza muncii desfăşu­ pentru realizarea sarcinilor e- valea B obă ll, El i»i tra n s p o rta t la lo cu l c o n stru cţie i 20 mc găsi modalităţi de a realiza
secţia turnătorie I a U V. Câ- rate, comuniştii au dovedit conomîce, pentru ridicarea p ia tră , 10 m c balast şl cim e n tu l necesar. N lcolac P opo vlcl. planul sau o sarcină încre­
!nn este caracterizată de e- maturitate, spirit critic şi au­ conştiinţei socialiste a mase­ V lzantc B urzar., S am ollă V lnere an, La zăr Şerhănescu şl a lţi dinţată se preocupă de a Jus­
cetăţeni fac să p ă tu rile p e n tru fu n d a ţie la pod. T o t, In Bn-
xigenţâ şî responsabilitate în tocritic. Vorbind despre re­ lor. O dovedeşte întreaga şorod se lucrează la lă rg lrra u liţe i şf con stru cţia de zid u ri tifica nerealizările.
îndeplinirea sarcinilor econo­ zultatele bune, participanţii muncă şl activitate pe care o de s p rijin pe o lu n g im e de J 000 m l. P rin tre cetă ţenii ca re Discuţiile au scos în relief
mice. Aceasta o demonstrea­ la dezbateri fi-au referit pe desfăşoară organizaţiile de p a rticip ă la aceste lu c ră ri se nu m ără Ioan Corbea, Lnzăr că nici grupele sindicale nu
L u ţo l, Nleolne B urzan şl a lţii.
ză bilanţul activităţii sale larg şi la neajunsurile din partid, toţi comuniştii din L u c ră rile pe care ne-am an gajat să le executăm p rin sl-au adus suficient aportul
de-a lungul celor doi ani care activitatea lor. Aşa, de exem­ turnătorie. Avem rezultate m uncă p a trio tic ă r o r fl realizate Io to ta lita te a lo r, aşa cum O verificare a parametrilor noii piese este Întotdeauna bine­ la crearea unul climat pro­
s-au scurs de la ultimele ale­ plu, maistrul Iile Moldovan şi bune şl acest lucru ne bucu­ au fost şl cele pe care le-am a vu t de în fă p tu it 1n ca d ru l venită. tata-1 pe muncitorul Ioan loaneş din secţia metalurgie a pice, la mobilizarea întregu­
lflfiS—1970. c o n trib u in d fn
în tre ce rii p a trio tic e In perioada
geri şi pînâ în prezent. Bi­ şeful de echipă Ioslf Sora, a- ră pe toţi pentru că e rodul acest fel Ia rid ica re a n iv e lu lu i e d lllta r-co sp o d â rcsc al co­ F.C. Orâştie consultind planul de execuţie înainte de începerea lui colectiv spre înfăptuirea
roul organizaţiei de bază a bordînd o arie largă de pro­ muncii noastre. Avem şl oa­ m unei noastre lucrului la moderna maşină de găurit prin coordonate. sarcinilor de plan
raportat adunării generale că bleme, au subliniat îndeosebi meni bun!, pricepuţi şl talen­ IERON1M GRECU Foto s V. ONOIU Dezbaterile au fost utile.
prevederile planului de pro­ Importanţa pe care o are sta­ taţi, cu înaltă calificare pro­ primarul comunei Boşorod Rămîne să fie valorificate
ducţie au fost îndeplinite şl ţia de preparare a amestecu­ fesională şl cu o bogată ex­ propunerile făcute 1
depăşite în 1909 In proporţie rilor de formare pentru În­ perienţă In muncă. Acesta*
de 103,5 la sută, iar în peri­ treaga turnătorie In desfăşu­ este adevărul. Dar nu-1 mai
oada celor 9 luni din acest rarea normală şi în m<Jd rit­ puţin adevărat că trebuie «ă
an în proporţie de 105 la iu ­ mic a activităţii de producţie facem In mod permanent e-
tă. Faptul că în acest an s-au şl au recomandat să se ma­ forturl pentru a ne perfec­ Iiivilaţie la drumeţie
produs peste plan 35 tone ra­ nifeste mal multă grijă faţă ţiona munca, pentru a putea Responsabilitate şi
diatoare, că flecare tonă de de utilaje, de maşinile de for­ face faţă In condiţii tot mai
pnoduse a fost realizată cu mat, Iar reviziile şl reparaţii- bune sarcinilor mari şi de
un' preţ de cost sub cel plani­ răspundere pe care partidul
ficai cu peste 140 lei si că le-a pus şl le pune în faţa POPAS m OGLINDA LACURILOR GLACIARE
beneficiile au sporit în mod comuniştilor.
