Page 32 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 32
m m m a ii c u m iih u l PRUBLE Intervenţie românească Vizita preşedin
la lucrările conferinţei Uniunii telui Pompidou atlas
I JURIDICE M ADUIUÀRII GEilERAlF A OUI. în U.R.S.S.
interparlamentare MOSCOVA 8 (Agerpres). -
Cea de-a treia zi a
vizitei
NEW YORK 8 — Trimisul lor cu diferite ţâri pe baza contribui, de o manieră sub oficiale pe care preşedintele
special Agerpres, Adrian Io- strictă a egalităţii suverane a stanţială, la procesul pozitiv HAGA 8 — Trimisul speci-' principiului dreptului interna seph Luns. a declarat, printre Franţei, Georges Pompidou, o MII DE PERSOANE
nescu, transmite : Comitetul statelor, a dreptului lor inalie de pi-omovare o regulilor de al Agerpres, M. Moarcă*. ţional. la promovarea metode altele, ră „primatul forţei tre întreprinde în Uniunea So IZOLATE DIN CAUZA
pentru probleme juridice nl A nabil de a-şi exercita prerogati drept şi la respectarea lor în transmite : In codrul lucrări lor politice în soluţionarea buie definitiv înlocuit în via vietică, a fost consacrată unei
du nării Generale a O.N.li. e- vele naţionale, a principiilor raporturile dintre naţiuni. lor celei de-a 58-a conferinţe problemelor litigioase 'Con ţa politică,internaţională prin călătorii prin ţară. Joi dimi INUNDAŢIILOR
xamineazâ in prezent raportul Cartei O.N.U. O altă recoman Raportul Comisiei de drept a Uniunii interparlamentare, siderăm câ înscrierea în trata primatul dreptului". Delegatul neaţa, preşedintele Pompidou,
Comisiei de drept internaţio- dare a delegatului român pri internaţional, însoţit de reco desfăşurate sub preşedinţia tele internaţionale a obiectivu tunisian, R. M’Ral, a declarat însoţit de Nikolai Podgornîi, Porto Rico trece ..l
nai asupra activităţii de ela veşte extinderea în practica mandările şi observaţiile Co conducătorului delegaţiei ro lui renunţării la folosirea for câ guvernul, parlamentul şi preşedintele Prezidiului So prezent prin una din ce
borare a proiectelor de artico mitetului pentru probleme ju mâne, Mihnij Levente, vice ţei şi ameninţării cu forţa în poporul tunisian aspiră spre o vietului Suprem nl U.R.S S., le mai grave situaţii din
le — 116 la număr pînâ în activităţii Comisiei pentru ridice, urmează n fi supus ul preşedinte a] sesiuni, dele relaţiile dintre state, a spus cooperare cu toate ţările din precum şi de Maurice Schu ultimii 20 de ani ca ur
prezent — ale unei convenţii dreptul internaţional a semi- terior Adunării Generale a gaţii au luat în discuţie pro Ilie Râdulescu. constituie un bazinul mediteranean, fără mann, ministrul afacerilor mare a marilor inunda
privind relaţiile dintre state şi nariilor în problemele care pol o .n .u : iectul de rezoluţie intitulat factor de o deosebită impor nici o discriminare El s-a externe al Franţei, a părăsit ţii care s-au abătut asu
organizaţiile internaţionale sau „Contribuţia parlamentelor In tantă pentru realizarea securi pronunţat in favoarea unei Moscova, la bordul unui a pra ţării. Diversele re
conferinţele cu caracter inter întărirea securităţii pe plan tăţii popoarelor şi tocmai de soluţionări paşnice a conflic vion special. Era prevăzut ca giuni ale insulei sînt (n
naţional organizate sub egida regional şi mondial“, prezen aceea ar merita ca Uniunea telor din această zonă şi trans în cursul acestei călătorii să mod practic izolate. De
acestora. tat de delegatul finlandez J interparlamentară, parlamen formarea Mediteranci într-un continue convorbirile dintre şi nu s-au comunicat în
La dezbaterile din Comitet NEW YORK 8. — Trimisul special Agerpres, A Virolninen, şi proiectul de re tele tuturor statelor să milite lac al păcii, înlr-o mare a va înalţii oaspeţi francezi şi con că nici un fel de date
ducătorii
sovietici.
