Page 31 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 31
ORliMÜL SOCIALISMULUI 4900 ® VINERI 9 OCTOMBRIE 1970
d ll p re fe ra te ; 21,90 A te n ţiu n e , pă
RADIO rin ţi i; 21,20 c in tă co ru l 91 o r
chestra R ay C o n n lff; 21.30
Croazierele m ent po etic; 21,35 Solista s e rii:
M o
M argareta P ls la ru ; 22,00 R adio CINEMA
mediteranfene P R O G R AM U L I : 6,05-9,30 M u ju rn a l: 22.20 S p o rt; 22,30 Jazz:
23.00 C oncert de m uzică uşoară;
z ic i Şt a ctu alităţi*, 3.30 A te n e u ; 0,03—3,00 Estrada n o cturn ă.
ale „Transilvaniei“ I 9.50 M lcro re cita l N ln o dl M u rc la ;
10,10 Cura de lim b a spa n io lă ; 10.30
D B V A t In tlln lre a („P a tria ") s
/ ; A m În d ră g it o m elodie — m uzică P R O G R AM U L IT: 8.00 P rogram jo c d u b lu In se rviciu secret
După terminarea celor j uşoară: n,0S Duete d in operele m uzical de d im in e a ţă ; 7,00 R adio („ A r ta “ ) ; S IM E R IA : P icio are
ju rn a l: 7.15 P rogram m u zica l de
ro m â n e şti; il. is S im fo n ia In La
51) curse turistice efectuate j m a jo r de George Stephânescu; dim in e a ţă (co n tin u a re ): 8.10 T o t lu n g i, degete lu n g i („M u re
în acest an, motonava | 11.45 S fa tu l m e d ic u lu i; 12,00 D in în a in te ; 8,25 M a ri In te rp re t!: p ia ş u l"); H U N E D O A R A : A n lc ik a
n is tu l S viatoslav R ic h te r; 9,00 Co
(„C o n s tru c to ru l"); Cine va des
„Transilvania“ inaugurează I fo lc lo ru l m u zica l al p o poarelor; ru ri săte şti: 9.13 M uzică p o p u la ră ; chide uşa (Ca9a de c u ltu ră );
12.15 C Intecc; 12.25 Ş tiin ţa la z i;
cu începere de la 9 octom- \ 12.30 M e lo dii p o p u la re : 13.00 Ra 9.35 M a tineu te a tra l:' 11,20 C lntâ In a rşiţa n o p ţii („S ld e ru rg ls -
bric croazierele sale medl- | d io ju rn a l; 13,10 A vanp rem ie ră co Elena Bologa şl V aleria G lu re o ; tu l" ) ; C A L A M : A rgo m an su-
p e rd ia b o llcu l („11 Iunie® ); T E
11,30 Un cîntec pe ntru tin e — m u
teraniene. Timp de mai bi- | tid ia n ă ; 13.22 C tm eccle stră zii — zică uşoară; 12.03 A vanp rem ie ră L IU C : U rm ă rire a („M in e ru l");
m uzică u şo ară; 13,45 M uzică po pu
ne de n lună de zile, „Le- j la ră : 14.00 C om p ozitorul sâptăm î- co tid ia n ă : 12.15 C oncert de p rln z ; P E T R O Ş A N I: S tră in ii („7 N o
băda Mării Negre'1 va po- j n tl: ,Tean S lbeltus; 14.40 P u b lic i 12.35 E m isiune lite ra ră ; 13.00 C on ie m b rie "); L U P E N I: Cei 1000
de ochi al d r. M abusc („C u l
cert de p rin z — c o n tin u a re ; 13,30
pnsi cu sute de turişti Ia ; tate ra d io ; 14,50 V alsul veşnic tt- Cartea ş tiin ţific ă : 13.40 S elecţlunl tu ra l“ ) ; L O N E A : G hici cine
n â r: 15.00 Roza v ln tu rllo r; 15.25
Istanbul, Pireu, Beirut, He- | M uzică po p u la ră ; 16.00 R a d io ju r din opereta „O rfe u în In fe rn " de vine la cină 7 („ M in e r u l" );
