Page 33 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 33
Municipiului o,v3 « ' „ 7
ÙALA Qe LECTURA PROLETARI D IN T O A T E T A R ILE . U N IŢ I-V A ! TELEGRAME ADRESATE
TOVARĂŞULUI
ION GHEORGHE MAURER
Pe adresa tovarăşului Ion Gheorghc Maurer, preşedinte
le Consiliului dc Miniştri al Republicii Socialiste România,
au continuat să sosească telegrame din partea unor şefi do
guverne.
In telegramele adresate dc Jumjaagliiin Ţcdenhal. pre
şedintele Consiliului dc Miniştri al R.P. Mongole. Jozei Cy-
rankiewicz, preşedintele Consiliului dc Miniştri al R.P, Polo
ne, Jeno Fock, preşedintele Guvernului Revolutionär Munci-
toresc-Ţârănesc Ungar. Fam Van Dong. primul ministru al
R.IJ Vietnam, W illy Brandt, cancelarul Republicii Federale
a Germanici, Eisaku Sato, primul ministru al Japoniei. Emi
lio Colombo, preşedintele Consiliului dc Miniştri al Italici.
Golda Meir. primul ministru al Israelului, se exprimă sen
timente de profunde cinotii în legătură cu starea sănătăţii
sale şi cele mai calde urări dc însănătoşire grabnică.
Telegrame similare au adresat Nguycn Du.v Trinli, ministrul
afacerilor externe al R.D. Vietnam. Aldo Moro, ministrul a
facerilor externe al Italici, prof. dr. Herbert Wciclimann, pri
marul oraşului Hamburg, Ibrahim Yossri, însărcinatul cu a
faceri ad-inlerim al Republicii Arabe Unite la Bucureşti.
ANUL XXII. Nr. 4901 SIMBATA 10 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI (Agcrprcs)
Vizita de lucru a tovarăşului h REEOIIAT SI I, C9 TOATE
NICOLAE CEAUŞESCU FORŢELE DE SI IIIIIAJEEE!
în întreprinderi industriale
Stadiul executârii lucrărilor agricole dt toamnă in unităţile
cooperatiste evidenţiază faptul că există serioase restanţe la
din Capitală tul organizaţiilor de partid, al consiliilor populare comunale >i
semănatul cerealelor pâioase şi recoltatul culturilor târzii. Apor
al consiliilor de conducere ale co operativelor agricole este hotă*
ritor pentru impulsionarea ritmul ui lucrărilor de sezon in agricul
tură, de măsurile şi acţiunile pe care le întreprind în această
perioadă depinzînd nemijlocit obţinerea unor producţii sporite
Io hectar.
Dacă in numeroase comune şi unităţi se munceşte cu răspun
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Con dere şi tragere de inimă, cu toate forţele şi mijloacele in vede
siliului de Stat al Republicii Socialiste România, a fâcut ieri o vizita de lucru în întreprinderi industriale rea grăbirii lucrărilor agricole, se intilnesc şi situaţii cînd acţi
ale Capitalei, însoţit de tovărăşii ILIE VERDE]", membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al unile se desfăşoară la voia întimplării. lată cîteva aspecte sem
C.C. al P.C.R., prim-vicepreşedinţe al Consiliului de Miniştri, şi DUM'Tfv’J POPA, membru al Comitetului E nificative in această privinţă.
xecutiv, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R.
Oamenii muncii din două duri, ca în toate vizitele între Se vi7.iteaz.ă apoi secţia îoane dc sticlă pentru tuburi. Sarcinile au fost
importante unităţi economice prinse de conducătorul parti tun-eleetionic/ in care se e- La încheierea vizitei, tova
ale Capitalei, Uzina de cine dului şi statului, care poartă xeeutâ lucrări de mecanică răşul Nicolae Ceauşescu, a-
scoape şi întreprinderea Opti pecetea stilului de muncă pro extrafinâ, fiecare piesă fiind dreseazâ felicitări colectivului
ca Română, precum şi cerce priu secretarului general de a proiectată şi mărită pe un uzinei pentru frumoasele sa
tătorii Institutului de mecani analiza la faţa Jocului proble ecran de 100-200 de ori. Aici le realizări. cuate. Să fie transpuse
ca fluidelor şi construcţii ae- mele concrete ale procesului sortarea pieselor se face au La ieşire, muncitorii fac o
rospaţiale, au avut Ieri bucu de producţie, de a se sfătui cu tomat puternică manifestare de
ria de a primi In mijlocul lor muncitorii, inginerii, tehnicie ■ Pretutindeni în uzină, în simpatie secretarului general
pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu nii, cu cercetătorii şi oamenii acest veritabil palat al al partidului.