Potrivit
nu luat euvîntul reprezentanţii drian lonescu. transmite: Secretarul general al zoluţie „Parlamentul şi coopr- ze în această direcţie. selor de turism şi agrement şi agenţiei France Presse, după privind consecinţele ca
Braziliei, Franţei, Austriei, O.N.U., U Thant, a luminat reprezentantului perma rarea economică regională'! in încheierea intervenţiei nu a navelor de război. ce nu examinat relaţiile eco tastrofei, se crede că
U.RS.S., Nigeriei, Ciprului, U- nent al României (a Naţiunile Unite, ambasadorul nrez.entat de delegatul roma-- sale. în cai c a abordat o gamă Reprezentantul Turciei, A nomice bilaterale, chiar în sint importante pierderi
gandei, Tanzaniei, Poloniei şi Gheorghe Diaeonescu, un cec reprezentîml va Tudor Drâganu largă de probleme — înfăptu Aqanoglu, r< arătat că ţara sa ziua sosirii preşedintelui Pom de vieţi omeneşti şi pa
altor ţări. Exprimînd punctul loarea contribuţiei personalului secretariatului O.N.U. La acest punct al ordinii (L irea universalităţii O.N.IV depune eforturi susţinute pen pidou In Moscova, şi proble gube de cîteva zeci de
de vedere al ţarii noastre, de în sprijinul populaţiei acelor localităţi din ţara noas zi a luat euvîntul delegatul • >rin restabilirea drepturilor tru dezvoltare de relaţii pi ie mele europene, în cursul ce milioane de dolari.
legatul român Gheorghe Se- tră care au fost afet late de inundaţii. In cursul român Hie Rădulcscu. Vorbi H. P Chineze. întrunirea con- Icneşti cu ţări lo învecinate — lor trei ore de convorbiri de Autorităţile au luat o
earin a prezentat o seric de scurtei ceremonii care a avut loc cu această ocazie. torul a declarat că. dună nâ- r?rinlei europene a statelor U.R S.S., România, Bulgaria şi miercuri dimineaţă, Interlo serie de măsuri pentru
consideraţii, îndeosebi cu pri U Thant a declarat că aceasta reprezintă „o contribu reren delegaţiei române. Uni <'lc. — deputatul Ilie Râdules- Iugoslavia. Parlamentul Tur cutorii francezi şi sovietici salvarea miilor de per
vire la necesitatea ca elabora ţie simbolică, dînd expresie sentimentelor dc compa unea înl('tparlnin<'-'>t ară. par 'u a prezentat o seamă dc ciei—a spus e! — se declară re s-au consacrat joi principa soane izolate.
