Page 37 - Drumul_socialismului_1970_10

Telegrame adresate
PROLETARI DIN TO ATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V Â Î

tovarăşului

Ion Gheorghe Maurer

Pc adresa tovarăşului Ion Pk., H. J., preşedintele Repu­
Gheorghe Maurer, preşedintele blicii Pakistan, . Penn Noulh.
Consiliului de Miniştri al Re­ primul ministru al Guvernului
publicii Socialiste România nu Regal de Unitate Naţională din
continuat să sosească telegra­ Cambodgia, Alberto Sato, am­
me din partea unor şeii de basadorul Republicii Africa
state şi guverne, personalităţi Centrală Ir. Bucureşti, se ex­
politice, şefi de misiuni diplo­ primă cele mai calde urări de
matice. însănătoşire grabnică şi com­
In telegramele adresate de pletă restabilire.
Huynh Tan Phat, preşedintele A adresat, de asemenea, o
Guvernului Revoluţionar Pro­ telegramă B. Drakopoulos,
vizoriu al Republicii Vietna­ membru al Comitetului Exe­
ANUL XXII. Nr. 4902 DUMINICA 11 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI mului de Sud, generalul Agha cutiv al Uniunii Democrate de
Muhammad Ynhye Khan H. Stînga din Grecia (EDA).

“ \
1
!
Ne aflA m in perioada
clnd toate colective le de 1
muncA din în tre p rin d e rile
ju d e ţu lu i n o stru fac b ila n ­ !
ţu l re a liz ă rilo r d in u ltim ii \
problemă de conştiinţă, donatele de bază p e n tru o \
cinci ani şl stabilesc coo r­
nouA şl Im p o rta n t! etapA.
n-au lns& p la ­
In o v a to rii
n u ri exp rim ate fn cifre $1 , CURSIi SUl’UM ENTA- \
procente, pe ntru cA te h n i­
ca şl po sIbtlltA ţlle de p e r­ ’ RE ..TA ROM“ PENTRU !
fecţionare a el slnt fArA li­ \ T1RCUI. INTERNAŢIO- \
de raport social între m eni din În tre p rin d e rile , NAL BUCUREŞTI dc \
m ite. Suie $1 m ii de oa­
'(id o lu lu i s-au dA ru lt m u n ­
întreprinderea
ci! de cercetare $1 p ro m o ­
vare a n o u lu i, co n vin şi eâ, transporturi aeriene rn- \
pe aceaatA cale, Işl aduc l mâne „TAROiM" nrgani-
co n trib u ţia la progresul \
social a tlt de necesar. Si i -/.cază, la cererea filiale­ y
lor Oficiului Naţional dc
ins si colectivitate i \ Turism, prccuin şi a al­ I !
tor instituţii 5« organiza­
l mentare penlru perioada I
ţii din ţară, curse supli­
1000 y cît va ii deschis Tirgul !
La recenta plenară a Con­ salariaţilor. Au fost organi­ tru preînlîmpinarea Irosirii internaţînnal dc Ia Bu­
siliului judeţean Hunedoara zate dezbateri, expuneri, afi­ timpului de lucru, la l.C.S. cureşti.
al sindicatelor, care a dez­ şa Je, s-au publicat articole la Hunedoara a fost îmbunătă­ !
bătut măsurile luate de or­ gazetele de perete şl în zia­ ţit gradul de folosire a fon­ y do u a n o i c e t a t i
ganele sindicale şi conduce­ rele de uzină, iar în unele dului de timp cu 1,7 la sută, de inovaţii Combinatul siderurgic Hunedoara. Aici« la oţelării, se înregistrează zilnic însemnate • de­ TRACO-GETICE IN !
rile tehnico-administratlve locuri au funcţionat puncte la I.M. Barza cu 1,2 la sută, păşiri ale sarcinilor de plan, y MOLDOVA DF NORD !