simţitor confirmă că organi­ Alegeri în Sortimentul radiatoare, du­ angajare matură
zaţia /le partid a desfăşurat pă cum s-a arătat In cadrul Pentru amatorii de frumu­ cu vine, probabil, de le stră­ nară — nu se opreşte aici.
o activitate rodnică. dezbaterilor, aduce uzinei seţi alpine facem o Invitaţie: vechea ocupaţie a ţăranilor Pe meandrele potecii ce în­
Aceşti rezultate se datoresc organizaţiile Importante beneficii. Ele ar o drumeţie la şiragul de la­ localnici — oieritul. Chiar calecă virfurile Blojul (2 165 Intr-un colectiv core o reuşit Angela Flrţo de la secţio
tn prim ul rfnd muncii poli­ putea să crească în mod sub­ curi glaciare, cuprinse in zo­ drumul de acces la acest lac m) şi vtrful Pietrii (2 195 m) să atingă, Încă din cursul anu­ chimie II, loboronto Morio Fo-
tice ţi organizatorice a orga­ stanţial pe seama reducerii şl na muntoasă dintre masive­ glaciar, pornind de la Mun­ ajungem tn Valea Pietrii lui 1968, nivelul producţiei glo­ nooge de la oceeoşi secţie.
nizaţiei de partid pentru edu­ de partid eliminării rebutului, care se le Ţarcu, Muntele Mic, Gugu tele Mic, urmează vechea ca­ unde, in acelaşi peisaj sfirte- bale stabilit pentru ocest an, Prezenţi în îndeplinirea sarcini­
carea întregului colectiv da ridică anual Ia 500 tone. Iată şi Godeanu. E drept, sint le a ciobanilor şi turmelor cat şi zdrobit de glaciaţiunea unde prevederile iniţiale ole lor de plan. tinerii fabricii răs­
salariaţi în aplrltul unei înal­ deci o sarcină importantă mai puţin cunoscute şi mai de mioare care căutau locuri cuaternarului, tntllnim 3 la­ cincinalului actuol au fost su­ pund în ego'â măsură celorlol-
te exigenţe şl responsabili­ pentru comunişti, pentru în­ puţin spectaculoase, prin în­ mai bune de păşunat. De curi t „Tăurile Pietrii". Cel plimentate cu 178 milioane lei te acţiuni ini(io!e de organiza­
tăţi faţă de muncă, el cola­ !e să se facă la timpul plani­ tregul colectiv, sarcină care tindere şi măreţie, decît la­ la Muntele Mic la Guntu (nu­ mai întins dintre acestea are şi productivitateo muncii a în­ ţia U T.C. Aşa s-ou strîns în
borării ţi întrajutorării tovă­ ficat şl de calitate. Numai s-a desprins cu pregnanţă din curile din munţii Retezat mit Plaiul Mare) drumul 3 hectare. scris o evoluţie mereu oscen- trimestrele I şi II ale onulu* 72
răşeşti, iar In al doilea rînd aşa, spuneau dînşll, se poate dezbaterile ce au avut loc. sau Făgăraş. Dar, ca frumu­ este relativ uşor de parcurs, La fel de necunoscute pen­ dento, rolul tinerilor, al orga­ tone fier vechi, s-ou realizai
stimulării prin toata mijloa­ asigura funcţionarea staţiei la Aceasta cere din partea ca­ seţe peisagistică şi ca vechi­ avind caracterul unui mare tru amatorii de frumuseţi nizaţiei U.Î.C. este bine deter­ 1 620 ore muncă patriotico, s-a
cele a Interesului oamenilor Întreaga capacitate şl se poa­ drelor tehnice, a fiecărui me, nu sint cu nimic şi vast podiş alpin. tTduî Ţar­ montane sint şi tăurile Go- minat. Precizînd şl foptul că lucrot lo amenajarea parcu­
pentru ridicarea calificării te face faţă cu succes sarci­ muncitor — comunist sau fă­ mai prejos decit surate­ cului prezintă o privelişte deanului, salbă de mid şi tinerii, ceî ce formeoză peste lui. a spaţiilor verzi din incin-