rea normelor juridice ale re siune ale personalului secretariatului O.N.U. faţă de lamentarii tuturor ţârilor, ar propuneri concrete. ceptiv pentru orice iniţiativă lelor aspecte ale vieţii inter ★
laţiilor dintre state şi organi putea să aducă o contribuţie In cadru] aceluiaşi - punct nl de natură să întărească cola naţionale. După trei zile de ploi
zaţiile internaţionale sa se cei care au avut de suferit, precum şi dorinţei orga mult mai activă In respecta ordinii de zi. ministrul aface borarea regională pe baza res ■Un purtător de cuvînt al torenţiale neîntrerupte,
bazeze în permanenţă pe nizaţiei de a sprijini eforturile poporului român pen rea în relaţiile dintre state a rilor externe nl Olandei, Jo- pectării principiilor suverani delegaţiei franceze a relevat in Porto Rico s-au înre
principiul universalităţii a- tru înlăturarea pagubelor pricinuite de calamităţi". tăţii fiecărui stat şi neames câ preşedintele Pompidou a gistrat. grave inundaţii,
eestora din urmă, aşa cum Asigurind de sincera gratitudine a guvernului ro tecului în treburile interne. S. confirmat hotârîren Franţei care au provocat moar
prevăd înseşi actele lor consti mân, ambasadorul Gh. Diaeonescu şi-a exprimat con Kohnnov (U.R S.S.) a declarat ,,de a continua politica de tea a 6 persoane. Pagu
tutive. Delegaţia română îm Vizita tui Couve că Uniunea Sovietică a acor înţelegere şi cooperare în toa bele materiale sint eva
părtăşeşte totodată punctul de vingerea că gestul membrilor secretariatului simboli dat şi acordă asistenţa unui te domeniile" şi de a obi.ine luate la peste 23 milioa-
vedere, evidenţiat în cursul zează sentimentele statelor pc care le reprezintă în mare număr de ţâri din Asia de pe urma eij „tonic foloa y ne dolari, iar un număr
lucrărilor Comitetului, favora acest organism al Naţiunilor Unite faţă de România şi Africa, pentru a-şi dezvolta sele posibile pentru pacea T de 3 000 de familii au ră-
bil stabilirii regulilor care tre şi poporul ci. de Murville la Pekin economiile lor naţionale mondială". ţ mas fără adăpost Mij
buie să conducă organizaţiile i loacele de comunicaţii
Internaţionale în raporturile I- \ pe insulă au fost practic
ţj întrerupte.
PEKIN 8 (Agerpres). — g rijii şi eforturilor persona ■ Guvernatorul din Por
Ciu En-lai, premierul Con le ale preşedintelui Mao Tze-
' to Rico a cerut preşe-
siliului de Stat al R.P. Chi dun şi ale generalului de \ dintelui Nixon să deda-
neze, s-n înlîlnil joi, la Pekin, Guullc, China şi Franţa au t re insula regiune sinis-
A c ţ i u n i r e v e n d i c a t i v e cu fostul prim-ministru fran stabilit bune relaţii cu peste ) trată şi să acorde spri-
cez, Maurice Couve de Mur
şase ani în urmă. In ultimii
ville, care face o vizită în ani. ţările noastre au menţi \ jin federal pentru ajuto-
LONDRA Tamisa este ameninţată de OSLO R P. Chineză. In invitaţia gu nut şt au dezvoltat aceste bu i rarea sinistraţilor şi re-
i facerea obiectivelor dis-
Greva muncitorilor din cea mai serioasă poluare La apelul Uniunii naţio vernului acestei ţări. La con ne relaţii", a spus yicepre- î truse.