pentru aplicarea Legii orga­ de consultaţii. Pentru apro- la I.P.B. Bîrcea cu 4,7 la su­
nizării şi disciplinei muncii tă faţă de perioada corespun­ După zccc campanii dc
in unităţile socialiste de stat, zătoare a anului trecut. Pro­ din aceste În d e m n u ri se săpături şi cercetări ar­
se aprecia ca un lucru bun grese în acest sens s-au ob­ nasc valoroase idei. S pi­ 1 heologice, şantierul dc la !
faptul că s-a făcut o trece­ ţinut şi la F.F A. „Vîscoza" cuim d in lo tlm p la re citcva Timpul este deosebit de prielnic Stinccşti-Botoşani, unul
re în revistă a eficienţei ac­ Lupeni şi Centrala minereu­ exem ple. M a is tru l M iha i l dintre cele mai impor­ !
Popa, Im preunA cu a lţi co­
ţiunilor întreprinse Sn acest însemnări pe rilor neferoase Deva. legi de Ia F abrica chim lcA 1 tante din Moldova de !
sens. Intr-adevăr, concluziile Există, desigur, o strînsâ OrAştie au re a liza t o in o v a ­ nord datorită bogăţiei
controalelor şi investigaţiilor corelaţie între nivelul de fo­ ţie care aduce peste materialelor pe . care Ic 1
Nu
1 700 000 lei econom ii.
făcute de biroul executiv al marginea plenarei losire a fondului de timp, nedoara, s-a gAsIt soluţia Să mobilizam toate for­ oferi! specialiştilor, îşi I
de m u lt, la la m in o ru l blu -
consiliului judeţean, şi mai starea disciplinară şi rezul­ m in g de 1 300 m m d in H u ­ y încheie în aceste zile ac­
ales cele reieşite din lucrări­ Consiliului judeţean tatele obţinute In îndeplini­ e fic ie n t! care p e rm ite În ­ I tivitatea. 1
le plenarei, sînt deosebit de rea planului şi a angajamen­ locuirea cA rA m lzilor re fra c ­ Dc-a lungul sondajelor !
utile pentru orientarea acti­ telor. De exemplu, C.S.H., U­ tare: necesare la cuptoarele I şi lucrărilor efectuate
adinei, cu cArAmlz.i in d ig e ­
vităţii sindicatelor, în vede­ al sindicatelor zina „Victoria" Călan sau a m in tim toate cre a ţiile v a ­ ţele ia terminarea grab­ y aici s-au descoperit do­ 1
ne. D ar a r fi prea greu sâ
rea creşterii influenţei lor I.M. Barza au adus o contri­ uă ectătî traco-gctice. I
tn activitatea productivă. buţie deosebită la realizarea loroase. Fiecare În tre p rin ­ ! catc aduc noi argumente
Aplicarea Legii organizării angajamentelor organizaţiei dere Îşi are ncum Ino va­ I privind continuitatea po­ I
to rii e l; eşaloane to t m ai
şi disciplinei muncii a creat judeţene de partid, în timp m a ri dc oam eni care dîna- nica a recoltatului porului romAn pe aceste I
cadrul juridic pentru instau­ ce exploatările miniere din mlzeazA m ereu tehnica In meleaguri. Forma şi mo­
p e rm a n e n t!
ascensiune.
rarea unui climat de respon­ fundarea unor aspecte legate Valea Jiului, luate în ansam­ S ln tctizîn d această muncA dalitatea dc construcţie 1
sabilitate în toate - unităţile de aplicarea legii, Consiliul blu, nu şi-au adus aportul prctenţioasA, datele sta tis­ a cetă|ilor au permis să I
socialiste de stat, atit în rîn- judeţean al sindicatelor a or­ aşteptat, în mare parte din tice c o n firm ! cA In actua­ sc conchidă că cic erau !