— prilej de a raporta succe de ştiinţă asupra sarcinilor ac tehnicii, dotat cu apara- Pe întregul traseu, pînâ la in viată!
sele dobîndite în înfăptuirea tuale şi de perspectivă ale laj din SU.A., R.F a următorul obiectiv al vizitei
sarcinilor ce le revin în actua construcţiei socialismului, şi Germaniei, ca şi din pro — întreprinderea Optică Ro
lul cincinal, temelie trainică de data aceasta s-au examinat ducţie proprie (se remarcă, mână — şoseaua Colentinei Lecturînd cu atenţie planul legume şi verdeţuri, îngrîjireo
pentru viitorul plan de dez Îndeaproape problemele actu printre altele, prezenţa uti cu noile şi modernele ansam C.A.P. FOLT. Mecanizatorul Evi Petru executa araturi pe o de măsuri al Comitetului comu livezilor de pomi fructiferi şi o
voltare economică a patriei, ale din fiecare unitate, soluţii lajelor furnizate de FMUA bluri arhitectonice, şoseaua tarla de 12 ha. Foto ; V. ONOIU nal de partid Geoagiu privind viilor. Din planul de măsuri nu
de a-şi exprima, totodată, ho- care, prin introducerea celor din Capitală), se dau ample Mihai Bravu, Bulevardul pregătirea şi executarea lucră a fost omis sectorul zootehnic,
târîrea fermă de a-şi aduce mal avansate cuceriri ale şti explicaţii Secretarul general Muncii, cetăţenii Capitalei — rilor agricole de toomnâ iţi dai pregâtireo pentru iarnă a adă
o contribuţie cît mai Impor inţei şl tehnicii moderne, să al partidului se interesează tineri şi vîrstnici — salută seama că este un plan întocmit posturilor.
tantă Ia sporirea zestrei indus contribuie la înflorirea econo îndeaproape de organizarea cu căldură pe conducătorul cu răspundere, ca să servească Consiliul popular a fost orien
triale a ţârii. Ca în atîtea rîn- miei noastre naţionale. procesului de producţie, de partidului şi statului, mărtu la orientarea activităţii comuniş tat să acorde un sprijin efectiv
eficienţa ultilajelor acestei u care întregul nostru popor o Două consilii tilor. a comitetului executiv al satelor de deal nccooperativiza-
rie vibrantă a dragostei
pe
zine a cărei capacitate va fi consiliului popular, consiliilor de te din razo comunei, pentru co
O premieră industrială de 500 mii de tuburi cine Nicolae Ceauşescu. fată de conducere ale celor trei coope diţii bune şi la timp însămânţa-
de tovarăşul
nntreşte faţă
şi oicî $o se efectueze in con
scoape cu echipament
elec
rative agricole de producţie, or
tronic pe an şi 800 000 ba- Partidul Comunist Român. comunale, două mod un ganizaţiei U.T.C. şi comitetului rife'de pâioase pe cele pes
proprie de oxigen, înnobila Noile tradiţii ale unui
Primul obiectiv vizitat este complexă, aslgurînd producţia comunal al femeilor. Pe scurt, te 1 100 hectare. De aseme
este un plan de masuri bun.
nea, s-a cerut orgonizoţiei U.T.C,
Uzina de cinescoape. Situată cuprinzător, concret. şi comitetului comunal al feme
în partea de nord-est a ora rea de nisip, epurarea comple Comitetul comunal de partid ilor să stabileoscâ concret, îm
şului, în zona Industrială Pi xă a apelor, producţia de ga colectiv harnic de înţelegere a a obligat, de exemplu, consiliile preună cu consiliile de condu
pera, uzina este unul din o- ze deosebite etc. de conducere ale C.A.P. să e cere ale C.A.P., ce lucrări recla
biectivelc importante ale p la t Se vizitează apoi Fabrica vite pe cit posibil amplasarea mă o moblilizore moi deosebita
formei industriei electronice de sticlă. Se străbate secţia de In fala clădirii principale cat în acelaşi timp că se culturii griului pe suprafeţele a tineretului şi femeilor.
