Page 34 - Drumul_socialismului_1970_10

jj *■■■. ■> imu.wnu.
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Mr. 4901 % SIM BATA 10 OCTOMBRIE 1970

T O P O N I M I O • •

Am zăbovit nu de mult lin­ nu pentru că aş fi fost sur­ nltate o decoraţie oferită de
gă o lablâ care indica nume­ prins, ci pentru a medita pu­ împăratul Austriei cerînd, cu
le unei comune. O priveam ţin la valoroasa iniţiativă a aceeaşi demnitate şl curaj, în
şi încercam sentimentul că locuitorilor ei de a-i da nu­ saloanele somptuoase Impe­
mă aflu în faţa unul monu­ mele poetului. Şi nu numai riale dreptul la o existenţă li­
ment, pentru că. dincolo de atlt. Priveam cu ochii gîn- beră a întregului popor ro­
rosturile Iui strict edilitare, dului toată harta ţârii şi-ml mân. Comuna Binţinţi poartă
patrulaterul acela purta în el aminteam de atltea şi atltea astăzi numele inginerului Au­
semnificaţia unui omagiu. sate la Intrarea cărora dru­ rel Vlalcu, primul român ca­
Pătrundeam într-o comună meţul citeşte nume de voie­ re a zburat cu un avion de
pe care o mai vizitasem, dar vozi şi haiduci, de cărturari construcţie proprie. Am vă­
numele ei era altul: Ipoteşti. şl de inventatori, oameni care zut, Ia Câlugârenî, cum într-o
Acum însă, pe placă stătea s-au născut pe aceste pâmtn- dimineaţă de mal un grup de
scris numele bărbatului care turi, ne-au fost bunici şi stră­ pionieri, în sunetul trompete­
aureolase poezia românească: bunici şl care, cu geniul, te­ lor şl bătăilor ritmice de tobe,
Mîhai Emlnescu nacitatea şl „iubirea de mo­ s-au îndreptat spre podul
Zăboveam lingă plăcuţa a­ şie* au păstrat peste veacuri unde Mihal Viteazul, cu o ar­
ceea de la marginea comunei strălucirea numelui patriei mată de numai 10 000 de os­
lor. Nu eram surprins, 2ie, taşi, a nimicit armata temu­
pentru că ştiam — şl ştim tului Slnan Paşa, care numă­
asta din totdeauna — că e !n ra... 100 000 de ostaşi. A fost
obiceiul poporului nostru de un ceremonial cum rar ?e
a-şi venera bărbaţii iluştri; poate vedea. Copiii au împre­
înâlţîndu-le impunătoare mo­ surat cu buchete de flori chi­
numente. imortalizîndu-le nu­ pul cioplit în piatră a] voie­
mele şi vitejia in legendă şi vodului şi 1-au dat onorul
in baladă, pâstrînd şi îngri­ pionieresc. La Flâmînzi, co­
jind locuri legate de numele muna de unde a Izbucnit vîl-
A tlt pe plan mondial, cît interior, de Ia mediu spre tlnuâ ascensiune, valorile cul­ lor. Există o movilă a lui vâtala răscoalei din 1907 s-a
el pe plan naţional, problema om. Pe acest considerent, se turii trebuie însuşite. De a­ Burcel pe care vasluienii o încetăţenit obiceiul ca în fie­
explicitârii şi a definirii no­ pot identifica cu uşurinţă ci­ ceea, partidul şl statul nostru păstrează ca pe unul dintre care an, la 1 iunie, pionierii
ţiunilor de cultură ţi civiliza­ vilizaţii Istorice In lipsa oa­ militează consecvent pentru cele mal valoroase monumen­ să facă, rînd pe rînd. gardă
ţie a devenit deosebit de ac­ menilor. Forţele culturii se formarea unor astfel de oa­ te naturale $1 istorice de pe la monumentul ţăranilor ca­
tuală în ultimul timp. Moti­ exercită dinspre Interior spre meni care să contribuie cu teritoriu] Judeţului lor. La re la 1907 au căzut seceraţi
vele? In multe cercuri ştiin­ exterior, de la om spre me­ toată capacitatea la ridicarea Borzeşti stă încă tn picioare de gloanţele Jandarmilor.
