Page 38 - Drumul_socialismului_1970_10

t DRUMUL SOCIALISMULUI 1 Nr. 4902 ® DUMINICA 11 OCTOMBRIE 1970

Sunarea generală

nu a adînoit problemele esenţiale

In complexul mecanlara e- dar. Astfel, avem nerealizâri caută soluţionarea lor !n a­ muncă permanentă a organi­
conomlc şl ioclal de ridicare la trimestru de circa 300 000 dunarea .generală de alegeri zaţiei de bază în rîndul co­
continuă a nivelului de trai lei, dar avem o producţie, pe a organizaţiei de partid. Din muniştilor, prin primirea de
al populaţiei, un rol impor­ drum, către piaţă, de peste cauza lor, probabil, nu s-a noi membri. De la alegerile
tant revine reţelei coopera­ 700 000 lelu. (Constantin O- amintit nimic despre calita­ precedente au fost primiţi în
ţiei meşteşugăreşti. Avlnd ca prlşa) Modalitatea de com­ tea produselor şl a prestări­ partid nouă noi membri, dar
principală sarcină deservirea batere a unei asemenea prac­ lor, despre ţinuta şl atitudi­ încă mal sînt unităţi ş! sec­
populaţiei cu prestări şl aer- tici, felul cum a acţionat or­ nea cooperatorilor faţă de ţii In care nu activează nici
vicii, meşteşugarii sînt oa­ ganizaţia de partid în acest clientelă. Or, aşa cum sub­ un comunist. De sub condu­
menii de care avem mereu sens, cum au fost traşi la linia C. Oprişa, „chiar da­ cerea directă a organizaţiei
nevoie în soluţionarea opera­ răspundere respectivii şefi de că numărul refuzurilor şl al scapă, astfel, unele' sectoare,
tivă şi de calitate a anumi­ unităţi şi serviciul desfacere reclemaţiîlor la adresa noas­ ceea ce face ca activitatea
tor nevoi de viaţă. lor economică să diminueze
lată de ce era de dorit ca, realizările de ansamblu. Ca
in adunarea generală a or­ să nu mal vorbim despre
ganizaţiei de bază P.C.R. din necesitatea permanentei pre­
cadrul Cooperativei meşteşu­ ocupări pentru îmbogăţirea
găreşti ,,Moţul" Brad, atît cunoştinţelor politice, profe­ Cetăţenii din Brad au făcut din noul cartier al oraşului un loc cti care pe bunâ dreptate se mîndresc.
darea de seamă pe perioada sionale şi culturale ale co­
raportată, cît şl vorbitorii să muniştilor, ale tuturor coope­
reliefeze, cît mai clar contu­ ratorilor. Just a fost cuprins
rat, contribuţia comuniştilor în darea de seamă acest as­
la îndeplinirea acestui dezi­ pect, sublinllndu-se impor­ ÎN ÎNTRECEREA PATRIOTICA
derat de bază al activităţii tanţa adoptării unor forme
Dar, anumite probleme ce ar de învfiţămînt politic adec­
putea părea nepotrivite cu vate potenţialului cultural al
tema adunării şl specificul nu au fost amintite. S-au tră s-a redus, nu înseamnă cursanţilor. De aaemenea, va
problemelor din cooperativă mal enunţat «1 alta deficien­ că din unităţile noastre nu trebui abordată cu atenţie în fă p t u ir i d e p r e s tig iu în m u n c a de g o s ­
i-au determinat pe comuniştii ţe: prestările particulare de mal pleacă clienţi nemulţu­ pregătirea, din toate puncte­