profesional^ a dorinţei de nilor atît fn prezent, cît mai ră de partid — o mal mare le lor atit de des po­ superbă, datorită uriaşei can­ fermecătoare „ochiuri glaci­ 30 la sută din solorîoţii Fabri­ lo întreprinderii. Cîţivo tineri ou
afirmare ţi autodepăţlre. t>e ales In anul viitor, cînd aces­ grijă şl atentle pentru execu­ menite. Denumirile lor nu tităţi de stind şi grohotiş a are", formate pe văile am­ cii chimice Orăştle, sint cu­ ajuns să organizeze o formo-
asemenea, o.rganlzaţla de par­ tea cresc în mod simţitor. tarea corectă a fiecărei ope­ au sonoritatea Bucurei, 7fl- căror prăbuşire a barat dru­ bilor versanţi ai acestui prinşi în marea lor mojoritate ţie de muzică uşoaro care con­
tid s-a În g rijit de crearea u­ Constantin Creţu, Petru raţii, Inceptnd de la formare noagei, Galeşului sau Bilei, mul izvoarelor şi a provocat impunător colos de şisturi in secţiile productive - la scu- tribuie lo reuşilo una- seri de
nor condiţii corespunzătoare Birta, Constantin Ochea, Ro­ şl pînâ la turnare, pentru insă vizitarea lor lasă fn 0- naşterea lacurilor. cristaline, graniţe şi calcare. lorie, reductori, mose plostice. dans atrăgătoare. Cu tinerii de
desfăşurării normale a proce­ mului Perţa şl alţii s-au re­ respectare întocmai a tehno­ chii drumeţului privelişti de Poteca trece apoi peste Prezentarea succintă a aces­ mecanic şef, chimie II — sem- aici, F.C. Orâştie e mereu pre-
sului de producţie, veghind ferit la necesitatea mecaniză­ logiilor. neşters. virfurlle Baicu (2 035 m), tei „oglinzi" alpine se vrea
ca organizatorii producţiei să rii muncii şl îndeosebi a Sarcinile de plan pentru In enorma căldare cu fru­ Piga (2125 m) şi Custura o sinceră invitaţie la drume­
asigure pentru fiecare forma­ transportului în scopul redu­ noul cincinal sînt mult spo­ museţe sălbatică de sub vîr- (2 085 m), fa poalele cărora ţie, adresată tuturor acelora
se
rite. In 1971 trebuie să
ţie şl om materiile prime, ma­ cerii efortului fizic, al econo­ ful Ţarcu se află lacul gla­ se iveşte un nou Iac gladar
terialele şi sculele de care are misirii şl folosirii timpului de realizeze o producţie de 7 500 ciar ce poartă numele de „Tăul Custurii". Revelaţia la­ care îndrăgesc frumuseţea şi Tineretul şi producţia
nevoie. Aceasta pentru ca oa­ lucru pentru producţie. De a­ tone radiatoare, iar în 1972 „Tăul Ţarcului" cu o moder­ măreţia munţilor noştri.
meni! să aibă tot ce le tre­ semenea, el au ridicat proble­ această sarcină creşte la 7 700 nă staţie meteorologică in curilor alpine din aceşti
buie la lndemînâ şl să nu ma aprovizionării locurilor tone. Comuniştii au înţeles apropiere, Toponimicul Ţar­ munţi — de origine cuater- DORIN MANEA
cerinţele noi care se pun în
irosească timpul umblînd în de muncă în tot timpul cu faţa lor şl ştiu ce trebuie să
căutarea unor materiale sau materii prime şl materiale de facă pentru a realiza cu cin­ nlfieoţlo prezenţei lor în vloţo zentă în viaţa artistică a ora­
scule, ci să-l folosească cît calitate, aşa cum prevăd reţe­ ste aceste sarcini. In acest întreprinderii, în menţinerea şi şului. prin cele două echipe de