ţifice a-a susţinut că civiliza­ diu şi mal ales de la individ societăţii socialiste pe o treap­ un stejar ale cărui rădăcini
ţia şl cultura înseamnă ace­ spre colectivitate. tă superioară, punîndu-le la — figurativ vorbind — îşi ...De acolo, de Ia marginea
laşi lucru, producînd confu­ Virtutea fundamentală a dispoziţie multiple posibili­ trag seva din istorie. La Te- comunei unde s-a născut Lu­
zie. civilizaţiei este inteligenţa, tăţi de instruire. Numai ast­ bea, Gorunul Iul Horia eter­ ceafărul poeziei româneşti,
ml-am purtat, imaginar, pri­
Asupra primului punct nu cît timp virtutea primordială fel se va ajunge la însuşirea nizează numele unuia dintre virile peste atîtea şi atltea
avem nici un motiv gâ ne o- şi decisivă a culturii este culturii timpului, singura în cei mai viteji bărbaţi din ctţi tăbliţe...
prlm, întrucît din punctul de conştiinţa. Drept consecinţă, măsură să asigure atmosfera a avut neamul românesc. Ca­
vedere al ştiinţei naţionale civilizaţia se mal poate de­ de optimism şl condiţiile de sa memorialâ a lui Avram Pe toate le revedeam şl al-
putem gpune cu mîndrie că fini ca potenţial de cunoaş­ încredere atît de necesare oa­ îancu simbolizează la rîndul câtuiam ad-hoc un veritabil
elaborările româneşti au fost tere şl stâpînlre a lumii sau ei cinstirea omului care n dicţionar de toponimie. Şî-mi
totdeauna pe linia distincţiei a naturii exterioare, respectiv menilor, în cele mal elemen­ întrunit attten virtuţi. II urci plăcea sâ-1 răsfoiesc şi sâ-1
clare dintre cultură şl civili­ a legilor ce-o guvernează, cît tare şl pînâ la cele mal com­ citesc la nesfîrşit cu ochii
zaţie, opinie ce a cîştlgat tot timp cultura este virtutea cu­ plexe forme de viaţă socială. scările şi te glndeştl că aici inim ii I
mal mult teren pe plan mon­ noaşterii şl stâpînirll lumii s-a născut şi a crescut cel ca­
dial. sau a naturii Interioare, res­ VICTOR ISAC re la 1848 a refuzat cu dem- PETRE SURUPACEANU
Cel de-al doilea punct ne pectiv a resortului şi a facul­
priveşte lndlicutabll şl pe noi, tăţilor psihice. In mod spe­
ea da altfel pe toată lumea, cial, trebuie să devenim con­
tn rtndul tuturor popoarelor ştienţi de situaţia în care ne AURELI AN
civilizate se manifestă o su- delimităm la bunurile civili­
prapreţulre a realizărilor ci­ zaţiei şl totuşi ne asumăm
vilizaţiei, ceea ce, desigur, (în mod greşit şl Iluzoriu I) ...MULT Z I C E DUIOS
Constituia o năzuinţă pozitl- valorile culturii.
vţL Ceva este totuşi defec­ Bunurile civilizaţiei i con­ Confesiune
tuos, în toată această modă. strucţia modernă ca locuinţe,
Mal mult sau mai puţin voit, urbanizarea, mijloacele rapi­
mal mult sau mal puţin con­ de de locomoţie şl Informare, — Fluieraşi! din Costeştl-Deal la Festivalul „Ciblnlum" — Aşa, incet, încerc
ştient, preţuind preferenţial tratamentul medical etc. se puteri de-o clipă
bunurile civilizaţiei, oamenii impun şi se acceptă de la tot presârindu-mâ in căutarea
tşi fac iluzia şl falsa convin­ sine. Valorile culturii: cunoş­ In veacurile îndepărtate, Munţii Orăştiet asculttnd freamătul codrului, susurul apei
gere că implicit îşi însuşesc şi tinţele ştiinţifice, meditaţiile S-au dovedit purtătorii unei comori de nepre­ La hore ei ctnîfl cu atlta foc incit ai crede că stărilor mele iniţiale.