serviciile de salubritate din din ultimii 25 de ani, nul nale a muncitorilor din vorbiri au participat Li Sicn- mierul Li Sien-nien. In con
Marea Britanie a intrat joi fiind contaminat pe o lun Norvegia, toţi membrii a- nien, vicepremier al Consiliu tinuare. el a relevat sprijinul | BILANŢ TRAGIC
în cea de-a 10-a zi de la de gime de peste 20 de kilome ceslei organizaţii au partici lui dc Stat, Lo Kuei-bo, mi acordat de Couve de Murville
clanşarea ei. Urmările aces tri, punînd în pericol utît pat miercuri la grevre de nistru adjunct a) afacerilor cauzei restabilirii drepturilor \ Intr-un raport oficial
tei acţiuni au devenit îngri populaţia localităţilor 'rive scurtă durată. Acţiunea are externe, şi alte oficialităţi legitime ale Republicii Popu ■ publicat Ia Londra se
jorătoare pentru autorităţile rane, cît şi viaţa faunei sensul unui prim protest al chineze, precum şi ambasado lare Chineze în Organizaţia i arată că in 1969 s-au
de la Londra. Cantităţi uria subacvatice. sindicalelor fată de inten rul francez la Pekin. Elienne Naţiunilor Unite , înregistrat tn Marea
şe de gunoi s-au strîns pe Greva celor 50 000 de sa ţiile guvernului de a adop Manac’h. şi alţi membri ni In euvîntul de răspuns,
Britanie 322 390 acciden
străzile oraşelor, Izbucnirea ta măsuri fiscale restrictive. ambasadei. Couve dc Murville a relevat te in producţie din care
unei epidemii a devenit lariaţi din serviciile de sa După cum s-a mai anunţat, Premierul Ciu En-lai a a- râ relaţiile dintre Franţa şi 649 mortale. Din cauza
iminentă, mai irţulte nuri lubritate este sprijinită prin proiectul de buget pentru vul o convorbire prieteneas R P. Chineză sînt excelente în
sînt poluate, întfucît staţii acţiuni similare de către şo anul IH71, prezentat luni că cu Couve de Murville şi toate domeniile şi câ în ţara organizării defectuoase
a securităţii muncii au
le de pompare şi uzinele de ferii de pe ambulanţele sa parlamentului de către mi cu celelalte personalităţi sa se manifestă un mare in avut de suferit 15 000 dc
nistrul de finanţe, Ole Myr- franceze, informează agenţia teres pentru tot ceea ce pri
tratare a gunoaielor sînt o nitare şi de către persona China Nouă. tineri şi tinere în virstă
voll. prevede o creştere a veşte R P. Chineză. El a ară
prite. După cum precizează lul de serviciu din multe laxelor asupra unor articole ★ tat în continuare câ R.P. Chi de ptnă la 18 ani.
mai multe agenţii de presă, alte domenii de activitate. de consum. Li Sien-nien, vicepremier nl neză nu este numai o tară
Consiliului de Stat al R. P. mare, dar şi o ţară care se CEL MAI LUNG POD
Chineze, a ofeiht un dineu în dezvoltă, înaintînd sub con VIETNAMUL DE SUD. - Armata de Eliberare Naţională din DIN EUROPA
cinstea lui Maurice Couve de ducerea guvernului său şi a Vietnamul de sud obţine noi şi noi victorii asupra trupelor a-
Declaraţia lui Anwar Sadat Murville. preşedintelui Mao Tze-dun. mericano-saigoneze. Cunoscuta firmă suc-
IN FOTO ! Plasarea minelor pe o şosea din Vietnamul de
Salutînd, în numele guver
nului R.P. Chineze pe fostul sud. I deză „Skanska Ccmcnt-
I gjutcricV'
construieşte
premier al Franţei, Li Sien-
CAIRO R (Agerpres). — a urma, în acest domeniu, Anvvar Sadat a precizat câ nîen a exprimat convingerea cel mai lung pod din Eu-
După ce Adunarea Naţio politica iniţială de fostul pre pentru R.A.U., aceasta în câ această vizită va contribui 1 ropa, de 6 070 m. El va
nală a H A U. a aprobat pro şedinte, Gamal Abdel Nosser, seamnă ,,o aliniere la inde la dezvoltarea relaţiilor dc Inundaţii catas I face legătura peste Ma
punerea Comitetului Executiv Anwar Sadnl a precizat râ pendenţă. libertate, pace şî prietenie dintre cele două Noul preşedinte bolivian, I rea Baltică intre insula
Suprem al Uniunii Socialiste lupta pentru eliberarea tutu progres, lupta împotriva tu ţâri, la înţelegerea reciprocă Olnnd şi Suedia conti-
prietenie trofale în Italia
Arabe ca Anwar Sodat să fie ror teritoriilor arabe ocupa turor celor ce ameninţă a- dintre popoarele chinez şi I nentală. Construcţia a
preşedinte nl ţârii pe urmă te, precum şi pentru asigura cesle valori, precum şi prie francez. „Există o I cestui uriaş pod se află
torii şase ani (propunere care rea drepturilor, populaţiei pa tenia cu Uniunea Sovietică tradiţională între popoarele generalul Torres, declara in prezent intr-o fază
urmează să fie confirmată în lestiniene, constituie un o Si cu ţările socialiste". chinez şi francez. Datorită avansată. Lucrările au
cadrul unui referendum na biectiv de bază al politicii GENOVA. — Ploile to I început în ianuarie 1968
ţional), noul candidat la pos externe a R.A.U. De aseme renţiale care s-au abătut I vor lua sfirşit în
tul de preşedinte a expus li nea, el s-a pronunţat pentru miercuri asupra Genovei şi câ va iorma un toamna anului 1972.