raklion, Insula Malta, Pa- • n a l; 16.20 U v e rtu ra la opera „F a O ffe n b a ch ; 14,0« La m icro fo n E- M a rato n („7 N o ie m b rie “ ) ; A -
(„M u n c ito
N 1N O A S A: O colul
cate rina Cuzuloc. D czid criu A rd e -
Ierinn. Olbia, Neapole, Li- i ta ră ze şu lu i" de Cduard C audelln; leanu şl N it* VAdeanu; 14,30 M e resc“ ) ; P ET R 1LA : O zi nu to c
16.30 M uzică uşoară; 16.45 M uzică
vorno, Genova şi Tunis, de prom enadă; 17.05 P entru pa lo d ii dc C onstantin A le xa n d ru şl m ai norocoasă („M u n c ito re s c “ ) :
vacanţe
Actuala croazieră se rea- • trie : 17.35 CîntA Ş tefanla Stere. ' G clu S olom onescu: 14,55 S tlln ta V U L C A N : M a rile U R 1C A N I:
(„M u n c ito re s c "):
la z i; 13,00 P u b licita te ra d io ; 15,20
lizează pe baza unui con- ; Io n L o tre a n u şl Ion Lăceanu; C om p ozitor şi In te rp re t: Czeslaw M ai periculoase decît b ă rb a ţii
18.00 L u ls M a rla n o — In te rp re t al
tract între Direcţia genera- j o p eretelor lu t L o p cz: 19.10 R evis N lem e n: 15,30 R adio-şcoală; 16.00 („7 N o ie m b rie "); B A R B A T E N I:
se
cucuveaua
arată
IA a navigaţiei civile „Na- ■ ta econom ică: 18,30 P agini s im fo R a d io ju rn a l; 116.20 C lntece de A C ind A u g u st“ ) ; O R A Ş yiE :
(„6
T rib u n a
le xa n d ru M a n d y ; 16,30
vrom**. Oficiul National de j nice n e m u rito a re : 19.00 Gazeta ra d io ; 16.45 M uzică po pulară; M iste rio su l X d in Cosmos
ra d io ; 19,30 D in teza uru l fo lc lo ru
Turism şi firma vest-ger- i lu i no stru m u z ic a l; 20,05 T a bleta 17.00 V oci. orchestre. m e lo d ii; („ P a tria " ); Fem ela în d ă ră tn ică
mană de turism „NUR". , 17,33 T e a tru s e ria l; 18,10 D in în („F la c ă ra “ ) ; G E O A G IU -B A 1 :
da seară: 20,10 T a n g o u ri celebre: re g is tră rile Iu l V aslle CAnănâu şl Ctnd se arată cucu veaua ; H A
20,20 A rg h e zia n ă ; 20.28 Zece m e lo - ale tn ra g o tls tu lu l io n M u rg u : 18.30 Ţ E G : A s tc rlx şl C leopatra
C urs de lim b a sp a n io lă ; 18.50 365 („P o p u la r"); B R A D : M a y e rlln g
da clntece; 19,00 R evista şlagăre —se riile l-n („S teaua roşie” ) ;
lo r ; 19.30 D ezbateri c u ltu ra le ; 19,50 G U R A B A R Z A : V is u l d -lu t
VĂ RĂSPUNDEM LA ÎNTREBARE reţi să cunoaşteţi N oapte bună, c o p il; 20,00 Seară I M o n ş trii („L u m in a "). IL IA :
G e n til
(„M in e ru l");
de op eră; 22,15 M uzică In stru m e n
ta lă ; 22,30 C oncert dc m uzică co
V ora la care vă pu 50 de tineri joacă fotbal. ra lă rom ânească: 23,05 T e rra -M u -
teţi deplasa intr-o filcRî 24,00—1,00 M uzică sim fo nică.
Stoica Ichim din Hunedoa activitate pe care îl dovediţi a copilului a primit-o dum localitate din Judeţ, folo
ra ne relatează c& în anul cu acte oficiale vi se iau în neaei, pînă la data de 1 Ia
]9f)4 şi-a făcui cerere de trans consideraţie pentru stabilirea nuarie 1969. De la această da sind ca mijloc de locomo Restul (cîteva mii) aşteaptă.