ce se construieşte aici, al a- preparare a nisipului şi ames a întreprinderii Optica Ro cheltuiesc încă fonduri im puternic imburuienate sau in Fireşte, planul de măsuri in
ccsteî ramuri de bază pentru tecului, unde nisipul boga^în mână, sule de muncitori, in portante pentru aducerea din tăspunderilor fectate cu dăunători, co aratu sistă asupra responsabilităţii or
asigurarea progresului tehnic, silicaţi este furnizat de carie gineri şi tehnicieni fac o en import a aparaturii optice rile să lîe întreţinute prin 2-3 ganizaţiilor de portid, o comu
a modernizării continue a în ra de Ia Miorcani unde există tuziastă primire secretarului necesare cercetării Consiliile populare răspund cerile cooperativelor în mo discuiri şi să acorde o deosebi niştilor foţo de pregătirea şi
tregii noastre economii. o bogată bază dc aproviziona general al partidului. Ion Inlercsîndu-se îndeaproape direct de realizarea sarcini tă atenţie calităţii lucrărilor şi executarea în bune condîţiunl
Alături dc Fabrica de ele re cu această materie primă, Rentea, directorul întreprin de posibilităţile de dezvolta lor din agricultură şi au o- bilizarea oamenilor şi organi seminţelor. S-ou stobilit mă o lucrărilor agricole de toomnâ.
mente pentru automatizare, secţia cuptoarelor de topit, sec derii adresează oaspeţilor, în re a acestei unităţi şi de ex bligatia dc a asigura executa zarea muncii, nu se ştie. Nu suri şi răspunderi concrete şi în Birourile organizaţiilor de bază
ale cărei realizări sînt binecu ţia de polizarea ecranelor. In numele întregului colectiv, un tinderea capacităţii de pro rea (a timp şi in bune con se ştie pentru că nu se face ce priveşte lucrările de recolta au fost obligate să asigure cu-
noscute, Uzina de cinescoape stalaţia principală a sticlăriei călduros bun venit. ducţie, tovarăşul Nicolae diţii a tuturor lucrărilor agri re a culturilor de toamnă, exe
— întreprindere dotată cu in este cuptorul de topit sticlă, o I.O.R-ul şi-a dobîndit în Ceauşescu a arătat că minis cole — prevede Legea de or
stalaţii de marc tehnicitate, la instalaţie ultramodernă, com ultimii ani un binemeritat terul de resort, colectivul în ganizare şi funcţionare a^con- nuora rîn;; pag. a 3-«0 cutarea ogoarelor, prelungirea (Continua«« in pog. a 3-a)
nivelul celor mai recente cu plet automatizată. La cuptorul prestigiu printre unităţile in treprinderii mai au încă mari si 1 i¡lor populare. perioadei de livrore o legume
ceriri pe plan mondial — a de topire, tovarăşului Nicolae dustriei constructoare de ma posibilităţi de valorificare Cum înţeleg aceste sarcini lor. însâminţorile de toomnâ cu
intrat de curînd în funcţiune. Ceauşescu îi sînt prezentate şini, prin calitatea şi com Este necesar să se producă şi acţionează pentru înfăp
Acest tînâr vlăstar al indus înaltele caracteristici ale aces plexitatea celor peste 120 de noi tipuri de aparatură cu tuirea lor consiliile populare
triei noastre electronice, al că tuia. Se arată că pentru asigu produse asimilate, între care înalte caracteristici funcţio comunale Hârâu şi Rapolt?