de la „Moţul" să le aborde­ servicii, neînregistrarea unor miţi sau chiar revoltaţi. Cel le de vedere, a tinerilor co­
ze şi cu acest prilej, sperînd comenzi venite în unităţi, puţin In construcţii, la încâl- operatori, pentru că une­
în rezolvarea lor Raportîn- slaba aprovizionare cu mate­ ţ&mlnte-comandâ, coafură şl le unităţi nu- au asigurată
du-se adunării generale con­ riale, neasigurarea desfacerii frizerie, nemulţumirile conti­ rezerva de cadre bine pregă­ p o d ă r ir e şi în fr u m u s e ţa r e a lo c a lită ţ ilo r
tribuţia comuniştilor la înde­ producţiei, încadrarea neco- nuă. La fel ca şl nerespecta- tite profesional
plinirea şi depăşirea cîtorvn respunzâtoare a unor secţii rea termenelor de predare a Noul organ ales are un te­
indicatori economici (produc­ cu membri de partid — au comenzilor. împotriva unor ren vast de acţiune, prezen­ „Anul acesta ie vor realiza lucrări prin muncă patrio­ 2 796 430 mp străzi şi Irolunre; de seamă realizări ou fost ob­
ţie marfă — 102 In sută, ex­ fost doar amintite de darea ţa şl intervenţia «a în rezol­ tică fn valoare de 62 milioane lei printre care : construi­ construcţia a 146,1 km dru­ ţinute de Vaţa de Jos. Zam,
port — 105 la sută, mobilă de seamă şi de Ioan Sima, asemenea manifestări s-au varea problemelor sînt nece­ rea a 100 000 mp trotuare ; repararea şl întreţinerea a muri; repararea şi întreţinerea Sarmizegetusa. Roşorod. Brâ-
luat măsuri, sancţlonîndu-se
— 118 la sută, încălţăminte Nicolae Oprişa, Nicolae Stoi­ chiar unii membri de partid. sare din primele zile Sarci­ 1430 000 mp străzi şl trotuare şi 1 600 km drum uri; ame­ a peste 2 000 km de drumuri ; nişc'a, Sintăinâria-Orlea. To-
— 103 la sută), s-au enunţat, ca, MIron Lupea, Pavel Co- Dar, consider că pe viitor nile economice ale cooperati­ najarea şi extinderea zonelor verzi pe 59 ha ; plantarea a amenajarea şi extinderea zo­ teşli şi multe altele. Sînt de
totodată, cauzele pentru care joearu şi alţii. Nimeni Insă este necesar să crească exi­ vei, dar mai alea îndeplini­ 100 000 bucăţi arbori şl arbuşti, precum şi întreţinerea a­ nelor verzi pe 01,5 ha ; între­ menţionat eforturile depuse de
planul la trimestru al pro­ nu s-n referit la activitatea genţa biroului organizaţiei de rea . dezideratului său de ba­ cestora pe 370 ha ; plantarea a 4 600 ml gard viu ; amena­ ţinerea de parcuri, spaţii şi zo­ cetăţenii comunei 1Tia pentru
ducţiei marfă vîndutâ şi în­ organizaţiei de partid pentru bază faţă de membrii de ză — deservirea populaţiei jarea a 145 baze sportive şi locuri de Joacă pentru co­ ne verzi pe 475,9 ha ; conslruc- înlăturarea efectelor inundaţii­
casată nu s-a realizat numai eradicarea acestor deficien­ partid care nu se încadrează cu servicii şl prestări opera­ pii ; construirea a 598 podeţe etc. Pentru crearea condiţi­ , ţin a 775 ml poduri şi 656 po­ lor, care au prestat pesle