fer de la I.C.S.H. la Combi pensiei, la data cînd împliniţi tă însă nu mal lucrează şi, ca ţie autobuzele I.T.A. ? Pro-
natul siderurgic Hunedoara, vîrsta de pensionare: 62 ani. atare, nu mai poate primi a- curaţî-vă „Mersul autobu
datorită faptului că unitatea In caz că aţi mal lucra încă locaţla de stat a copilului zelor". Altfel riscaţi. Mai Poate se va gindi cineva la e i« Liceu! pedagogic Deva
unde a lucrat nu l-a încadrat 4 ani, vîrsta de pensionare ar Cum poate rezolva această ales daca apelaţi la tele
conform pregătirii pe care o fi de 60 de ani. Acesta este problemă, mai ales că la ora fon. Pe fir, ştiţi cum e :
avea. Nu s-ar putea ca aceas avantajul pe care-1 pierdeţi actuală copilul este elev şl „Verba volant". Nu-1 ne Divizionarele C de fotbal pâ. Ca atare vom începe o
tă perioadă să nu fie conside dacă Intrerupeţi acum activi are nevoie de o îngrijire deo gru pe alb,, n-oi dovada. Minerul Ghelar şi Minerul nouă construcţie Sn altă par
rată întreruptă la acordarea tatea. sebită ? — ne întreabă citi Teliuc concentrează toată ac te şl vom amenaja şi un te a n u n ţ ă
sporului de vechime ? — ne Romulus Garnic din Vaţa toarea. Trebuie să procuraţi tivitatea sportivă din Poiana ren de volei. Ghelarul avea
întreabă cititorul. In H.C.M. de Jos ne relatează că din o adeverinţă de la consiliul Ruscâi. La atît, la cele patru cîndva o echipă bună de vo
914/1968, la anexa 7, nu se anul 1966 şl pînă la sfîrşltul popular al oraşului în care echipe de fotbal (două de Ju lei. Dorim sâ o reorganizăm... CA SERBAREA CENTENARULUI ŞCOLII VA AVEA LOC
face nici o precizare la cazul anului 1967 a părăsit între locuiţi din care să reiasă că Informaţii niori şi două de seniori) se A r exista deci o perspecti IN ZILELE DE 24 Şl 25 OCTOMBRIE A.C.
relatat de dumneavoastră. prinderea minieră Barza pen nu mai sînteţl angajată din rezumă întreaga mişcare de vă ca o parte dintre tineri să
După cum bine ştiţi, prin ve tru a lucra în cadrul coope data de 1 ianuarie 1969. De educaţie fizică şi sport din practice popicele şi voleiul. INVITAM LA FESTIVITATE PE TOŢI CARE AU FOST PRO
chime neîntreruptă în aceeaşi rativei agricole de producţie asemenea, este necesar să ob această parte a judeţului. Totul depinde de amenajarea FESORI Şl ELEVI Al ACESTUI LICEU. CEI CARE DORESC
unitate se înţelege perioada din satul dumnealui „Anul ţineţi de la întreprinderea Bineînţeles, ceva sport se bazelor sportive respective
cit un angajat a fost în ra respectiv ml se ia în calcul la unde aţi lucrat o dovadă din care dez mai face în cadrul şcolilor Dar noul club din Ghelar şi SA PARTICIPE LA FESTIVITATE SlNT RUGAŢI SA COMU
porturi de muncă la unitatea stabilirea pensiei din cadrul care să reiasă că aţi prim it din cele două localităţi. Dar fosta sală a clubului vechi NICE ŞCOLII RINA LA DATA DE ÎS OCTOMBRIE A.C
în care lucrează, pe baza u asigurărilor sociale de stat ? alocaţia de stat pînă la înce nici măcar aşa nu se poate pot fl folosite şi pentru sport.