rui proiectant general este In rarea unei bune funcţionări a se află aparatură medicală, nale. competitive pe piaţa Comuna Hărâu In toate Consiliul de conducere al
stitutul de proiectări uzinale cuptorului au fost făcute, îm de cercetare ştiinţifică, cine externă, să' se asimileze şi cele trei cooperative agricole
şi instalaţii pentru industria preună cu specialişti ameri matografică şi alte tipuri de omologheze noi produse S-a — Bîrsâu, Hârău şi Bnnpo-
electrotehnică al MICM, face cani, probe tehnologice timp aparate şi dispozitive optice insistat, de asemenea, în toc — lucrările agricole de
dovada concretă a consecven de trei luni de zile. Directorul întreprinderii a cursul vizitei asupra rolului toamnă se desfăşoară într-un C.A.P. este organizator sau
ţei cu care se aplică în viaţă Oaspeţii zăbovesc îndelung prez.entat în faţa unei ma ce revine cercetării de spe ritm nesatisfâcâtor. Aceste u-
hotârîi ¡le partidului de ridica în (aţa presei pentru ecrane şi chete şi grafice perspective cialitate, serviciului de cerceta nitâţi trebuie să cultive cu
re a nivelului tehnic al indus a centrifugei pentru conuri, le de dezvoltare în viitor, a re, care va trebui să inves grîu o suprafaţă de 390 hec
triei noastre. Pilonii de be care impresionează prin com înfăţişat aportul considerabil tigheze cu mai multă comoc- tare Pînâ la fl octombrie, se
ton, plantaţi în cîmpic, anti plexitate şi tehnicitate, a că pe care, prin produsele sale, tentâ şi spirit creator posibi Snsâmîntaserâ doar 75 hectare, numai spectator ?
cipează viitoarea fabrică de ror funcţionare este şi ea com I.O.R.-ul (I aduce la dotarea lităţile de realizare a unor e- din care 40 la Hârâu şi .35 la
calculatoare electronice. De a- plet automatizată. cu aparatură modernă n ser lemenle optice de mare pre Banpotoc. La Bîrsâu, deşi
semenca,-sînt în curs de exe In continuare se vizitează viciilor de cercetare. Cu a cizie. a unor aparate cu ca In aceste zile, cind volumul rii tnsâminţârllor şi al recol nitalea amintită (după situaţia
cuţie şi alte unităţi industria secţia de piese pentru asam proape 20 de ani în urmă, racteristici tehnice superioa sînt pregătite peste 40 hecta lucrârilor agricole este mai tării culturilor de toamnă. Si Operativă), erau tnsâmînţate
le, in aşa fel îneît cele 140 ha, blare, dotată, de asemenea, cu întreprinderea a început să re, diversificînd şi perfecţio- re, nu se însămînţase nici un mare decît în alte perioade privim, deci, prin această pris numai 5fl de hectare cu grîu
îmbogăţite cu siluetele puter utilaje de mare fineţe, majori producă, cu mijloace moder nînd microscoapele, stabilind bob de grîu ale anului, consiliile de con mă activitatea unui consiliu din cele 160 planificate, iar la
nice ale unor moderne fabrici tatea pieselor executîndu-se ne, diferite tipuri de micros- Primarul comunei, Toan ducere ale C.Ă.P. sînt con de conducere. secară planul s-a îndeplinit a
şi prestigioase institute de cer sub microscop Tovarăşul coape. Acum, aici se con tehnologii specifice mecanicii Cânija, a spus că membrii fruntate cu probleme multiple O Imagine clară asupra mo bia in proporţie de 60 la sulă.
cetări vor consacra această Ceauşescu este invitat să pri struiesc aparate de acest gen fine şi opticii Secretarul ge şl complexe. Preocuparea sau dulul cum conducerea C.A.P.