mai eficient pentru produc­ tele de turnare Cu materiale scop au şi fost stabilite mă­ Pe coordonatele creşterea prestigiului întregului dansuri, 8 soliste la cosa de
colectiv primeşte noi dimensi­
ţie. Drept urmare şl munca necorespunzătoare nu se pot suri care să conducă la. creş­ uni. „Cele 67 de steluţe de cultură, corişti, programe dote
turnătorilor a fost mal rodni­ realiza produse de calitate, terea producţiei şl îmbunătă­ de brigada de agitaţie, seri
că, mai productivă. Producti­ dimpotrivă — spuneau vorbi­ ţirea calităţii, extinderea me­ fruntaş în producţie, purtote distractive punctote de con­
vitatea a crescut cu 10—18 e- torii — se face numai risipă canizării muncii, asigurarea de utecîştii întreprinderii, cei cursuri de muzică populoră ori
lemenţi de radLatoare pe fle­ ş! de materiale şl de forţă de locurilor de muncă cu mate­ u n e i eficiente ridicate 126 de tineri evidenţiaţi în uşoorâ, de jocuri distractive,
care maşină de format. muncă, iar lucrul trebuie luat riale şl materii prime de ca­ muncă sînt reolităţi cu care ne lecţii de dans, ori alle ocţiuni
de la capăt pentru recupera­ putem mîndri — ne relateoză organÎ20le cu faniezie şi înge
Comuniştii, dinamizatorii rea pierderilor de producţie litate şa. Vîrgil Crăciun, seeretorul comi­ niozîlate. Sportul,, lurişmul ou
întregii activităţi, constituie rezultate din rebuturi. Ellml- Comuniştii şl-au exprimat Cerinţa esenţială pusă de venta In acest sens, veniturile lui de administraţie să stea tetului coordonator U.T.C. al deja o tradiţie in viaţa orga
un exemplu şi un îndemn în nînd aceste neajunsuri, care In mod unanim hotârîrea de partid In fata lucrătorilor din planificate fiind depăşite cu permanent problemele care fabricii — dar care nu ne mul­ nizoţiei. „Doeă v«ei sâ Iaci
muncă colectivului prin con­ se mal fac încă simţite în a depune eforturi şl mai întreprinderile agricole de stat peste 900 000 lei, Iar cheltuielile privesc aplicarea tehnologiilor ţumesc. Atunci cînd toţi mem­ ceva, trebuie să le ocupi, so
ştiinciozitatea şl răspunderea activitatea noastră — au spus mari, tot mai substanţiale, este ea aceste unităţi să ob­ au fost reduse cu aproape o moderne de luau în ferme, brii orgonizoţiei vor purta ti­ organizezi, să fii prezeni pretu­
cu care muncesc, prin pro­ In concluzie vorbitorii — pentru îndeplinirea cu rezul­ ţină producţii ctt mai mari cu jumătate de milion lei. Cu toa­ efectuarea selecţiei animale­ tlul de fruntaşi ne vom putea tindeni“ - ne mărturiseşte Vr
priile lor realizări în produc­ vom putea spori atît produc­ tate bune a planului pe ulti­ cheltuieli tot ms| reduse. Sub- te greutăţile provocate de cala­ lor pe baze riguros ştiinţifice, mîndri cu adevărat", Pentru a gi! Crăciun „secretul" reuşite1
ţie, mod de comportare şl a- ţia cît şi productivitatea mun­ mul trimestru ol acestui an, ordonlnd toate eforturile reali­ mităţile naturale, la principalii extinderea acţiunilor de îmbu­ demonstra temeinicia afirmaţi­ multor acţiuni iniţiate de orgo
titudînc faţă de muncă Dar cii pe unitatea dc timp şi îm­ pentru buna desfăşurare a zării unul asemeneo obiectiv, Indicatori s-au înregistrat de­ nătăţiri funciare In cadru] fer­ ei sole, secretarul ne-a enume­ nlzaţîa U T.C. o fabricii.