niile generale ole politicii pe unitatea tuturor ţârilor arabe. In Belgia vor avea loc duminică a localităţilor din împreju I Insula Oland, renumită
care o va urma Egiptul. Exprimînd adeziunea ţârii rimi au continuat în tot I pentru flora sa rară, a
alegeri pentru consiliile cînd inundaţii catastrofale. t trage in fiecare an un
Menţionînd holârirea sa de sale la politica de nealiniere, cursul zilei de joi, provo- guvern popular
număr sporit de turişti.
Străzile Genovei şi ale lo i In 1069, dc pildă, accas-
municipale şi comunale calităţilor din ju r — Acqua- LA PAZ 8 (Agerpres). — puneri formulate de această i lă insulă o fost vizitată
santa, Volţii, Varazze, Pra
şi Peglî — sînt invadate de După instalarea la palatul pre organizaţie sindicală pentru a de 1,8 milioane turişti.
BRUXELLES 8 (Agerpres). Majoritatea substanţială de torente de apă şi noroi. Ni zidenţial Quemado, generalul fi incluse în viitorul program
Aproximativ 6,5 milioane 12R din 212 deputaţi pe care velul apelor a atins în u Juan Jose Torres a depus ju- de guvernare. i „CONCORDE" -
de belgieni, printre care pen Eyskens o are în parlament nele zone înălţimea de doi râmîntul ca preşedinte al Bo- După cum transmit agenţii . de DOUA ORI VITEZA
tru prima oară şi cei care au (faţă de 32 de mandate ale metri. Iiviei. Adresîndu-se mulţimii le de presă. în capitala bolivi- SUNETULUI
împlinit 18 ani, vor alege du extremiştilor) 'nu va fi afec Pînâ joi seara, au fost care manifesta pe străzile din anâ, La Paz, a fost restabilita
minică reprezentanţii lor în tată direct de alegerile co găsiţi 16 morţi şi peste 20 jurul palatului, generalul Tor ordinea. Populaţia continuă sâ I La sfirşitul acestui an,
consiliile municipale şi comu munale. Cu toate acestea, o de răniţi. Cercetările con res a declarai câ va trece în manifeste pe străzi în sprijinul constructorii avionului,
nale Insă pe lîngă desemna serie de parlamentari din tinuă mai ales pe plajă, curînd la formarea unui gu Guvernului Revoluţionar pro supersonic dc pasageri
rea deputaţilor în primării, ambele partide ale coaliţiei, unde au fost tîrîte de ape vern popular al cărui scop mis de Torres, care va fi for I „Concorde“ vor fi in po-
alegătorii vor aproba sau nu sub presiunea „fanaticilor zeci de automobile. In pri principal va consta în ridica mat, potrivit declaraţiilor fă j sesia datelor necesare
implicit şi politica actualului lingvistici" ar putea să ezite ma zi, inundaţiile au pro rea nivelului de viaţă al boli cute miercuri de acesta, dîn determinării rentabili-
guvern relativ la conflictul în faţa planurilor primului vocat pagube materiale în vienilor. „m ilitari revoluţionari, munci taţii acestuia, factor