lu l cin cin a l s-au a p lica t a­
dtil celor care conduc şi or­ ganizat in luna august, îm­ cauză că la E. M. Uricani, proape 4 000 dc Ino va ţii, si semănatului! I folosite pentru apărare
ganizează producţia, cît şi al preună cu Tribunalul jude­ E.M. Lonea sau E.M. Vulcan ra {io n a llzA ri şl In ve n ţii. I in timpul atacurilor din­ y
celor care o realizează. Le­ ţean, adunări în municipii şi indicele de utilizare a fon­ Poate cA la ora a c tu a l! afară. y
sln t cu clteva In plus sau
gea obligă conducerile teh- oraşe, la care au participat dului de timp este sub 92 la In m inu s faţA de c ifra ro ­ Cercetările şi descope­
nico-adminîstratlve- să orga­ peste 1 000 de conducători sută. tu n d ! a m in tită . D ar. acest ririle efectuate la Stin- y
de unităţi şi servicii, jurişti,
nizeze producţia şi .munca pe activişti sindicali. Prelucra­ Plenara a pus în eviden­ am Anunt contează m a l p u ­ Cooperatorii din Totia şl-au nici măcar pregătirea terenu­ nevoiţi să se deplaseze pînă la j coşit vor constitui obiec­ y
ţin . D in preocu p ă rile pen-
baze ştiinţifice, să asigure o rea cu salariaţii a fost înso­ tă cîteva stări de lucruri ca­ iru pe rfecţio nare a te h n o lo ­ propus ,ca In Av'est «n să trv>â- lu i. Dacă avem In vecţere ră, Bâcia pentru a. face plinul re­ I tul unei monograTii ce
structură organizatorică co­ ţită, în general, de punerea re impun o atenţie deosebită g ici şl p ro d u cţie i la oţehl- mînţeze cu pâioase o suprafa­ potrivit prevederilor ordinului zervoarelor. Pe lingă lipsa de va fi elaborată sub egi­ y
respunzătoare, precizarea sar­ Sn discuţie a manifestărilor din partea sindicatelor şi a via M a rtin nr. 2 de la ţă de 95 de hectare, din care nr. 2 000 al M AS., dc la data operativitate la eliberarea te­ 1 da Filialei din Iaşi a In­ y
C om b inatu l siderurg ie H u ­
cinilor pentru fiecare sala­ de Indisciplină, fapt ce a comitetelor de direcţie. In nedoara se folosesc cu 80 de hectare slnt destinate pregătirii terenului şi pînă la renului, sînt şl alte cauze care : stitutului de arheologie. y
riat şi, bineînţeles, condiţiile condus la întărirea opiniei rezumat, ele sînt următoare­ succes noi m etode de În ­ culturii griului. La prima ve­ semănat va trebui să treacă o frîneazâ ritmul de lucru la se­ ’ FORMAŢIILE 1NTILNI-
tre ţin e re a cu p to a re lo r la
perioadă de cel puţin 12-15 zi­
dere s-ar putea crede că în­
necesare îndeplinirii lor. La de masă faţă de cei certaţi le : cald A ic i se desfăşoară o deplinirea sarcinii respective le, e uşor de înţeles câ Insâ- mănat. Spre exemplu, deşi In I RJI DE FOTBAL I
— faţă de angajamentul de In te n s ! a ctivita te pe ntru ziua de 9 octombrie a.c. tre­
rîndul lor, salariaţii au o­ cu disciplina. găsirea celei m al eficien te nu ridică probleme deosebite. mlntarea griului după porumb buia sâ se msâminţeze orz pe I ROMÂNIA - FINLANDA
a îmbunătăţi indicele de uti­ teh nolog ii de u tiliz a re a o- / i
bligaţia de a folosi complet Ca urmare a măsurilor în­ x ig e n u lu l. AJAlurj dc Alte De altfel, in planul întocmit in cel mai fericit caz va putea restul suprafeţei, sâmînta nu Stadionul „23 August“ y