valorile culturale. Dăunătoare filozofice, operele de artă ţuit care astăzi, mai mult ca oriclnd, ne jac se abate o adevărată vijelie peste locul din M-adun din metafora
apare astfel situnţla In care etc. presupun o aderare şi să ne plecăm pentru a venera acest pămint preajmă. Dar după „vijelie", ei ştiu să Ingl- mitului atoterezut
oamenii se cred culţi, cred chiar un efort de apropiere al zămislirii noastre, atlt de drag. Pe aceste ne duios şi monoton doina ce minglie sufle­ printre toamne.
că sînt Integraţi culturii, cît şi asimilare din partea omu­ meleaguri, amintind de începuturi, fluierul tul ascultătorului, ti tulbură ochii cu boabe Mi-e imposibil colţul de pîndâ
timp In realitate se îndepăr­ lui, ceea ce este mal greu de a răsunat mai duios ca oriunde, definind ta­ de mărgăritar şi-l fac să freamăte. Ieşirile al păianjenului.
tează, sau sînt chiar străini realizat. Pînâ în zilele noas­ lentul şi gingăşia unui popor legat sufleteşte lor (n lume înseamnă pentru cei care-i ascul­ Olimpul s-a deşertat de zei,
de ea. Iată de ce sînt necesa­ tre, cele mal preţioase trata­ şi trupeşte de pămlntul natal. Aici parcă şi tă tot atîtea tntllnirl fericite cu frumuseţea doar zeiţele se bucură de publicitate
re şl binevenite orlclnd preci­ te corelează noţiunea genera­ apa de munte şi ramul ingină uşor, ducind nealterată a cintecului şi portului popular de cu eicepţia bătrînei Gea.
zările teoretice. lă de cultură cu aceea de cul­ mal departe prin clinchet cristalin, frumu­ aici. Pe toate scenele pe care au etntat au Muzele
Civilizaţia însumează tota­ tură a pâmîntulul, îndeosebi seţea clntului românesc. fost răsplătiţi cu aplauze. Aşa s-a Intimplat - fac dragoste pe apucate,
litatea bunurilor materiale, pentru a explica originea cu- Oameni, pămtnt, apă. Scurgerea vremit a şi de curtnd cu prilejul participării la tradi­
produse ale muncii, ale tehni- vîntului. Deşi definiţii mal însemnat venirea şi trecerea multor genera­ ţionalul festival al fluieraşilor din cadrul la nimereală.
'cii industriale, care asigură pretenţioase nu ne lipsesc, to­ ţii care continuau să clnte, cu aceeaşi dragos­ Festivalului „Cibinium" *70, găzduit de oraşul E necesor un punct,
condiţiile de viaţă ale fiecă­ tuşi, nu se face nici o gre­ te şi bucurie lăsate de înaintaşi, melodii vechi Sibiu. Unanima apreciere cu care au fost gra­ neapărat un punct.
rui om In parte şl ale socie­ şeală, dacă prin analogie, se tulaţi pentru execuţie şi costumaţie va fi
tăţii In general. Concomitent defineşte cultura drept tota­ de cind lumea, ce aduceau sentimente pentru ei tn continuare un îndemn de a par­
şi în parale], cultura întru­ litatea eforturilor de cultiva­ profunde. ticipa şi pe alte scene pe care vor fi invitaţi Spirală
neşte totalitatea bunurilor re a ogorului psihic uman. Tinerii şi vtrstnicli de azi din Costeşti-Deal să clnte pentru a putea arăta tuturor frumu­ Toamna
spirituale, rezultata ale efor­ Ca şl ogorul terestru, ogorul ştiu să clnte cu toţii din fluier. Au învăţat seţea clntului de pe meleagurile Orăştlel.