lipsa de preocupare a preşe
parte a Capitalei ca un ade vească prin microscop una din pe baza celor mai noi prin neral al partidului s-a inte- comitetului au fost repar dinţilor, inginerilor, brigadie Câstâu a înţeles sâ-şî îndepli Dc asemenea, din cele 18 hec-
nească obligaţiile ce-i sînt în
vărat centru al industriei e aceste piese. Secretarul gene cipii şi rezultate ale cerce tizaţi şi răspund de exe rilor şl a celorlalţi membri din credinţate se poate forma cu
lectronice româneşti. ral al partidului apreciază că tării ştiinţifice în domeniul cutarea lucrârilor agricole în consiliul de conducere, pen destulă uşurinţă pe baza si
Strâbâtînd platforma indus cei care lucrează înlr-o ase microscopiei — metode de (Continuare In pag. o 4-o) cooperative. Dar cum mun tru rezolvarea lor, se oglin tuaţiei la zl a lucrârilor agri Continuo«« in pog. a 3-a)
trială de la Pipera, oaspeţii menea secţie trebuie să posede fluorescentă, interferenţă, deşte fidel In stadiul execută cole de sezon. Pînâ ieri la u-
sînt salutaţi cu căldură de o înaltă îndemînare şi califi spectrografie, fotografiere a- cesc el şi cum ajutâ condu
muncitorii uzinei. La intrarea care profesională. Prin gradul utomatâ a imaginii — într-o
in întreprindere, tovarăşului de calificare, muncitorii şi gamă largă : microscopul de
Nicolae Ceauşescu i se face o specialiştii uzinei trebuie să cercetare, mlerospectrofoto-
primire entuziastă Se scan valorifice din plin aceste In metrul, microscopul univer
dează „P.C R. — Ceauşescu“. stalaţii cu caracteristici tehni sal, de nivel competitiv cu
Răsună puternic ovaţii, se a- ce la nivel mondial. cele similare produse de fir
plaudâ îndelung. Au venit în Sînt prezentate apoi o serie me străine cu tradiţie. De M u l global impune măsuri eficace de planificare
înlimpinare ing Ion Avram, de faze de tratare a tuburilor asemenea, au fost înfăţişate
ministrul industriei construc electronice : grafitare, alumini- progresele obţinute în fabri
ţiilor de maşini, Matei Ghigiu, zare, vidare şi reglare a echi caţia de aparatură cinemato
ministrul construcţiilor indus pamentului electronic, opera grafică, în tranzistorizarea a
triale, Dumitru Apostolache, ţii care se fac automatizat. paratelor de proiecţie. Un al
directorul uzinei, secretari ai Alături de specialiştii uzinei, treilea domeniu important al şi organizare a procesului de realizare a investiţiilor
comitetului municipal de par oferă explicaţii ing. Ion A activităţii uzinei îl constituie
tid. membri ai conducerii uzi vram, ministrul industriei con producţia de aparatură medi
nei. strucţiilor de maşini, Cornel cală, direcţie în care — aşa
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Mihulecea, adjunct al minis cum s-a desprins din prezen
este invitat să viziteze uzina. trului tarea făcută şi din informa Sporirea continuă a volu pot, cu ajutorul acestui sistem ţii, constructorii rînt determi băneşti suplimentare. Durata de execuţie a lucrârilor
In faţa unei machete, se dau După ce sînt prezentate o ţiile oferite pe parcursul vi mului de investiţii a determi de lucru, să-şi sporească capa naţi să înlăture anumite gre Dintr-un control recent fâ s-a concretizat in predarea
explicaţii cu privire la activi serie de Instalaţii de verifica zitei — s-au înregistrat suc nat îmbunătăţirea legislaţiei citatea de producţie, să-şi ri utăţi care ar împiedica obţi cut de bancă Ia organizaţiile înainte de termenul planificat
tatea productivă a uzinei, ca re şi finisare a echipamente cese de seamă. Electrocardio şi a metodologiei de lucru în dice activitatea la un grad nerea completă şi la timp a de construcţii mai principale a unor lucrări - (plan fizic pe
re, în etapa finală de dezvol- lor electronice ale tuburilor grafele cu două canale, oftal- organizarea, planificarea şi înalt de eficienţă, cu aceeaşi proiectelor. In aprovizionarea s-a constatat că sînt întreprin fl luni — G9,4 km drumuri fo
'tare, se va întinde pe o supra de televizor, tovarăşul Nicolae moscoapele, trusele oftalmo- executarea investiţiilor. Prin bază tehnico-materialâ şi, e cu materiale şi prefabricate deri care s-au ocupat cu aten restiere şi s-au predat 00.4 km).
logice, microfotocamerele etc.
faţă de peste 12 ha. Ceauşescu, ceilalţi conducători sînt produse care se bucură tre aceste îmbunătăţiri se în ventual, cu un număr redus unde şi-au fâcut loc atîtea lip ţie şi au obţinut rezultate bu S-a fâcut, de asemenea, o
Directorul tehnic al uzinei, de partid şi de stat, asistă la de un bun renume în lumea scrie şi aplicarea formei de de personal. Cadrele de condu suri pînâ acum se impune a ne, în timp ce altele au con fundamentare precisă a nece
Dinu Savopol, exprimă mulţu etapa finală la care este su medicală. executare a lucrârilor în acord cere şi de specialişti pot fi fo se acţiona mai operativ şi efi siderat că această formă de or sarului de fond salarii.