nuia si aceluiaşi contract de — ne întreabă cititorul. Pe tarea activităţii. Aceste ade vorbi aici despre o activitate Fondul uman din Ghelar (LICEUL PEDAGOGIC DEVA, STR. GH. BARIŢIW
muncă pe durată nedetermî- rioada lucrată în cooperativa verinţe, însoţite de o cerere, informează sportivă dezvoltată. Atîta constituie premisa orientării NR, 2. TELEFON 1 14 46)
nată. Deci, posibilităţi le agricolă nu v) se va lua în le trim iteţi la întreprinderea vreme cît, din cîteva mii de spre unele discipline specifi
gale de a vi se face rectifica calcul Ia stabilirea pensiei unde lucrează fostul soţ, res tineri, doar vreo 50 sînt an- ce bărbaţilor. Astfel, la sălile
rea în cartea de muncă nu din cadrul asigurărilor socia pectiv tatăl copilului, pentru
sînt. Dacă în carnetul . de le de stat. VI se poate însă a primi dumnealui acest
muncă nu se specifica, că acorda, la data cînd împli drept. La data cînd acesta Numai că vorba care a
transferul s-a făcut Ia -cere niţi vîrsta de 65 de ani, dacă trim ite copilului pensia ali „zburat" de la telefonul în Poiana Ruscăi
re, se considera, sub raportul prestaţi în fiecare an activi mentară stabilită prin lege 1 30 33, Autogara Deva, întreprinderea de gospodărie co- |
stabilit de vechimea neîntre tate în C.A.P., pensie din a îi expediază şi alocaţia de marţi, 6 octombrie, ora
ruptă în aceeaşi unitate, ca cest sector, chiar dacă sînteţl stat la care are dreptul. Sa 12,10 suna scurt şl promt : grenaţi într-o activitate or despre care vorbim se pot
fiind efectuat în Interesul şl beneficiar al unei pensii lariaţii de la întreprinderea „12,30". Adică ora la care ganizată, permanentă şi nu practica cu succes, dar mrf munalâ şi locative Hunedoara j
serviciului. din cadrul asigurărilor socia unde lucrează soţul ştiu cum aveam autobuz spre Certej. mai într-o singură disciplinâ ales prin preocuparea orga
Nicolae Cimpeanu din Bo- le de stat. Astfel Informaţi, ne-om apare de la sine întrebarea : nelor locale, boxul, luptele,
sorod ne întreabă că dacă C. M. din Brad. ne scrie că să procedeze, dacă o să le ex prezentat, la ora <:u pri „Poiana Ruscăi s-a speciali tenisul de masă.
întrerupe activitatea în mun are In întreţinere un copil pediaţi documentele menţio cina,- Io cosa de bilete. zat în fotbal ?“ Măcar de ar Condiţiile geografice ofe Piaţa Libertăţii nr. 27
că . timp de doi ani şi are născut din căsătoria legitimă nate mal sus. Dar aflăm, stupefiat», câ fi şi atît. Dar nici chiar fot ră posibilitatea amenajării
lucraţi 21 de ani, pierde cu un cetăţean de care a di autobuzul Indicat nu cir balul nu este apt sâ certifice unor pîrtii de schi, ce ar duce
dreptul la pensie ? Anii de vorţat recent. Alocaţia de stat N. PANA1TESCU câ la Teliuc şi Ghelar activi la înfiinţarea a încă unei
culă. Ne adresăm impie tatea sportivă se desfăşoară discipline sportive. Cu toate
gatului. Dialogul cu dum satisfăcător. acestea, interlocutorul nostru
nealui e şl moi concis :
Ce fac restul tinerilor ca
! I .................................................1 — Ne-om Interesat tele re nu practică fotbalul ? a fost de acord, recunoscînd
chiar uşurinţa şi posibilitatea
Bilanţ In curînd încep cursurile ! fonic, acum cîteva minu Sînt spectatori la meciuri t ca ele sâ ia fiinţă cu chel Q C f C3, C3T C3
a l o
p
n p
te, şi nl s-o spus că avem
tuieli minime, prin folosirea
Dar asta nu e suficient Pe
universităţii populare autobuz spre Certej la ora trecerea timpului liber al ti mijloacelor locale. Oare să t a E=3 d
12,30.
merituos ' - Mîine, nu azi. activităţi cultural-artistice, e- nu le fi venit ideea factori
prin
nerilor se realizează
exista
lor locali ? Oare ar
Noua universitate populară, recent înfiinţată la — Nu înţeleg... ducatlve, de agrement şi vreun tînăr care sâ refuze
Deva, îşi deschide cursurile la 15 octombrie a.c., cu sportive. Din punct de vede perspectiva de a practica
| In ultima lună, Clu I următoarele secţii i 1. Cultură generală („Literatură — Miercuri, nu morţi. re al sportului, organele lo boxul, luptele, schiul, teni
bul din Vulcan a pre- universală", „Cultură muzicală", „Probleme contem - ? 1 cale de specialitate, sindica sul sau şahul ? N-am crede.