In proporţie de 90 la sută, te, cu toate că ele se cunoş­ în disciplina muncii". tive şl de calitate — se vor ilor de folosire plăcută a timpului liber al oamenilor deţe ; amenajarea a 120 haze 200 000 de ore de muncă la e-
Iar cel de încasări s-a ridicat teau şi înaintea adunării ge­ Iată, deci, câ probleme de realiza la un nivel corespun­ muncii, se va acorda o atenţie sporită amenajărilor pe sportive şi locuri de joacă pen­ vacunrca nămolului, la refa­
sbla la 93 la sută. Dar resor­ nerale. In schimb, majorita­ discutat ar fi fost, câ orga­ zător cerinţelor crescînde principalele trasee turistice şl (n zonele de agrement tru copii ; îndiguiri pe 77,5 km cerea străzilor, trotuarelor, zo­
turile cauzelor în sine n-au tea vorbitorilor au fost foar­ nizaţia de partid ar fl avut numai printr-o susţinută existente“. şi taluzări de maluri pe 245 392 nelor verzi şi la repunerea in
fost suficient dezbătute, nu te aspri !n criticarea faptu­ elemente concrete asupra că­ muncă politică a comunişti­ (Din răspunsul Consiliului popular al judeţu­ mp ; plantarea a 107 120 bucăţi stare de funcţionare a unită­
s-a luat o poziţie hotărîtâ lui că I.G.C.L. Brad nu dă rora să acţioneze cu mijloa­ lor, prlntr-o conducere com­ lui Hunedoara la chemarea la întrecere patri­ arbori şi arbuşti şi a 10,3 km ţilor sociol-culturnle. De ase­
faţă de cei ce se fac vino­ căldură în unităţile conecta­ cele sale politice De aceea, petentă. prin acţiuni comple­ otică a Consiliului popular al judeţului gard viu, precum şi multe al­ menea. cetăţenii municipiului
vaţi. S-a spus, de exemplu, te la reţeaua centrală de în­ s-a subliniat ca o necesitate xe şi eficiente Sarcina prin­ Constanţa) te lucrări. Pe întreg judeţul Deva. parlicipînd cu mullă dă­
că nerealizarea producţiei călzire. Sînt şl acestea pro­ de viitor, pentru întărirea ac­ cipală a noului organ este de s-au executat prin muncă pa­ ruire Ia muncă, au reuşit să
marfă vîndutâ şl încasată a angrena în munca politică Acum dnd facem bilanţul te pentru ca localităţile să fie triotică, lucrări în valoare de cureţe depunerile aduse de a­
este rezultatul „slabei preo­ bleme. dar pesemne că ele tivităţii economice a coope­ toţi comuniştii, fiecărui mem­ realizărilor obţinute de Jude­ mal frumoase şl mal bine gos­ 07 061 400 lei, cu pesle 26 mi­ pe de pe o suprafaţă de 300 000
rativei sub toate aspectele,
cupări a şefilor de secţii şl nu fost neglijate de conduce­ ridicarea conştiinţei politice bru de partid trebuind sâ-l ţul nostru în întrecerea patri­ podărite lioane mai mult decît prevedea mp, să repare străzile şi tro­
unităţi pentru livrarea ritm i­ rea administrativă a coope­ a tuturor lucrătorilor Aceas­ revină îndatoriri concrete. otică pentru buna gospodări­ Chemarea Consiliului jude­ angajamentul anual. tuarele. să reamennjez.e zone­
că a producţie! către benefl- rativei din moment ce se ta se poate realiza prlntr-o S. GORUN re şl înfrumuseţare a localită­ ţean al Frontului Unităţii So­ Prin realizările obţinute în le verzi şi stadionul oraşului.