turilor reflexive şl de creaţie uman este extrem de variat, E vorba de nişte ani ai mei.
ale gîndlrll, care asigură accidentat şl Infectat de ne­ - Nu-i judec a petale
principiile normative de con­ numărate bacterii vicioase, a- pole-n toamna mulţumirii. Colburâ sete de verde
vieţuire a oamenilor. De con­ vJnd în Jurul său capriciile Talaz după talaz din tirzii primăveri
diţii de civilizaţie se .poate unei naturi foarte complexe. tălăzuind prin prisma zilelor
vorbi şl In viaţa unul singur Din practica istorică se trage fără chemări din urmă, soroc cernut in polmâ
om, a celor ce, de exemplu, concluzia că este mult mal Zbor nădit în flăcări picură de toamnă.
fac ocolul lumii In ambarca­ grea cultivarea ogorului u­ pe-ndelete din lut adine, Un miine urcă din ieri
ţiuni Individuale; dar de cul­ man deeît a celui terestru. Cu crez de-ncereare-n pirg fragil, nesigur, singur,
tură, în mod verificat, nu se atît mal mult trebuie acordat patimilor îndeajuns lumeşti
poate vorbi deeît în viaţa co­ un credit deosebit celor trei - jarul strădaniei Scară de mâtasâ.
lectivă, confruntînd elemente­ factori principali al culturii: din stilpul verbului „a fi". Rouă purpuro-n fintini
le de comportament atît ale ştiinţa, filozofia şl arta. tribul setos oglinzii.
Mă viscoleşte, gindul de ieri,
indivizilor între el, cît ş! ale Pentru ea aceşti factori să precupeţ falimentar Noiembrie cîntă-n galben
colectivelor între ele. For­ obţină recolta năzuită, să
ţele componente şl constructi­ realizeze omul cult, eu o con­ nădejdile in prag de mîine. bemolii din cicoare
Sar metaforic alte portative
ve ale civilizaţiei se caracte­ cepţie ştiinţifică de viaţă, cu spre muzica aceluiaşi domol trup verdelui din glastră.
rizează prin sensul desfăşu­ moralitate superioară în so­ necugetat sau tainic.
rării lor dlnapre exterior spre cietate şl cu aspiraţii de con-

Romaniă banală
Interferenţe lirice — c-atiţia ani
Aşa, domol ¡mi pare
¡•am prăpădit într-o zvicnire de clipă.
Ce-o mai fi fost cindva
e-atit de străveziu
m m s m s c u ca-ntr-o romanţă
gustată de femei trecute.
Cuib peste iarnă,
păsări migratoare
şi-n sfrrtecate urechi
Marin Sorescu este Indiscu­ suri de o factură liberă cu e­ Desene de V. MIHAILESCU s-a căpătuit banala altora romanţă.
tabil un scriitor îndrăgit de lemente din aproape toate do­ Ce naiba tot valsează
public Rînd pe rînd, volu­ meniile vieţii spirituale şi slugarnic gînd de ieri ?