| zentat un număr de 6 j porane ale educaţiei", „Pe paralelele lumii", „Mica — Miercuri şi vineri — tul din I.M. Hunedoara, aso Mai ales câ unul, sportiv,
! spectacole folclorice şi ' enciclopedie"). 2. Actualitate ştiinţifică („Ştiinţa con precizează impiegatul. ciaţiile sportive „M inerul“ (bineînţeles fotbalist) ne-a
! de muzică uşoară în lo ducerii şl organizării producţiei", „Metode moderne — De ce n-oţi spus o- Teliuc şl Ghelar nu oferă ti spus că „tinerii sînt trataţi
i calităţile Buta, Baraj, de prelucrare a datelor", „Ştiinţa medicală şi viaţa cest lucru şl telefonic ? nerilor decît fotbal. Fotba cam cu indiferenţă, chiar şi
! CImpu Iui Neag, Baru, contemporană"). 3. Limbi străine (germană, franceză, lul nu-I pot practica toţi ti juniorii de Ia fotbal. Am a
I Rîu-Bârbat şi pe propria engleză). 4. Pregătire şcolară — care se adresează ce Ne-aţl pus In situaţia să nerii din cele două exploa vea posibilităţi sâ practicăm
scenă. La reuşita spec lor ce doresc sâ susţină examenul de bacalaureat sau intlrzlem de la o acţiune tări miniere. Şi atunci nu le mal multe discipline sporti
tacolelor şl-au dat con admitere în învăţâmîntul superior (limba şi literatura la care trebuia sâ fim râmîn decît cluburile, dar ve, dar nimeni nu se intere
cursul interpreţii : Ilea română, matematică, fizică, chimie). prezenţi. mai ales bufetele şl restau sează de această problemă“ .
! na Nicula, Ioana Bugan, — Păi, nu eu... rantele. Iată aspectul cu ce Chiar dacă opinia căpita Vinde din stoc disponibil, fără re
i Mihai Bişceanu, Virgll ] Cursurile *de cultură generală, actualitate ştiinţifică ; N-om priceput ce-oţi le mai grave repercusiuni a nului echipei Minerul Ghe-#
j Ursu, Ioan Nemeş. Con j şl limbi străine se desfăşoară bilunar, iar cele de pre- i vrut sâ spuneţi, tovarăşe supra educării tineretului. Iar, Marin Furdui, ar supă partiţie, pe bază de comandă fermă
ducerea muzicală a fost i I găti re şcolară vor avea loc sâptâmînal. Expunerile j Impiegat. Aşteptăm să vâ Lipsa de preocupări organi ra pe cineva, sin tem totuşi de
l semnată de Sergiu Pe- i I vor fl susţinute de specialişti de înaltă calificare, ca- ; explicaţi. zate favorizează adoptarea acord câ la Ghelar, cu puţi
tre Boită iar momentele I j dre universitare, cercetători ştiinţifici şi vor fi înso- j nă preocupare, se poate im unităţilor socialiste:
j ţlte de filme artistice şi documentare, diafilme, dia celor mal uşoare (dar costi
vesele de Ioan Drâghlcl. j L. LARA sitoare) mijloace de omorire pulsiona si diversifica mişca
: pozitive, excursii de studii.
a timpului. " rea sportivă — pînză bituminizată, utilizabilă în
„Potenţial uman 'pentru Situaţia se repetă aproa
practicarea şi dezvoltarea pe ca la indigo şi la Teliuc,
sportului există suficient la cu diferenţa câ aici parcă Izolaţii.
Ghelar” — ne spunea Con slnt sl mai multe posibilităţi
stantin Chiriiâ, secretarul de organizare $1 înfiinţa
VREMEA comitetului de partid al mi re a1 noi discipline sportive.