ţilor, constatăm cu satisfacţie cialiste, adresată tuturor oa­ întrecerea patriotică pe loc de Aceste rezultate obţinute în
că oamenii muncii din muni­ menilor muncii din Judeţ, a frunte se situează municipiile acest an constituie pentru loti
cipii, oraşe şl comune au reu­ găsit un larg ecou în rînduri- Deva şi Hunedoara, care au cetăţenii judeţului un îndemn
şit aâ înscrie pe graficele în­ le maselor largi populare şi realizat lucrări în valoare de pentru rn în noua perioadă pe
DISCIPLINA Schimb de experienţă pe trecerii realizări de prestigiu. le-au mobilizat să-şl sporească peste 10,3 milioane lei, iar care sc desfăşoară întrecerea
Consiliile populare munici­
participarea şl contribuţia la
patriotică. 1 septembrie 1970 —
Bradul
dintre oraşele cu o
pale, orăşeneşti şl comunale,
31 august 1971, să depună o
populaţie de peste 10 000 de lo­
sub conducerea şl îndrumarea înfrumuseţarea şl buna gos­ cuitori şl Haţegul dintre ora­ muncă mai susţinută pentru
podărire a tuturor localităţi­
organizaţiilor de partid, coln- lor. Acţiuni de mare amploa­ şele cu o populaţie sub 10 000 realizarea de noi lucrări de in­
Economia noastră modernă, borînd 6trîns cu organizaţiile re au fost organizate în co­ de locuitori. Rezultate bune au teres gospodăresc şi edilitar
dinamică, reclamă o discipli­ teme de protecţia muncii sindicale, de tineret, femei şl munele şl oraşele afectate de obţinut oraşele Călan, Orâştie, care să contribuie In continua
nă fermă din partea tuturor cu celelalte organizaţii de ma­ Inundaţii pentru înlăturarea Lupenî, Vulcan, Petrila şi Uri- înfrumuseţare a tuturor locali­
salariaţilor, respectarea cu să şl obşteşti, au reuşit să mo­ efectelor dezastruoase ale a­ canl. Dintre comune, cele mai tăţilor judeţului nostru.
stricteţe a prevederilor Legii bilizeze la acţiunile de muncă cestora.
— în adunările grupelor organizării şl disciplinei patriotică mase largi de cetă­ Roadele muncii depuse de
sindicale au fost puse In dez­ muncii. Disciplina trebuie In­ La Hunedoara a avut loc menlte să ducă la Îmbună­ ţeni. Au fost zile cînd pe şan­ cetăţeni pentru ridicarea gra­
pentru continua înfrumuseţa­ în termen record şi
batere numai circa o treime să privită ca o problemă de un simpozion cu caracter de tăţirea activităţii de preve­ tierele muncii patriotice au dului edililar-gospodâresc al
din cazurile de Indisciplină conştiinţă, de raport social schimb de experienţă intre nire a accidentelor, de spo­ fost prezenţi la lucru şi peste localităţilor urbane şî rurale,
sancţionate pe linie adminis­ Intre Individ şl colectivitate, unităţi ale Trustului de rire a securităţii muncii. 50 000 de cetăţeni. Aceasta de­
trativă ; intre Interesele personale şl construcţii şi montaje side­ Participanţii au vizitat a­ monstrează nu numai hărnicia re a acestora, se concretizează
— valoarea produselor re­ cele ale societăţii. Fiind o rurgice Bucureşti, avînd ca oamenilor de pe meleagurile fizic în construirea a 51 000 mp
bútate — care arată modul problemă de conştiinţă, mo­ temă protecţia muncii Sn poi şantierele -de construc­ noastre, dar şl dorinţa fiecăru­ străzi ş! 78 500 mp trotuare ; la înalţi parametri
cum este respectată discipli­ dul de acţionare pentru în­ unităţile de construcţii. La ţii ale I.C.S.II. ia de a contribui cuitot ce poa- repararea şi întreţinerea a
na tehnologică — s-a ridicat tărirea stării disciplinare tre­
în primul semestru la peste buie să aibă un pronunţat lucrările simpozionului au
43 milioane lei pe Judeţ (din caracter educativ, de ajutor, fost prezentate referate de