lingvislir. care continuă să ministru de reformă consti valoare de 1 miliard de li Centrala muncitorească bo tori şi reprezentanţi ai studen principal al succesului
fie un element dc poluare a tuţională, menite să rezolve re. Fluviile Teiro şi Leira liviana, cea mai puternică or ţilor". Gărzi muncitoreşti, ţă
atmosferei politice interne a problema conflictului dintre şi-au părăsit albiile, revâr- ganizaţie sindicală dispunînd răneşti şi studenţeşti înar său comercial pe lingă
ţârii. flamanzi şi valoni. De aceea, sîndu-se peste culturile a de o influenţă politică deosebi mate, venite din diverse regi companiile aeriene. Du
Coaliţia, formata din creş- Gaston Eyskens are nevoie de gricole. Circulaţia pe auto tă în ţară, care şi-a declarat uni ale ţârii, şi m ilitari ai u- pă cum a declarat intr-o
tin-sociali şi socialişti, sub cît mai multe voturi acorda străzi’ a fost întreruptă, sprijinul în cursul recentelor nitâţilor fidele noului preşe conferinţă de presă ţi
conducerea primului ministru te coaliţiei pentru a întări iar trenurile care se aflau evenimente pentru generalul dinte asigură liniştea capitalei. nută la Paris Henri
Gaston Eyskens va trebui să poziţia guvernului său în e în zona inundată au fost Torres, a prezentat acestuia un Se anunţă câ in capitală a luat Zicgler, preşedintele so
se aştepte la o puternică o- document in titu la t: „Manda fiinţă „Comitetul popular cietăţii aerospaţiale din
R. P. POLONA. - IN FOTO : Barajul hidrocentralei de la Wro- forturile depuse în vederea blocate. pentru apărarea muncitorilor". Franţa, „Concorde“ va
clawek, recent intrată in (uncţiu ne. fensivâ din partea celor două soluţionării complicatului con tul forţelor populare“. Docu Formaţiunile înarmate ate
grupări extremiste denumite mentul cuprinde sintetizate în trebui să atingă in cele
generic „partidele lingvistice". flict lingvistic. 20 de puncte principalele pro- comitetului au ocupat sediile a din urmă o viteză de doi
trei importante ziare bolivie- macii (un mach este e
ne cunoscute pentru orienta gal cu viteza sunetului).
rea lor de dreapta — „El Dia In acest scop, prototipul
PEKIN. - Ciu En-lai, premierul Consiliului DAKAR. - Reprezentanţii a 14 stole ofrica- mere ale Congresului ou căzut de acord să rio" şi „Hoy" din La Paz şî francez va efectua pină
de Stat al R.P. Chineze, a primit delegaţia ne, reuniţi la Dakar, au semnat actul de con suspende lucrările de la 14 octombrie pînâ lo „Los Tîempos" din Cocha la sfirşitul acestui an
Asociaţiei de schimburi culturale Japonia-Chi- stituire a Asociaţiei pentru dezvoltarea culturii 16 noiembrie. bamba. cerind suspendarea a încă 8 sau 10 zboruri.