şi cît mai productiv timpul treprinse pentru populariza­ lizare a fondului de timp cu re a liză ri im p o rta n te care pentru campania agricolă de începe abia după 25 octombrie ! era încă tratată. din Capitală găzduieşte
a p a rţin În tre g u lu i colectiv
Deci, la data clnd
Restantele mari la semănat
întreaga
toamnă s-a stabilit ca semăna­
de muncă, de a se încadra rea prevederilor legii, a in­ 0,5 la sută pe judeţ,' în 8 se evidenţiază creaţia va­ tul orzului să fie terminat pf- cantitate dc sâmîntâ ar trebui şi recoltat nu işi găsesc altă l astu2i, cu începere de la
neabătut în regulile de dis­ tensificării muncii educative, luni el a fost cu 0,2 la sută loroasă a m a is tru lu i loan nâ la data de 20 septembrie, să se afle pusă In pâm'înt, pe explicaţie decit în faptul câ ora 15,30, întilnirca in­
Clamaş, care a
in ve n ta t
sub nivelul celui din peri­ lancea H unedoara. D ar, c l­ '
ciplină în înţelesul lor com­ la C.S. Hunedoara s-a înre­ iar al griului pînă la 15 oc­ mai mult de 25 la sută din din cei peste 150 de . coopera­ ternaţională dintre re­ y
oada corespunzătoare a anu­ ic fapte n -a r m e rita e vi­ tombrie a.c. Cum se finalizea­ suprafaţa planificată nu este tori din Totia, doar 25-30 simt \ prezentativele României
plex (disciplina tehnologică, gistrat un indice de utiliza­ denţiere ! M ii dc idei în ­ şi Finlandei. cnntînd y
de protecţie a muncii, pri­ re a fondului de timp de lui trecut — rezultatele fiind drăzneţe au devenit p ra c ­ ză insă o asemenea prevedere? nici măcar pregătit patul ger­ cu adevărat răspunderea fată \ pentru Campionatul eu­ y
minativ (?).
în ceea ce priveşte Insămîn-
de soarta recoltei şî participă
tici ob işn uite d a to rit! In o ­
vind prezenţa la serviciu şi 95,8 la sută, cu 1,6 la sută influenţate negativ Sn spe­ v a to rilo r. D in an ul 19*5 şi tarea orzului, pînă în ziua de Orlcîtâ bunăvoinţă ar avea zilnic la lucru în cadrul uni­ 1 ropean dc fotbal.
p in ! acum . in în tre p rin d e ­
folosirea timpului de lucru peste indicele mediu pe ju ­ cial de unităţile din munici­ rile ju d e ţu lu i s-au ap lica t 9 octombrie a.c. acţiunea era mecanizatorul Ion Aruncutean tăţii. Dacă ar fi ca semănatul Arbitrul grec, Lconida y
piu] Petroşani ; aproape 4 000 In o va ţii, ra ­ realizată p<? abia jumătate din şl oricît de mult s-ar strădui sâ se facă după placul Iul t VamvakropOulos, ajutat y
etc.). deţ, la Uzina „Victoria“ Câ- ţio n a liz ă ri şl in v e n ţii. D u ­ ! la tuşă de compatrioţii
Sindicalele, comitetele de lan de 95,6 la sută, la C.E.I.L. I. MIRZA pă e va lu ă ri Incom plete, ele suprafaţa stabilită. Aşadar, să folosească tractorul la în- Munteanu Nicolae Ciocîa, al I săi, Theodor Elcftlteriadis y
Măriei Berbenitâ sau al alto­
faţă de planul operativ lucra­
ireaga capacitate, atîta timp cit
înseam nă peste 145 m ilio a ­
direcţie, celelalte conduceri Deva de 96,5 la sută, iar la ne dc lei econom ii. - rea a fost întirziatâ cu 20 de nu 1 se asigură front larg de lu­ ra ca el, care doar cu numele şi Dcmctrc Botonatarios, y
lehnico-administrative s-au Fabrica chimică Orâştîe de S. MUREŞAN zile. Ne aşteptam să găsim o cru şi nu sînt înlăturate depla­ sînt cooperatori, acţiunea nu va conduce următoarele !