mirile întregului colectiv de pus un tub cinescop, primul Un loc special în cadrul global pe bază de contract an losite la o muncă de previziu cient astfel îneît constructorii ganizare este o obişnuită sar Şantierele Trustului de con
muncitori pentru realizarea produs al uzinei discuţiilor purtate în timpul gajament şt de stabilite a su ne şi concepţie în elaborarea care lucrează în acord global cină de serviciu. strucţii Deva nu au obţinut
acestui modern obiectiv al in Este un moment emoţionant. vizitei l-au ocupat eforturile melor cuvenite formaţiilor cu unor soluţii îmbunătăţite de c- să aibă asigurate toate condi întreprinderea de construc lot ceea ec se puica dc la a
dustriei electronice româneşti. 0 octombrie 1970. la ora 12 şi ce se depun in întreprindere prinse in această formă de sa xecuţie a lucrârilor de con- ţiile de lucru. ţii forestiere aplică experi cest sistem dc lucru, din cauza
IJ/.ina de cinescoape cumulea pentru cercetarea şi asimila larizare. strucţiî-montaj care să garan Formaţiile de lucru devin mental sistemul de remunera unei insuficiente documentări
ză cele mai interesante tehnici 53 primul tub cinescop trece rea de aparate şi dispozitive Necesitatea introducerii a- teze calitatea şi reducerea ter colective bine închegate, care re în acord global din anul şi preocupări pentru (i stabi
din acest domeniu, produce cu succes examenul ultim, noi, pentru îmbunătăţirea în eestui .sistem de lucru este de menului de punere in funcţiu se transformă intr-o şcoală de 1965. In acest an constructorii li problemele întreprinderii şi
introdus acest
calificare şi de perfecţionare
forestieri au
sticla specială din care se fa deschizînd astfel producţia de continuare a calităţii acesto terminată de posibilităţile pe ne. a muncitorilor care o formea sistem de organizare şi remu ale şantierelor Din volumul
lucrărilor planificate, pînă In
Sistemul de lucru în acord
brică cinescoapcle, asigură şi serie a uzinei. ra, măsura în care investiţi care le au organizaţiile de con global obligă organizaţia de ză, printr-o selecţie firească nerare a muncii în proporţie
strucţii de a asigura şantiere
partea de asamblare, de teh Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ile statului, precum şi cele lor şi punctelor de lucru con construcţii şi cadrele tehnice a muncitorilor care se îndreap de aproape 100 la sută, situa TOMA CAZACU
nica vidului şi electronică op este invitat să semneze pc de inteligenţă ştiinţifică şi diţii mai bune de muncă, în la adîncirea cunoaşterii pînă tă acolo unde îşi pot valorifi ţie care a favorizat obţinerea vlirectot la Sucursala judeţeană
tică, cît şi partea de fabrica primul tub cinescop, această tehnică se materializează în vederea scurtării duratei de la cele mai mici detalii a pro- ca temeinic cunoştinţele, sau unor însemnate avantaje. S-a a Băncii de investiţii
produse de mare tehnicitate.
iedelor şî a sarcinilor de plan.
ţie a sistemelor electronice în probă concretă a inteligenţei Apreciindu-se faptul că circa execuţie, îmbunătăţirii calită Ia înlăturarea arbitrai iului în acolo unde se pot perfecta. O asigurat o stabilitate a forţei
ţii lucrârilor şi pentru o re
formaţie închegată după aces
de muncă reflectată în scăde
sine, partea de tehnică elec tehnice, a capacităţii de crea 30 la sulă din producţia op munerare corespunzătoare e planificarea şi organizarea te criterii îşi impune o solidă rea procentului de fluctuaţie (Continuate in pag. a 3-a)
tronică. Toate aceste tehnici ţie a colectivului de munci tică a întreprinderii este des forturilor depuse. producţiei. împreună cu titu disciplină în muncă, care va a muncitorilor (5,92 la sută
au o substructurâ deosebit de tori ai specialişti. tinată exportului, s-a remar- Organizaţiile de construcţii larii şi beneficiarii de investi determina în final şî cîştiguri în 1970, faţă de 10,46 în 1969).