mele sale de versuri, euprin- morale. Tematic, poezia lui
zînd parodii la adresa con­ acoperă un cimp întins de la
fraţilor din „Singur printre elemente proprii liricii socia­
poeţi' (1902), „Poeme11 (1965), le şi patriotice pînâ la suges­
„Moartea ceasului* (1966), tia universalului. „Tinereţea
„Tinereţea lui Don Quijotte" lui Don Quijotte" este un ti­
(1968), pseudo-proza dedicată tlu care sugerează continuita­ Poşta literară
copiilor „Unde fugim de-aca- tea trăirilor lirice ale poetu­
sâ" (1966), meditaţiile în ter­ lui pe linia ironiei, a demiti-
menii teatrului poetic modern zării. Imaginea, cheia volu­
asupra condiţiei umane din mului, este cea din „Jelanie". ION POPESGU—Bozeş. Din ILEANA MUNTEANU —
piesa „Tona" (1968), s-au Trebuie să ne îndurerăm cu „Daltă şi gtnd" am ales două Deva. „De ce mai trăiesc"
bucurat de o caldă primire toţii/ Laolaltă./ $1 exact în strofe izbutite i este prea pesimistă pentru o
din partea cititorilor, de apre­ acelaşi timp/ Pentru a stoar­ lnlăturlnd contururi elevă din clasa a Vî-a. Ca
cieri deosebite din partea cri­ ce o lacrimă ca lumea/ Care r o m a n e s c dintr-o piatră, să nu mai vorbim de versuri
ticii. Explicaţia ? câzlnd pe talgerul lunii/ Să Materiei ti dau conturul ca acestea t „Ajunşi acasă,
Poetul se dovedeşte de fie­ poată azvîrli pînâ-n stele/ 'ţi­ ei precis, gazda frumoasă şi bunăf Pe
care dată un lucid observator pătul nostru deznădăjduit/. Şi-n Htmul dăltuirilor noi ne-a primit cu mare căl­
şi comentator al realităţii, Dar oamenii nu au capacita­ Pe pianul creaţiei, cinema­ ste hotare, sfnt dlrecţlonote pe fenomen ottt de caracteristic „Ultima noapte a copilăriei*, de soare, dură/ Căci dinsa a-nţeles ca­
fantezia fiindu-i cenzurată de tea sentimentului total şi de tografia naţională, această această tematică, roportînd In actualelor direcţii de dezvolta­ de Savel Stlopul, ,,la vlrsto Dau formă la statuia mea re-i păcatul/ De omul ajuns
un autocontrol sever. In felul aceea Imperativul poetului arta atlt de masiv receptată esenţă apartenenţa umană, so- re socialistă o întregii ţâri - dragostei*, „Căldura", Sau de vis. acolo cu patul/".
acesta, propriile trăiri nu sînt este doar o dorinţă repede de un public Imens şl divers, clafo şl civică. Io morile trans­ apare într-o serie de producţii întreprind Incursiuni In sub­ Dau simetrii materiei
anulate. Ne-o demonstrează dezisă de realitate localizat ca preocupări, pro­ formări structurale sociale, e­ în care asistăm Io veritabile stanţa etică, morală a omului amorfe,
cu prisosinţă creaţia în ver­ Placheta recent apărută fesii şl vîrste, se înscrie de-a conomice, politice prin care se dezbateri de etică civică sl ra­ Şi leagăn visului spre ALEXANDRU N. — Sime-
suri. precum şi cea dramati­ „Tuşiţi" exprimă suferinţa în lungul onilor pe o arie tema­ portări de esenţă ale omului la de formaţie actuală co „Rău­ viaţă-l mln, ria. Vă place Eminescu şi
că. Marile probleme ale exis- faţa condiţiei umane, primej­ tică vastă, în cuprinsul căreia exprimă destinul unul popor tăciosul adolescent* şl „Şeful Dau curgeri fa speranţe asta e foarte bine. „Eu m ani
lenţei umane, simbolic redate duită de pastişă „Iar noi, cel problematica octualîtoţil pri­ laborios şl Independent şl ma­ societatea din care face parte sectorului suflete" (Gh. Vita- frămlntate născut tn codrii deşi/ Cu
în piesa „lona": solitudinea, ţepeni într-o singură viaţă/ rile sale realizări colective şl pentru a cărei edificare Işî nldls), „A fost prietenul meu" Şi curgeri dau secundelor flori şi păsărele/ Şi sînt bru
net cu ochii verzi/ Şi visători
incomuniearea libertatea ne Nici măcar p-nsta n-o ştim mează ca o necesitate obiec­ prin care se făureşte temelie aduce modestul dar semnifica­ (A. Bloler) ori actualele filme ce tnn..
duc la concluzia că ttnârul trăi/". (Actorii). tivă de reflectare o realită­ Romănlel socialiste. tivul său aport personal. Amin­ aflate încă în diferite etope de la stele/". Dar n-ajunge. Esfe
poet le trăieşte cu Intensita­ Lumea Iul Sorescu este cea ţilor cotidiene. Luarea puterii şl morile tim aici dlntr-o sumă de filme lucru, precum sînt „Aştepta­ drept: toţi folosesc cuvinte­
PETRU STANCU — Deva
te. cu trupul şi sufletul. citadină, aceea a unul orăşel Pornind de la evenimentul transformări de esenţă în via­ doar cîteva asemenea produc­ rea", „Brigada de mărunţişuri" Din nou imagini forţate le folosite şi de Rmincscu.