care C S. Hunedoara II re­ de cunoaştere şl modelare a specialitate de către între­ c a l i t a t i v i
vine peste P0 la sută); oamenilor şl numai în ultima prinderea de construcţii si­
— la E.M. Vulcan 47 la Instanţă să se apeleze la
sută din brigăzi nu-şl reali­ sancţiuni. Sindicatele dispun derurgice Hunedoara — Furnolul or. 1 de Io Uzinele început să eloborăm proiectele
zează planul, la exploatările în această, privinţă de Instru­ „Organizarea lucrărilor de „Victoria" Colon înregistrează de execuţie - ne relatează ing,
miniere Urlcanl, Lonea, Ani- mentul adecvat — grupa sin­ reparaţii capitale ia agre­ ceo mai more longevitate în Viorel Mondo; mecanicul şei al
noasa peste ¿0 la sută ; dicală —, microcolectlvul în gatele siderurgice“, între­ funcţionare. De peste 5 oni şl 6 Uzinei ,,Victoria" Călan. Pe bazo
— pînă la 1 octombrie mal care toţi oamenii se cunosc. prinderea de construcţii şl luni produce încontinuu, efec- lor am lansai comenzile pentru
erau multe unităţi în care Aici — dar nu numai o da­ tuînd una din cele moi produc­ aprovizionarea cu utilaje şi ma­
nu s-au pus în aplicare noi­ tă pe lună — trebuie Jude­ montaje metalurgice Reşiţa tive campanii din cadrul uzinei. terialele necesare. Lo oro actu­
le regulamente de ordine In­ cate toate cazurile de Indis­ — „Prevenirea accidentelor In oceastâ perioadă căptuşeala ală întreaga cantitate de cără­
terioară ; ciplină, Indiferent de func­ de muncă la instalaţiile de refractoră, utilajele şi instalaţi­ midă refractoră este osigurotă,
ţia salariaţilor care le sâvîr-
— sondajele făcute au ară­ sesc. De asemenea, sindica­ ridicat pe şantierele de con­ ile aferente s-ou uzat treptat, piesele de schimb din oţel
tat câ sînt încă mulţi sala­ tele dispun de reale posibili­ furnalul ajungînd la ora actuală turnat - 130 tone - sînt livrate
riaţi care nu cunosc preve­ tăţi de a determina ca şl strucţii siderurgice* şl în­ să lucreze cu un randament scă­ in tolalitote şi prelucrate în ca­
derile Legii organizării şi conducerile tehnîco-admlnis- treprinderea de construcţii zut şi in condiţii de economici- drul uzinei iri proporţie de 80 la
disciplinei muncii în unită­ tratlve să respecte obligaţii­ siderurgice şi montaje Ga­ lote inferioară. Readucerea Io sută, iar eîemenţii de răcire sini
ţile socialiste de stat le ce le au faţă de salariaţi. laţi — „Prevenirea acciden­ parametrii înalţi de funcţionore executaţi în totalitate Mai avem
Iată, deci, stări de lucruri Preşedinţii de sindicate sînt presupune un more volum de de rezolvat unele probleme mă-
care dovedesc câ şl de o membri al comitetelor de di­ telor de muncă prin câde-
parte şi de alta nu s~*u în­ recţie, în aceste organe co­ re de Ia înălţime“.
ţeles întru totul obligaţiile. U­ lective de conducere sînt şl Discuţiile purtate de către Reparaţia capitală a furnalului nr. 1
nele conduceri tehnico-admi- reprezentanţi al salariaţilor. participanţi — specialişti şi
nistratlve neglijează munca Este locul şl cazul să-şi Jus­
cu oamenii, pedalează numai tifice ’prezenţa în aceste or­ cadre de conducere din vwwwwvv v .-»« aoa- M i a am i ■miim • x w -w .v de la U.V. Călan
pe sancţiuni în vederea în­ gane, pentru a nu avea, ca întreprinderile de construc- Pe lingă celelalte lucrări, cooperatorii din Cigmâu se ocupă şi de insilozarea furajelor. Fote
tăririi disciplinei şl pren pu­ în sectorul minier, în con­ ţli amintite — au scos în e­ grafia reprezintă un crimpei din această activitate : mecanizatorul Constantin Rusu şi cooperc
j
i »
v t v V I V I IVI XV
i v & i ■ ■ >
v i v w w j i u
w ■ i .......... v i • • •