no, condusă de Kenzoo Nakajimo şi o avut o orezului in Africa de vest. Obiectivele asocia pariţiei lor şi constituirea unei Primele aparate „Con
convorbire cordială, prietenească cu membrii ţiei sînt încurajarea culturilor de orez in a- BONN, - „R.F. a Germaniei se află intr-o cooperative a ziariştilor pro corde“ vor intra in ex
delegaţiei, informează agenţia China Nouă. ceostă regiune o continentului ofricon, ame fază caracterizată de o încetinire a activităţii gresişti, care să reflecte şi sâ ploatare la începutul a
apere în presă interesele po
liorarea producţiei şi o condiţiilor de stocare industriale şi de creştere a preţurilor", a de nului 1974. După cum se
VARŞOVIA. - Ryszard Karski, adjunct al şi de comerciolizore. Stolele semnotore s-ou da rot în Bundestag Korl Schiller, ministrul e porului. Formaţiunile comite ştie, acest avion este
ministrului comerţului exterior al R.P, Polone, angajat să furnizeze instalaţii şî terenuri nece tului au efectuat, de asemenea, realizat in comun dc
şi-a încheiat vizita efectuată in Belgia, sare pentru activităţile de cercetare şi forma conomiei. In raportul prerentat In Bundestag descinderi la domiciliile unor Marea Britanie şi Fran
la invitaţia ministrului comerţului exterior, rea personolului specializat. asupra situaţiei economice actuale a R.F.G., personalităţi politice bolivîene ţa
Schiller o subliniat câ indicele preţurilor lo
Henri Foyat, şi în Olanda, la invitaţia lui consum o sporit în luna septembrie cu 3,8 la de dreapta.
Roelf Nelissen, ministrul pentru problemele e sută, Iar în luno precedentă cu 4 la sută. Agenţiile de presă transmit „DRAGON III"
conomice. j BRUXELLES. - Preşedintele R.S.F. Iu- j câ situaţia din celelalte oraşe
Pe de altă parte, Schiller s-a referit la acti
In cursul acestor vizite, informează agenţia goslavia, losif Broz Tito, aflat in vizită j vitatea din ultimele 12 luni a Băncii federale, bolivîene şî provincii este în La centrul spatia! de. •
general calmă. Singurul inci
PAP, au fost examinate probleme privind în oficială la Bruxelles, a conferit joi cu i orătînd că aceasta continuă aplicarea politi dent mai important, produs în la Lanccs a fost lansată
cheierea unui nou acord comerciol pe termen Gaston Eyskens, primul ministru al Bel- j o sondă spaţială france
BERNA. - Camera inferioară o Paria* lung între Polonia şi Uniunea Economică a gieî. După cum precizeozâ agenţia j cii sole restrictive asupra creditelor şî câ fără cursul nopţii de miercuri spre za, de tipul „Dragon HI",
joi, s-a înregistrat, în locali
meniului elveţian o hotă rit, cu 98 de Beneluxului, fiind stabilite unele prevederi de Tamug, cel doi oameni de stat au dis- i reevaluarea mărcii în octombrie anul trecut tatea minieră Oruru, situată destinată cercetării tem- 1
voturi contra 2, să acorde guvernului bază ale acordului, care urmează să fie sem cutat asupra unor probleme interna- j preţurile or fi crescut într-o proporţie mult mai la aproximativ 250 km sud de peraturii ionosferei şi I
dreptul de o modifica paritatea fran nat ia finele anului în curs. Au fost discutate, ţlonale actuale şi relaţiilor de coopera- \ mare. densităţii sale electroni- |
cului elveţian. Potrivit actualei legis de asemenea, probleme legate de dezvoltarea re dintre Belgia şi Iugoslavia. j capitală. Unităţile militare ale
laţii acest drept revine doar parlamen schimburilor reciproce de mărfuri şî o colabo Preşedintele Tito a scos în evidenţă - j garnizoanei locale, comandate ce. In viitoarele zece zi- ,
le, o nouă rachetă-san- ‘
tului. Camera superiooră a parlamen rări? industriale. arata agenţia Taniug — bunele relaţii j de ofiţeri rebeli, au deschis fo
tului se va pronunţa asupra acestei mă existente intre cele două ţâri. El a oră- i cul asupra unor coloane de dă „Dragon“ va fi lan- \
suri — care urmăreşte modernizarea LONDRA. - „Anglia are dreptul deplin de tot, de asemenea, că a constatat în ! muncitori şi studenţi care or sată. |
legislaţiei monetare - cu prilejul sesi a relua livrările de armament destinate RSA", cursul convorbirilor „o largă identi- j ganizaseră o demonstraţie de CEAJA EXTREM DE DEASA |
sprijinire a regimului genera
unii porlamentore din luna decem a declarat ziariştilor Alee Douglas*Home, mi tate de vederi asupra tuturor marilor j lului Torres. Potrivit primelor
brie. nistrul englez al afacerilor externe şi pentru probleme internaţionale", j informaţii, şapte demonstranţi IN POLONIA \
Referindu-se Io probleme europene, ‘
problemele Commonwealthului.