nei. La noi există posibilita
Dar. de
aceasta
treaba
tea sâ se practice şi alte dis trebuie să se ocupe cineva
PENTRU 24 DE ORE cipline sportive, nu numai Poate, prin preocuparea co
fotbalul — şi-a continuat re mitetelor comunale de partid
Vrom ea va fl frum oasă şl latarea interlocutorul nostru. Si U.T.C., a conducerilor celor
re la tiv călduroasă. C erul va fi — Atunci de ce nu li se două mine, prin interesul co
m al m u lt senin. V ln tu l va su creează condiţii celor ce ar
fla slab d in vest. T e m p e ra tu ra mitetelor sindicatelor se vor
18.00 S um a rul se rii. m a xim ă va fl cup rin să In tre putea face sport, şi chiar de găsi şi oameni cărora sâ le
La volan — em isiune 18 şl 22 grade, Ia r cea m in im ă performanţă ? placă şi alte sporturi, nu nu
p e n tru co n d u că to rii a u to ; In tre 3 şl 6 grade. Noaptea şl
18,21) C ă m in u l; dim in eaţa , ceată. — Lipsa bazelor sportive mai fotbalul. Poate câ şi
19,15 A n u n ţu ri — p u b lic ita te ; este principala cauză. Din a Consiliul municipal pentru
19,20 1001 de i seri — em isiune cest motiv nu se poate trece educaţie fizică şi sport Hu
p e n tru cel m ic i; PENTRU URMĂTOARELE
19.30 T e le ju rn a lu l de scară; DOUA ZILE la constituirea altor secţii In nedoara şi chiar C J.E F.S.-
20.00 F ilm a rtis tic : „T in e re ţe cadrul asociaţiei sportive. ul au o atribuţie în acest
fă ră b â trin e ţe “ — film ro V rem e In general frum oasă Am început lucrările de a sens. In tot cazul, organe co
m anesc; şl călduroar.â, cu ce ru l v a ria
21,35 15 m in u te cu Ioan Baez; b il. V ln tu l va su fla slab d in Gata de plecare la drum. Pentru ca urarea „drum bun" sâ menajare a unei popicârii. laboratoare la organizarea şi
21.30 M al oveţl o În tre b a re ? vest. T e m p e ra tu ra staţio nară nu râminâ vorbă goală, ceferiştii simerleni se ingrije&c zilnic la stadion. Dar în prezent dezvoltarea mişcării sportive
S tlm sâ ne creştem co la început, apoi In scădere u-, s-a abandonat totul pentru sînt.
p il! î l şoarâ. cu aceeaşi consecvenţă.
22,50 T e le ju rn a lu l de noapte» câ terenul respectiv se sur- N. STANCIU
23.00 înch idere a em lsIu n lL
A duo m işcarea u n e i p o p u la ţii ru ra le care, In p ro p o rţie de 99
(U rm a re din n r. 4898) Ia sută, eate „p re ln d U 9 tria Iă * şl a cărei capacitate de orga
TREC TRENURILE MILITARE PORTUGHEZ*. nizare rigu roa să este re la tiv redusă. S tnt lip s iţi de m a te
ria le de a p ro vizio n a re elem entare. I-a m găsit e x tre m de ne
C ond u că to rii fo rţe lo r p o trio tlc e Im» propuseseră spre In Angol în d e stu lă to r e ch ip a ţi p e n tru frig u l p ă tru n ză to r al n o p ţilo r
dc pe p la to u . Eu u n u l a b U pu team d o rm i, deşi Im ! p e rm i
alegere o serio de ob ie ctive. „D a că ave ţi la dispoziţie vreo sesem lu x u l a două p ă tu ri. M u lţi lu p tă to ri p a trio ţi s ln t In
tre i lu n i, vă pu tem duce spre n o rd, peste calea ferată, In zdrenţe. A sistenţa m edicală este ru d im e n ta ră . H ran a n o r
ju r u l o ra ş u lu i Luso, apoi In d is tric tu l L u nda el c h ia r In m ală constă d ln tr-o sin g u ră m asă sărăcăcioasă pe zl — mei
estul d is tric tu lu i M a la nje. Sau, vâ putem duce p rin d is tric pisat în d u lc it cu m iere de pădure. O excepţie ne-a o fe rit
tu l M o xlco , p ln â In estul d is tric tu lu i B lé". Părea ne îndo ie l ziua In care g ru p u l n o stru a v ln a t o a n tilo p ă .
nic că el ocupau p o z iţii de am bele p ă rţi ale că li fera te 9prc
P orţele p a trio tic e au, apoi, problem e de Intende nţă de
p o rtu l L o b lto de la A tla n tic In regiunea Luso. „D a r, a a- marşul p ro p o rţii In su rm o n ta b ile . In In te rio r, m a x im u m ce -l po t
dâugat Ik o m , u n u l d in com anda nţi, nu aruncăm In aer l i realiza este tra n s p o rtu l cu a ju to ru l u n u l fel dc cărucioare
nia fe ra tă , a tît tim p c it Z a m bla are nevoie de ca. Aşo că pe două ro ţi. In e x te rio r, fo rţe le p a trio tic e tre b u ie sâ-şl
tre b u ie să acceptăm trecerea tre n u rilo r portugheze. în că r
cate cu arm e. D a r noi am blocat orice tra n s p o rtu ri ru tie re asigure ap rovizio n a re a peste O ceanul In d ia n şl de-a lu n g u l
a m ll de m ile de şorelc, totdeauna In m od discre t, u n e o ri
de la L u 90 spre est“ .