preocupat de popularizarea 95,1 la sută. Acţîonînd cu iContinuoffe. to pag. a Z-o) situaţie mai bună la editura sările Inutile, nu va reuşi să se va încheia nici în luna no­ formaţii probabile :
griului. recupereze restantele inadmisi­ iembrie ! Iată de ce organiza­ ROMÂNIA: Răducanu,
prevederilor legii în rindul mai multă perseverenţă pen­ — Pînă acum (la data de 9 bile existente la semănat. Cu ţia de partid (secretar Ion Da­ — Sătmărcanu, Lupcscu, 1
octombrie a.c. — n.n.) nu am toate câ la C.A;P. Totia există ra) şi consiliul de conducere Dinu, Vigu, Dumitru, R.
Început semănatul, ne-a preci­ o cisternă pentru motorină, de­ al C.A.P. au datoria, să la mă­ NunwciMcr, Neagu, Do- y
zat, fără să fie prea îngrijorat, brin. Dumitrachc. FI. Du- y
inginerul şef al cooperativei. oarece şeful secţiei de mecani­ suri hotârîte pentru mobiliza­ \ mitrcscu.
FINLANDA: Jfcinonen. y
zare nu se îngrijeşte de apro­
rea întregului potenţial al u-
Direcţia de gospodărie comunală ! La I. M. C. Bîrcea Cîprian Mihălţan. De sîmbâtâ vizionarea cu carburanţi a nltăţil la terminarea grabnică \ — Maaltipaa, Kilponcn. y
celor
trecem la însâmînţarea
.15 de hectare pe care am fer­ tractoarelor, mecanizatorii slnt a semănatului şi recoltatului. \ Rajantic, Kautoncn, Suo-
tilizat solul cu superfosfat (26 1 malaincn, Ilciltltila, Toi- i
a realizat pianul cincinal Au fost puse în funcţiune de hectare) si am pregătit pa--, vancn, Toivola, Litma- y
tul germinativ. * nen. Paatclaincn. )
Printic unităţile economice din judeţul nostru care au noi linii tehnologice Asupra perspectivelor ce e- k
realizat mai devreme prevederile planului cincinal, sc nu­ xislâ pentru Încadrarea semă­ Ţărani cooperatori, mun­
mără şi întreprinderile de gosp otlârie comunală şi locativă. natului în’ limitele epocii op­
Pînă la 1 octombrie, s-a realizat o producţie globală cu 67 time planează Insă multă In­
co n stru cţii
dc
La
B ircca
dc m a teriale
în tre p rin d e re a
milioane de lei mai mare dectt sarcinile stabilite pentru a u p r im ii botcr.ul fo c u lu i două noi cap acităţi dc p ro d u c ­ certitudine. Oricît de optimişti citori din I.A.S., Pag, a lll-a
cei cinci ani. Faţă de anul 1965, producţia globală care se ţie prevăzute in pla n u l dc In v e s tiţii p e n tru dezvoltarea u n i­ ar fl tovarăşii din consiliul de
realizează anul acesta e cu aproape 166 milioane de lei tă ţii. Este vorbn de o lin ie tehnologică nouă p e n tru fa b ri­ conducere al C.A.P. (preşedinte
mai mare. O contribuţie însemnată la aceste realizări ou carea că ră m izilo r term olzo lante, a doua de acest fel din Elena Dragovlcl), e de-a drep­
şi
asigura
în tre p rin d e rilo r
cadrul în tre p rin d e rii, care va
adus-o mai cu seamă lucrătorii «lin transport şi din sec­ şa n tie re lo r de co n stru cţii peste s m ilioa ne cărăm izi pe an. tul absurd să se poată crede mecanizatori!