exemplul nu-i suficient pen­ bunătăţi calitatea radiatoa­ procesului de producţie în sub conducerea oraanlzatîel de păşiri substanţiale. La monte, melor cu profil vegetal sau rat şi cîteva din formele de
tru a determina întregul Prezent adiv in vloţo tine­
relor. perioada de iarnă, pentru a partid, consiliul de administra­ fătări. purcel obţinuţi şl purcel mixt, utilizarea cu eficientă ma­ muncă ole orgonizoţiei din în­ retului de aici p'int'-o respon
colectiv să obţină rezultate — Comuniştii — a spus în pregăti şl crea încă de pe a­ ţie, şefii fermelor, tot! lucră­ înţărcaţi, fermele I şf V a-au ximă ■ potenţialului uman şl treprindere, venite să susţină, sobilitate şl ongojore matură,
bune. De aceea, organizaţia cuvîntul său maistrul princi­ cum condiţii corespunzătoare torii de la I.A.S. OrâŞtle reu­ înscris cu rezultate care atestă material al întreprinderii. la un nivel cit mai ridicat, o- seeretorul e cel ce lace co pro­
de partid a cerut şl comu­ pal Ionel Hodorog, secretarul realizării eu succes a planu­ şesc sâ-şl Îndeplinească cu o preocupare asiduă pentru în­ O imagine concluden­ portul tineretului în reolîzarea blemele tineretului so fie parte
niştii Işl ajută 9I îşi sprijină lui pe 297J — primul an ol cinste sarcinile ce îe revin. făptuirea exemplară a prevede­ tă asupra dezvoltării în­ şî depăşirea cifrelor de plan. Integrantă a problemelor mari
tovarăşii de muncă, atît cu comitetului de partid pe sec­ noului cincinal. Bilanţul activităţii prezentat rilor planului. Ba mal mult, ae treprinderii şl creşterii eficien­ Un mare număr de tineri e an­ ce stau în otenţia comitetului
vorba, cît şl cu fapta, pentru ţie — poartă întreaga răspun­ la adunarea generală a salaria­ întrevede posibilitatea obţine­ tei economice tn perioada 1971 - trenat la cursurile de califica­ de partid, a comitetului de di­
ca toţi, aeţionînd strîns uniţi, dere pentru soarta producţiei N. BADIU ţilor constituie o dovadă eloc- rii, pe întregul an, a unul nu­ 1975 se poate forma prin re, mulţi participă la concursu­ recţie din fabrică.
să dobîndeascâ succese ett măr mal mare cu 2 000—3 000 prisma cîtorva cifre. Astfel, fa­
mai mari. Astfel, aşa cum de purcel. De asemenea, în ceea tă de 1071, în 1975 efectivele rile pe teme profesionale „Cine Aprecierea pe care o face
s-a subliniat în cadrul dez­ ce priveşte sporul mediu de de porc! vor spori cu 17 000 ştie meserie, cîştigă" sau de secretaro de partid, Ana He»
baterilor, întregul colectiv de creştere 1n greutate si consu­ capete, ceea ce va permite ca respectare a N T.S. Gazeta de lea, tineretului fabricii e eloc­
aici, în urma rezultatelor în­ livrările de carne la fondul de perete „Tineretul şi produc­ ventă : „Un tineret harnic,
registrate în îndeplinirea sar­ mul de unităţi nutritive se stal sa ajunqă la 5 000 tone. ţia", încetăţenită dejo în viaţa muncind în cele mai diverse
cinilor economice şi angaja­ constata un Interes deosebit fabricii, îşi ore un rol bine sto- profes'i, exercitîndu-şf meseria
mentelor. a fost evidenţiat pentru încadrarea în limita ci­ 0 dstă cu aceasta producţia bilit în stimularea tinerilor spre la un înall nivel calitativ. Ti­
frelor stabilite. Pe lingă ferme­
lună de lună în întrecerea so­ le specializate In creşterea şl globala a întreprinderii se va noi realizări. Obiectivele com­ neri însetaţî de dorinţa de o-şi
cialistă. raărf cu peste 68 la suta. pro­ petiţiei judeţene „Fiecare mi­ îmbogăţi cunoştinţele generole
îngrăşarea porcilor, o contribu­ ductivitatea muncii va cunoaş­ nut fructificat cu valoare mo-
Un bun exemplu de con­ ţie preţioasă la obţinerea bene­ te o creştere de aproape 27 000 ximă pentru producţie „consti­ şi profesionale devin munci-
ştiinciozitate şl răspundere în ficiului care depăşeşte 2 500 000 le| pe salariat, cheltuielile la tuie un imbold în plus în mun­ tori-elevi, fie la liceu, fie
muncă îl constituie comuniş­ lei au adus-o fabrica de 1 000 lei producţie marfă se ca fiecărui tînâr. la cursurile de recalifica­