In secret. „C u toate acestea, m l-a spus N eto, cu ob işn uita
A PATRA MISIUNE 9I a p aren ta sa blln d e ţe , II vom In frln g e pe po rtug hezi. Şl
p o rtu g h e zii ştiu asta".
N edlsp unlnd de ctt de saee aâ ptâm ln l. am ales ca obiec Atlantic
tiv al m a rş u lu i m eu M uie. D in tre i m o tive . V oiam sâ In EI ClŞTIGA IN LUPTA
dic o a n u m ită d e stin a ţie p e n tru a vedea dacă p a trio ţii mă
po t In tr-a d e v ă r duce p ln â acolo. Ac«9f o b ie ctiv tre b u ia sa PENTRU O CAUZA DREAPTA
fie destul de departe de fro n tie ra Z a m b le l, căci a ltm in te ri
s-a r fl p u tu t rid ic a a rg u m e n tu l lo g ic câ ora do ar vo rb a de
„o s ă ritu ră peste fro n tie ră şl îna poi". In sf1r9lt, tre b u ia sâ toarc, avansul fo rţe lo r p a trio tic e spre vest este real şl e- Este aceasta o m işcare In tr-a d e v ă r Independentă 7 Eu
fie un o b ie ctiv a fla t în tr-o zonă cru cia lă p e n tru cea de-a fe c iiv . cred că da. Neto a p re c iz a t: „S ln te m o m işcare cu caracter
p a tra m isiun e a fo rţe lo r p a trio tic e : pă trun dere a constantă C oloanele de ap rovizio n a re co n tin u a u cu tru d ă m arşul n a ţio n a l, cu oa m eni de d ife rite o p in ii V rem sâ c o n stru im
d in A ngo la estică In d is tric te le re la tiv bogate 9! populate lo r de 6—8 sâ p tâ m ln l, în tre fro n tie ra Z a m b le l şi d e a lu rile o n a ţiu n e , d a r un a Independentă. Nu există altă cale pen
d in ce n tru — B lé, H uam bo. M a la nje — unde va f l h o tă rltâ p la to u lu i Blé. Aceste coloane n u m ă ră ptnă la 60 de oam eni, tru a ne salva oa m enii” .
cu adevărat soarta ră z b o iu lu i. flecare p u rtln d cile 23 k g de arm e şl m u n iţii. N e-am fn tll- I-a m ce ru t părerea despre re vo lu ţie . „N o i Încercăm să
„S tra te g ia noastră, a apus N oto, este de a p ă trun de con n it cu oam eni care venl9erâ de la B lé, cu a lţii care făceau elib e ră m şl să m o dern izăm pe oa m enii n o ştri p rln tr-o d u
tin u u In regiunea vestică, spre A tlantic® . In acest scop, cale întoarsă. blă re v o lu ţie — îm p o triv a s tru c tu rilo r lo r tra d iţio n a le , care
p a trio ţii Iu l N cto au înce put sâ lu p te In d is tric tu l L u n d a In A m p u tu t în re g is tra dovezi câ fo rţe le p a trio tic e u rm ă nu-1 m a l p o t se rvi şl Îm p o triv a d o m in a ţie i coloniale®. Şl
19C9, astfel In c it sâ ajun gă In M a la nje, ceea ce au şl re a resc cu succes re alizare a o b ie c tiv e lo r propuse. A n grenaţi după aceea 7 „N o i nu slntem o m işcare m u ltlra s ia lâ . A vem întreprinderea de reţele electrice
liz a t In 1969. In acelaşi tim p , detaşam entele avansate au In tr-u n ritm a fric a n , co m a n d a n ţii p a trio ţilo r Insistă câ nu In rln d u rlle noastre m e tişi, b ă rb a ţi şl fem ei de c u ltu ră d in
fost înd rep tate spre vest p rin M o xlco şl BI6. „ In 1968, m l-a slnt deosebit dc g ră b iţi. In a n ii care urm ează, el v o r să A ngola, al c ă ro r a ju to r II p re ţu im . A vem c h ia r colon işti