i primul ministru ol Belgiei o subliniat - au fost ucişi şî cîteva zeci au O ceată extrem de )
Este cunoscut că actualul guvern conserva i potrivit agenţiei cîtote - câ ţara sa es- fost răniţi. Generalul Torres.
MOSCOVA. - Prezidiul Sovietului Suprem al tor o făcut cunoscută pentru primo oară o- | te interesotă In convocarea une! confe- înştiinţat de aceste incidente, deasă a împiedicat joi \
U.R.S S l-a numit pe Vladimir Vinogradov ad ceostă intenţie a sa în iulie, după venirea lo i rinţe europene asupra securităţii, men- l-a convocat de urgenţă pe co dimineaţa, timp de două «
junct al ministrului de externe, ambasador al putere, determinînd viguroase acţiuni de pro | ţionînd că aceasta trebuie să fie bine mandantul garnizoanei din O- ore şi jumătate, decola- *
rea avioanelor de pe ae-
Uniunii Sovietice in Republica Arabă Unită, test pe continentul african. pregătită. ruru. Potrivit unor informaţii roportul din capitala )
l
inlormea.ră agenţia TASS. Vizita oficiolfi în Belgia o preşedin neconfirmate oficial, coman R.P. Polone. De aseme- *
BELGRAD. - In Iugoslavia se află în vizită telui losip Broz Tito urmează să ia sfîr- dantul garnizoanei ar fi fos»
HELSINKI. - Aflat in vizită oficială în Fin o delegaţie de reprezentanţi ai industriei si* sît viheri. | destituit de către noul preşe nea, miercuri noaptea. »
landa, preşedintele R S. Cehoslovace, Ludvîk derurgice japoneze, informează agenţîo Ta- dinte. navele din portul Szcze- ^ l
cin nu au putut pleca in
Svoboda, s-a intors joi seara la Helsinki după niug. Delegaţia niponă, care studiază posi Ultimele ştiri sosite joi sea cursă. Ceaţa — prechea- ,
bilităţile încheierii unor tronzocţii privind vîn* WASHINGTON. - Speokerul Camerei Re ra din Ln Pa^ informează câ
o călătorie de două zile in oraşele Turku şî prezentanţilor o S.U.A., John McCormack, a ză agenţia PAP — a în- )
zarea şî achiziţionarea de produse siderurgi generalul Rogelio Miranda, i
Jyvoskyla. In timpul vizitei sale in cele două o ce în Iugoslavia, poartă, totodată, cu repre anunţat că miercurea viitoare Congresul ame Aspect exterior al fabricii de ciment „8 Fe niţiatorul loviturii militare de ccput să se ridice abia ţ
roşe menţionate, preşedintele Svobodo a fost zentanţii iugoslavi convorbiri în probleme le rican va intra în vacanţă in vederea alegeri bruarie" din Phenian. stat de dreapta, s-nr fi refu către ora primului. i
însoţit de preşedintele Urho Kekkonen. gate de coloborareo industrială. lor legislative din noiembrie. Cete două Ca giat împreună cu alţi ofiţeri la
o ambasadă din La Paz.
cin**
Redocţlfl ?• administraţia xfamlul î Davo. ilr. Dr. Patru Oroia nr. M. Talefoana ï T2317 şi 115M. Tiponil i l/tfraprindaroo pol^raUd! Dara.