tii Axente Prejbal, Ioan Trl- nutreţuri combinate si fer­ vor reduce cu 48 lei, Iar vo­ re ori policalificare. Pre­
poni, Constantin Nicuricl, ma cu profil vegetal nr. 3. lumul beneficiilor va spori de Dorinţei noastre de a evi­ zenţa organizaţiei U.T.C., O se­
Constantin Ochea, Constantin Maj puţin satisfăcătoare a fost 2,7 ori. denţia cîţiva tineri, seeretorul li cretarului ei re resimte în mo l
Creţu si mulţi nlţii| care, pe activitatea sectorului magazine, Urmărind cu Întreaga răs­ răspunde cu greu : „Sînt toarte pozitiv in întreaga activîtole r
lingă faptul că îşi depăşesc unde danul de desfacere nu pundere transpunerea in viată mulţi ceî cu care ne mindrlm. fobricii, numărul tinerilor p>\nr
sarcinile de plan şi produc s-a resllzat cu aproape un mi­ a indicatorilor aprobaţi de a­ Enumerind doar cîţivo. îi ne­ in obiectivul „reflectorului'' li
radiatoare de bună calitate, lion lei — motivat în parte de dunarea qenerală a salariaţi­ dreptăţim pe ceilalţi". Şi, to­ ind din ce în ce moi mic. Da',
dau un ajutor concret şl per­ tuşi, am reuşit să notăm cite- cu moi mullo iniţiativă şi par­
lipsa capacităţii de prelucrare lor, colectivul de lucrători de va nume de prestigiu ole fa­
manent tovarăşilor lor de a produselor. Totodată, pentru la I.A.S, Orăştle îs! va -aduce bricii, ole organizaţiilor U.T.C. ticipare din partea fiecărui
muncă şl împărtăşesc muncito­ valorificarea mal deplină a o contribuţie preţioasă la valo­ din întreprindere : Mihoi Co­ membru a1 orgoni2oliei. tinere­
rezervelor de creştere a pro­ rificarea cit mal deplină şl ba de la maşini de coordonate, tul fabricii noastre s-or puteo
ducţiei. aşa cum subliniau to­ eficientă a potenţialului de pro­ strungarul Vosile Bogdan, ope- impune moi mult în pulsul vie­
varăşii Ing. Iile Borza, medi­ ducţie al unităţi! sl la Îmbună­ rotorii la prelucrorea moselor ţii tinere o oraşului'’.
cii veterinari Nlcolae Cosma tăţirea aprovizionării populaţiei plastice Ioan Brod şl Mlhol Dl- I. IASCU
cu produse agroslfmentare.
?
şî Constantin Tatu. muncito­
aconu, operatoarea
chlmisto
Sint necesari incă patrii ani \ rul Vlorel Borza el altfI se N. TÎRCOB
impune ca tn atenţia consiliu­
In urmă cu patru ani, re­ au susţinut cu tărie ideea u­ stins, de 56 000 lei încasaţi minului cu o capacitate de
latam în paginile ziarului nei construcţii noi. din contribuţia voluntară in 150 locuri. Creşterea productivităţii muncii
nostru cîteva amănunte pri­ 'Ce vine in sprijinul păre­ bani (plus 17 000 lei din acest Termenul (şi aşa destul de U 3 G E N T I
vind lipsa de preocupare fa­ rii oamenilor 7 încă din 1967, an); piatra, nisipul, balas­ lungj s-a depăşit cu o lună,
ţă de păstrarea unor materia­ din iniţiativa unor deputaţi tul nu sint nici ele o pro­ dar cei fn cauză nu dau încă
le destinate construcţiei unui inimoşi, locuitorii satului au blemă deoarece albia Rfului semne de viaţă. De aceea la
local de cămin cultural la hotărit ca — pe familii — să Mare le oferă tn cantităţi Cîrneşti, pentru ţăranii coo­ Către I.M.A. termen le toţi Indicatorii. capacităţilor de producţie, se
Cirneşli. A trecut deci timp confecţioneze fn mod volun­ mai mult decit suficiente. In peratori, e necesar ca in in­ Producţia globală prevăzută va produce mal mult ca în
suficient, spre a fi îndreptă­ tar cărămida necesară ridi­ Cîrneşti există şi 10-12 meş­ cinta clădirii şcolii să fie rea- (Urmare din pag. 1| în cincinal se va realiza cu 1970 cu 2,5 miliarde kWh e-
ţiţi să primim un răspuns la cării fn roşu a edificiului teri zidari, care In orice mo­ menajat un club unde să Ilia o lună mal devreme, Iar pro­ nergle electrică, cu 2 660 000
întrebarea : ce s-a făcut cu respectiv In apropierea sa­ ment sînt gata să răspundă poată fi vizionate emisiunile ductivitatea muncii cu un tri­ tone cărbune, 625 000 tone
respectiva construcţie ? televizorului, să fie audiate deosebit de consistente. In mestru. fontă, 407 000 tone oţe*.