spus Ik o In legă tură cu aceasta, noi am de venit prea în con tinuo în tă rire a p o z iţie i lo r d in est, Îm b u n ă tă ţin d forţa p o rtug hezi care ne s p rijin ă In secret. M işcarea noastră este
cre ză to ri In fo rţe le noastre. A m pe rm is con ce n tră ri prea dc şoc a detaşam entelor lo r şl In te o s iflc ln d m a rşu l spre p e n tru to ţi a n golezii". Timişoara
m a ri ale u n ită ţilo r noastre şl acestea şl-au p ie rd u t m o b ili A tla n tic . Conducerea fo rţe lo r p a trio tic e p o a rtă am prenta Recenta v iz ită a Iu l N eto Ia P apa nu a fo st, fă ră În
tatea. A poi po rtu g h e zii au tre c u t la „o fe n sive verticale®, cu p e rso n a lită ţii Iu l N eto O m lin iş tit, de o m are sobrietate In doială, un sim p lu gest p ro to co la r. Deşi de fo rm a ţie p rotes
u n ită ţi de com m ando tra n sp o rta te cu e llco p le rcle şl nm g in d lrc , c it se poate de În d e p ă rta t de tip u l re b e lu lu i b e li tantă, N eto este In m od v ă d it co n ştie n t de necesitatea de „întreprinderea de reţele electrice Timişoara, Piaţa
fose greu lo v iţi. D or ne-am re ve n it. D upă ru m c e d rti, r.In- cos, N cto este un fo st m edic — a s tu d ia t In P o rtu g a lia — a clştlg a sim pa tia c a to lic ilo r a tlt din P o rtu g a lia , d t şl d in Romanilor, nr. 11 OFERĂ SPRE VlNZARE întreprinderilor
tem bine In sta la ţi aici In est. C ontin uăm să I n e l s p r e şl ocazional un poet de calitate. A zi, In v lrs tâ de 47 ani. A ngola. In tim p ce P o rtu g a lia se află în tr-o dependenţă
vest®. ca ra cte ru l său s-a de zvoltat şl s-a d csâ virşlt de cînd l-am c ritic ă dc F ra n ţa şl de alte p u te ri occidentale In p riv in ţa socialiste ELECTROZI DE SUDURA, RULMENŢI, ŞURUBURI
In tlln it p rim a oară, In 1962. EI vorbeşte astăzi ca u n om po liv ră r ilo r de arm e, N cto şl to va ră şii săi de lu p tă sînt în c re MECANICE, IZOLATORI CERAMICI, CABLURI TELEFONICE
SPRE VEST. SPRE ATLANTIC de plin Încrezăto r In succes. Este Insă vorba de o încredere d in ţa ţi câ este tim p u l ca lum ea occidentală sâ treacă la o Şl TELEGRAFICE, CLEME ELECTRICE, PIESE DE SCHIMB
p u te rn ic re alistă. reconsiderare a cauzei lo r. F a p tu l câ ci clştigâ acest lung
război dem onstrează, dacă nu altceva, cel p u ţin câ luptă PENTRU APARATE DE MĂSURĂ, PIESE DE SCHIMB !
In esenţă, lo t ceea ce Im t spusese N cto »Ic la »'»c-nnt
m l-a *®«t c o n firm a t de ceea ec am văzut sl am a u zit In CONDIŢIILE INGRATE DE LUPTA p e n tru o cauză dreaptă. AUTO, ECHIPAMENT DE PROTECŢIE Şl ALTE MATERIALE.
d ru ir.n l plnâ la M idă «d îna poi. Fără înd oială. n .v-fu rh czll (Agerpres)
au n lrrd n t în In '- s tiv a strategică, re ţln în d doar scurte ^ N eto şl c e ila lţi d in ju ru l său sln t sinceri în ce prive şte Pentru informaţii suplimentare a se adresa serviciului
IM M -'d^c t»«- 1»*c1 d in care unolc le-a m p u tu t u rm ă ri. Jud e m ic u ltlţile lo r, care nu stn t n ic i pe departe m ici. El con- (S flrş lt)
cind d » p l s itu a ţia «In zona M uté şl din p ă d u rile In c o n ju ră - de aprovizionare I.R.E.T. telefon 1 27 04". J