Intr-o post-faţâ la volumul pentru care „cîntâ cocoşii în Istoric al eliberării patriei de ţa satului ne-au fost evocate ţii, caracteristice, printre care (Mfrcea Drâgon) sau „Printre Numai că el le potrivea alt­
„Tinereţea lui Don Quijotte", bibliotecă şl In fiecare zl tre­ de sub ocupaţia fascista, e- prin Intermediul unor filme ca „Balul de slmbătă seara", o colinele verzi" (Nlcolae Bre- („miini ovale1', „gloduri încă fel... E nevoie de profunzime,
poetul afirmă: „A avea cura­ buie să arunce cărţilor gră­ vooat tntr-o serie de filme va­ „Setea" şl „Primăvară fierbin­ corul acţiune se petrece pe ban). nefiliforme" etc), Iată o stro­ de trăiri, emoţii...
jul sâ-ţi dezvălui subiectivita­ unţe mari de cafea", Iar liri­ loroase, dintre care cităm te", în timp ce aşezarea ţără­ marele şantier al Hidrocentra­ Acest subiect de sinteză pre­ fă luată la tntimplare : „Po­
tea. sufletul pînâ în cutele lui ca sa e o pîndâ a unor trasee „Străinul", „Dincolo de brazi", nimii cooperatiste Intr-o mat­ lei de (a Porţile de Fler sau supune, desigur, o t.-tcre mult emele mele/ încă neasculta­ EMILIA MODILCĂ -
cele mai întunecoase, spaime­ etice („Pîndâ"), punlnd în va­ actualul film In turnare — „Se­ ca nouă sl progresul său de ultimele trei filme ale regizo­ mal amplă şl foarte larg ex­ te/ Şi necititei Am să ţi le Hunedoara Ultimul plic na-n
le şi năzuinţele cele mal In­ loare ignoratul, surprinzăto­ rate*, sau acel film de more natură sociolă şl conştiinţă in­ rului Andrei Blater — un ci­ plicită In esenţa sa caracte­ dărui ţief Am să ţi le citesc/ dezamăgit. Totul se reduc*
time — iată poezia". Tipul de rul, derutantul, tragicul cu sucoej Internaţional, care o dividuală sau noile realităţi neast pasionat de acest peisaj ristică. Cele dteva noutăţi ex­ Şi-ai să le cunoşti rotunji­ la o înşiruire banală de ru-
structură lirică predilectă aspect hazliu, din lumea fe­ fost „Valurile Dunării", cine­ In mijlocul căruia operează primate succint pînâ ocum mea/ Numai tuf Şi numai vinte aranjate fn versuri. Ni­
poetului îl aflăm tot dintr-o nomenală. Pentru poet fleca­ matografia naţională, puter­ ţărăneşti contemporane opor semnificative analize psiholo­ eu/ Dacă stai,../" mic adine, nici un mestii.
confesiune din post-faţa ace­ re carte şl flecare poem con­ nic ancorată In ansamblul e- în film« ca „Merii sălbatici'', gice şl portretizări vlguroose: şl-au propus o-l defini doar „General şi particular" este.