Zilele acestea am trecut conferinţe, expuneri. etc. VA aducem, pe aceasta timp ce valoarea dotărilor Nivelurile atinse în actualul 435 000 tone laminate finite <1
prin satul Cirneşli, după ca­ Terenul pe care urmează cale, la cunoştintfi, că doi tehnice a crescut cu 26,3 la cincinal în toate sectoarele de peste 50 000 mc prefabricate
re am stat de vorbă şi cu se­ să fie amplasată construcţia dintre mecanizatorii dum­ sută, volumul producţiei In­ activitate constituie doar fun­ din beton.
cretarul Consiliului popular î n s e m n ă r i e proprietatea C.A.P. Intr-o neavoastră din brigada dustriale a crescut în aceeaşi damentul pe care trebuie sâ Creşteri deosebite vor înre­
comunal Toteşti, Aron Cioa- adunare generală din 1969 Cîmpuri-Surduc „brăzdau8, perioadă cu 42,8 la sută, ceea înălţăm programul de dez­ gistra toţi indicatorii care ex­
nă. Cu acest prilej am con­ cooperatorii au aprobat efec­ fn cursul dimineţii de ieri ce a făcut ca la flecare 1 000 voltare economică elaborat de primă eficienţa economică ;i
statat că deşi faţă de aoum tuarea (cu consiliul popular şoseaua Înspre lila. Nu ! lel fonduri fixe sâ se obţină Congresul al X-lea al parti­ producţiei sl a muncii. Volu­
patru ani lucrările au mai tului s-a deschis atunci un „prezent" in cazul că li s-ar comunal) a schimbului de Nu vă faceţi griji. Fără In prezent un spor de pro­ dului pentru viitorii cinci mul beneficiilor ce se vor rea­
avansat cu ceva, situaţia con­ adevărat şantier, unde s-au solicita ajutorul. teren. plug, ffirA semănători. ducţie în valoare de 63 lei. ani. Judeţul Hunedoara va liza de către Industrie cu
strucţiei amintite e departe realizat 45 000 bucăţi de că­ De ce nu tncepe nici acum Din ceea ce spun oamenii, Le-au lăsat pa cfmp. Re­ Dintr-o consultare a dărilor cunoaşte şl In viitor o puter­ 1 000 lei fonduri fixe va fl
de a putea fi considerată re­ rămizi. construcţia 7 Tovarăşul Aron din realitatea vizibilă ca şi mus Lupaş şi Ioan GfrmacI de seamă existente la Direc­ nică dezvoltare economică şi mal mare cu 81,6 lel decit re­
zolvată. Aceasta cu atit mai Gospodarii comunei n-au Cioană ne-a pus la dispoziţie din scriptele Consiliului au plecat Ia lila doar du­ ţia Judeţeană de statistică se socfal-culturală. Va continua le realizate în anul 1970, tar
mult cu cît secretarul consi­ obţinut însă o notă prea ma­ o copie a adresei nr. 204 din popular Toteşti se pot trage pă cumpărături. Au plecat poate observa că la majorita­ susţinut Industrializarea Ju­ pentru flecare mie de lel pro­
liului popular ne relata că, re la grija faţă de avutul ob­ 27 februarie a.c., prin care concluzii. Dominantă e aceea Ieri. că s-a făcut vreme tea agregatelor, maşinilor şi deţului prin sporirea poten­ ducţie fabricată se va cheltui
acum, o asemenea lucrare ştesc şi, ca urmare, cîteva se cere Direcţiei de sistema­ că nici consiliul popular co­ bună. Era soare. plăcut. instalaţiilor de lucru gradul ţialului Industriei grele, prin mal puţin cu 82,6 lei decît în
trebuie să primească şi avi­ mii din cărămizile respec­ tizare, arhitectură şi control munal şi nici Direcţia de sis­ Cît a plouat, fn zilele pre­ de utilizare extensivă şi In­ valorificarea superioară a re­ anul 1970.