torul de prestaţii în construcţii. In domeniul transportului 51-a înce put dc asem enea a ctivita te a şl o lin ie de fa ­ că pînă la sfîrşltul sâptâmlnll De la citi­
b rica t vată m in e ra l! p e n tru iz o la ţii term ice. U tila je le mo-
in comun, prevederile cincinalului au fost depăşite cu j derne cu care n fost InzeatrAtă p e rm it obţinerea unei p ro ­ viitoare se va încheia semăna­
22 5251190 lei. iar la prestaţii în construcţii cu 28 milioane : duc.ţll anuale de 6 000 tono vată din zgură de fu rn a l, care tul. Motivul ? Pe o suprafaţă
de lei. De la ¡nccputul cincinalului şi pînă acum între­ ! constituie do fa p t m a teria p rim ă de bază. de 20 de hectare griul are ca Grăbiţi terminarea recoltatului po­ tori la re­
Dorea !a exploatare a n o ilo r obiective prezintă o Im ­
prinderile de gospodărie comunală şi locativă din judeţ I i ; po rtan tă econom ică dem nă dc rem arcat. S-a creat p o s ib lll- plantă premergătoare porum­
au primit în patrimoniul lor peste 15 500 de apartamente ; lalea re a liz ă rii de ca n tită ţi spo rite de astfel de m a teriale bul la recoltatul căruia, pînă
noi construite cu fonduri prevăzute în bugetul local. Intre | solicitate pe d ife rite şantiere. Valoarea p ro d u cţie i Indus- Ieri, nu s-a întreprins nici o rumbului, intensificaţi ritmul însămîn- dacţie, de Iti
timp s-a dezvoltat mult transportul în comun, reţelele de j j tria le a fa b ric ii creşte cu 13 m ilioa ne le) pe an, Iar vo lu - acţiune. Chiar dacă eliberarea
terenului de porumb s-ar face
m ul b e n e fic iilo r va spo ri In acelaşi tim p cu peste 1,5 m l­
apă şi canal etc. Prin diverse măsuri pentru organizarea : lioane Iei. într-o singură z! (?), ceea ce
mai bună a activităţii, numai in 8 luni din anul acesta, | Calitatea bună a lu c ră rilo r de con stru cţie — executate ţărilor de toamnă I redacţie la
j de un colectiv de la I.C. S.H. — a perm is sfl se ob ţină din este greu de presupus, execu­
lucrătorii din sectorul de gospodărie comunală au reali­ i p rim ele zile de fu n c ţio n a re In d ic a to ri rid ic a ţi de p ro d u c­ tarea arăturilor cu cele două
! ţlc. Ca u rm are conducerea În tre p rin d e rii apreciază că Ia no­
zat aproape un milion de lei beneficii suplimentare prin tractoare aflate la cooperativă
! ile lin ii tehnologice ce vo r atinge p a ra m e trii p ro ie cta ţi de va dura cel puţin patru 2lle. Astăzi, duminică, cu toţii pe ogoare! cititori
efort propriu. j p roducţie cu 3 lu n i îna inte dc term en.
Decî, pînă la Jumătatea lunii
octombrie nu ae va termina
Azi se deschide
Tîrgul Interna­
ţional de ia
Bucureşti
Aii are loc in Capitala
deschiderea festiva a Tîr-
gului internaţional Bucu­
reşti. Vasta panoramă pe
cere v-o oferă fotografia
de faţă reprezintă doar o
parte din ceeo ce va fi,
timp dc 12 iile, terenul de
confruntare a eficienţei
inteligenţei omeneşti, a
spiritului invenliv, o con­
fruntare o realizărilor teh­
nicii mondiale, puse in
slujba oamenilor.
t-