luiaşi volum: „Poezia trebuie stituie răscruci: „Mergeam „Vremea zăpezilor" sau actua­ „Dimineţile unul băiat cumin­ conţinutul şl a-l exemplifica ION ENACHl — Chelar. o naivă inf degere a unei lec­
să fie concisă, aproape alge­ aşa/ Cînd deodată In faţa venlmentelor majore ale epo­ lul „înaintea unei ploi de va­ te”, „Aşa s-o născut legenda" prin cîteva din cele mol repre­ Lucrări promiţătoare chiar ţii de Filozofie punctată de
brică. Urmăresc mişcarea li­ mea/ S-au desfăcut două dru­ cii socialiste, manifestă o per­ ro", aflat încă In turnare. şl „Pasarela" — care va In­ zentative lucrări. Cu menţiunea dacă din cind tn etnd vă ex­ suprasolicitat ele e x p r e s i i
terară din mai multe părţi şl muri: unul la dreapta,/ $1 al­ manentă şl susţinută preocu­ Giganţii de foc şl oţel al tro în eurînd In producţie. finolă asupra sferei largi de primaţi neglijent („Iarăşi din . .val uri călălnam", „jalnica
am impresia a observa aceas­ tul la stînga,/ Mi-am ţugu­ pare pentru o înfăţişa pe e­ Industrializării ne apor în alte preocupări ale cineaştilor ro­ nou, părul tău despletit"...) lui coamă“, „arşiţa cumplită"
tă tendinţă a poeziei moder­ iat buzele,/ Am tuşit,/ Şl-am crane şl fn producţiile sole filme, printre core amintim : Alte numeroase filme sur­ mâni spre evenimentul cotidian Am remarcat că folosiţi frec­ ş. a.
ne". Autorul pledează astfel luat-o pe cel din dreapta/ E­ de lung metraj, etapele prin­ „Aproope de soare", In timp prind cu acuitate psihologia din care se pot extrage simbo­ vent cocoşii („Cocoşul toam­ Iar dud folosiţi elemente
pentru poemul devenit meta­ xact cel care nu trebuia,/ Du­ cipale şl momentele importan­ ce şantierul, această lume In­ tineretului actual, analizează lurile unei epoci şl structura nei", „Cocoşii stelelor"). Vor­ mitologice ţ.Jlrsita") este
foră, prin semnificaţia ideii pă cum s-a dovedit după a­ te ale drumului de eforturi şî opţiunii sociol-cîvice a artistu- bind la modul realist, ăştia bine ca fn nrealahil st1 vă
In ansamblul ei. ceea/. Poet al obişnuitului succese, parcurs în toţi aceşti solită şi complexa, bogată in opţiunea vîrstelor tinere spre Iu, prefigurîndu-se totodată slnt buni la puşcă, drept documentaţi.
Prin creaţia sa, Marin So­ neobişnuit, spirit In continuă 26 de oni. avînturl generoase şl Intense alegerea unui drum sigur şi ceas deşteptător sau şi mai
rescu aduce la zi o tradiţie efervescenţă, cu vocaţia Iro­ De fapt, unele din cele mai trăiri personale, In care se temeinic in viaţă, dezbat apar­ prezentul şi viitorul unul popor CHEORGHF RAŞAG.COR
mai veche a poeziei româ­ niei ş! absurdului, Marin So­ şl ale unei ţări in plin avînt buni tn piftie In poezie ciu­ NFl, CF.r?)ţ't.A7M{ - Dera
neşti, familiarizîndu-1 în ace­ rescu este o prezenţă de reuşite filme româneşti de simte poate cel mai mult ma­ tenenţa eroilor lor la marile spre marile sale deveniri. tă fals Avem insă convinge­ PAUL hFUT \\m - Hune­
laşi timp pe cititor cu temele prestigiu în panorama lirici! lung metraj, multe dintre ele rele puls al energiilor colecti­ irâmînfăr! ale timpului şi rea că sinteţi in stare de rea­ doara. Deocamdată, nu.
mari ale liricii contemnorane. contemporane. fiind cunoscute de-acum şi pe- ve descătuşate, o lume şl un epocii în care trăiesc, precum ION MIHU lizări valoroase. RED.
Punctul de vedere filozofic
poate fi uşor surprins In ver­ Prof. MINODORA DAMŞA