zul unui organ superior. tive s-au distrus din cauza — serviciul investiţii — de tematizare, arhitectură şi cedente... au stat la briga­ tensivă a crescut. La C.S.H.. surselor naturale şl prin di­ In viitorul cincinal se pu­
dă. Cînd s-a făcut vreme
Sat care numără peste 740 tărăgănării arderii lor. Sem­ pe Ungă Consiliul popular control nu dovedesc preocu­ bună de lucru în cîmp, au de exemplu, In prezent cu versificarea gamei de sorti­ ne un accent deosebit pe va­
fiecare mc de furnal se rea­
de locuitori, Cirneştiul a so­ nalul critic apărut în ziarul judeţean, să execute docu­ pare, operativitate. Oamenii luat-o Ia drum. Semfinflto- lizează zilnic cu 184 kg mal mente ce se vor produce. Ca lorificarea Ia un nivel supe­
licitat mult timp construc­ nostru a rezolvat situaţia în mentaţia necesară construc­ satului sînt hotărîţi să facă r¡le de Ia Cîmpuri-Surduc multă fontă ca în 1965, Iar o caracteristică a viitorului rior a tuturor resurselor ma­
ţia unui edificiu de cultură. ce priveşte arsul, in schimb ţiei căminului cultural din tot ceea ce li se va cere (au îi aşteptau zadarnic. la Câlan Indicele de utiliza­ plan cincinal trebuie reţinut teriale şi umane existente în
Cel existent (improvizat in­ cărămida e şi acum fn cîmp, Cîrneşti. O dată cu pomeni­ dovedit-o practic din 1967), Vă Întrebăm, însă, cine re a furnalelor a crescut cu faptul că sporul de produc­ judeţ, pe ridicarea calitativii
tr-o clădire veche, netncăpă- supusă intemperiilor, iar dea­ ta adresă, fuseseră înaintate dar trebuie sprijiniţi mai plăteşte acest timp pierdut 150 Rg/mcţ^zi. Asemenea e­ ţie se va reAllza, în mare ma­ a activităţii economice din
sută,
joritate, peste 82,8 la
tor, şi, deci, necorespunzător) supra cuptoarelor buruieni­ şi documentele întocmite pt- mult. acum, fn aceste zile, cînd e xemple există sl în unităţile toate sectoarele de muncă
nu mai oferă condiţii pentru le lasă imaginea unui adevă­ nă la acea dală. Iniţial s-a Sperînd tn acest sprijin, preţioasă fiecare oră de miniere, forestiere, de Indus­ prin creşterea productivităţii Rezultatele bune obţinute p î­
muncii, ca urmare a îmbună­
ceea ce îşi propune să fie as­ rat ogor la etaj. promis ca pfnă la începutul am dori ca rindurile acestea muncă fn cîmp ? Vă între­ trie locală şl altele. tăţirii gradului de utilizare a nâ în prezent, hărnicia, abne­
tăzi un cămin cultural. Or­ Să considerăm însă capi­ lunii septembrie să se efec­ să aibă o eficacitate mai pro­ băm si aşteptăm şi răspun­ capacităţilor de producţie din gaţia şl înalta responsabilita­
ganele locale nu insistat mult tolul cărămizii încheiat, in tueze studiul pentru ampla­ nunţată decît cele din urmă sul: Cum urmăriţi si co­ Din analizele efectuate a dotare, a organizării mal bu­ te profesională a colectivelor
pentru renovarea clădirii ac­ speranţa că a mai rămas to­ sare, să se Întocmească for­ cu patru ani. Rămine să ne ordonaţi activitatea brigă­ rezultat că, datorită măsuri­ ne a muncii şl alte rezerve noastre muncitoreşti sînt în«-*
lor întreprinse pînâ în pre­
I tuale, in schimb — la adu- tuşi atit de cit este nevoie mele pentru exproprierea te­ convingem ! zilor de mecanizatori, tova­ zent şl eforturilor depuse interne şl mal puţin prin pu­ garanţii demne de luat Ir»
considerare că şj în viitor în
I nările populare din ultimii pentru ziduri. In plus, sc mai renului, să se execute pro­ răşi din conducerea I.M.A. de către colectivele de muncă nerea în funcţiune a noi o- dustria hunedoreană se va
1 3-4 ani — locuitorii satului dispune de circa 5 000 kg var iectul de construcţie a că­ PETRE FARCAŞ1U Ilia? din toate unităţile economice, bieetîve industriale. înscrie în circuitul econo­
prevederile actualului cinci- In 1975, ca urmare a creş­ miei naţionale cu rezultate de
____________________________ > I nai vor fl realizate înainte de terii Indicilor de utilizare a prestigiu.