ţini conducători, de la maiş­ strucţii sau în sectorul fores­ toarea Ana Popa, lucrind la recoltarea furajelor. Foto : V. ONOIU runte, care însă nu pun nici un
tri în sus. au fost făcuţi res­ tier. up număr mare de for­ videnţă o seamă de măsuri lucrări de reporaţii capitole me­
ponsabili pentru neglijarea maţii de lucru cu planul ne- nite să înlocuiască zidăria re-' fel de piedică constructorului
creării condiţiilor de muncă reallzat. froctară, utilajele şi instalaţiile (I.C.S. Hunedoara) in executa­
conform sarcinilor de pro­ u2cte, rea la timp şi în bune condiţi-
uni a lucrărilor. Din
onolizele
ducţie stabilite pentru forma­ Viaţa cere ca aplicarea Le­ pigmentarea cu elemente cit „In viitorul cincinal, uzinei
ţiile de lucru. Pe de altă par­ gii organizării şl disciplinei mal plăcute a unei seri pentru noastre îi revin sarcini deosebit făcute împreună cu executantul
te. unii salariaţi fac absen­ muncii în unităţile socialiste De balul strugurilor ne tineret. Da, dar o seară cu de mori — ne spune tovarăşul o reieşit că la 1 decembrie
ţe nemotivate 6au se plim­ de stat să fie urmărită la astfel de savuroasă compoziţie Nîcolae Pilly, şeful secţiei furna­ furnalul poate fi repus în func­
bă dlntr-o întreprindere In toate nivelurile, să constitu­ încă nu au cunoscut tinerii din le. Aşa de exemplu, în 1971, ţiune la parometrii proiectaţi.
— Realizarea unui oscmenco
alta. ie o preocupare permanentă. Deva. producţio de fontă trebuie să volum de lucrări în numai 45 de
crească cu 7,5 Io sută foţă de
punem masca inocenţei! secretar al comitetului munici­ anul în curs, Iar consumul de zile reprezintă neîndoielnic o
împărtăşind opinii cu direc­
torul clubului Şi ulterior cu un
cocs să se reducă cu 60 kg
performanţă în materie de repa­
pal al U.T.C., pe problemele în Io fiecare tonă de fontă. Prin raţii capitale la un furnpl, Pen­
discuţie, ne-a încercat bănuia­ reparaţia capitală a furnalului tru respectareo termenului plo-
Nu In mod expr«9 „balul E neprimitor aici între altele de la Casa de cultură din nr. 1, lucrare de mari proporţii, nîficat, ritmul de execuţie trebuie
strugurilor" e obiectul celor ce pentru câ toată vara nu a-a Brad, se învîrteşte in Jurul la,-transformată ulterior în cer­ se creează condiţii tehnico-ma- să înregistreze viteze sporite.
urmează. Balul e un mod de găsit timp să se revizuiască ideii de participare. titudine. că organizarea unor teriale mult îmbunătăţite pentru Cum s a pregătit constructorul
a petrece, de a descreţi (frun­ conductele de Încălzire din ca­ — Nu vin tinerii la acţiuni­ seri atractive pentru tineret, reolizarea sarcinilor cantitative în acest sens ?
tea după grijile une! eâptâ- nalul termic. Se face acest lu­ le noastre. Am încercat cu cu o participare efectivă, e o şî calitative ce-î revin secţiei din - In mod cert. termenul sto-
mînî de muncă Dar lui 1 se cru acum clnd mercurul co­ U.T.C.-ul forme diverse de treabă comună a clubului şi a progromul de dezvoltare econo­ bilit cu beneficiarul va fi respec­
alătură alte şl alte moduri !n boară progresiv în termome­ organizare dar n-am găsit mo­ comitetului municipal al U.T.C. mică pentru următorii cinci ani. tat, a ţinut să ne precizeze din ca­
care fantezia oamenilor, exu­ tre. dul cel mal potrivit de a fl pe numai pînă la stadiul de plan. Prin readucerea furnalului Io in­ pul locului tovarăşul Gheorghe
beranţa tinereţii pun sarea şl — Ce organizaţi la club pen­ gustul lor. De aici Încolo, fiecare cu „bu­ dici înalţi de funcţionare, se vo Lazăr, inginer şef coordonator la
piperul. Am numi între aces­ tru petrecerea plăcută a tim­ — La reluarea unor moduri căţica" lui de răspundere. „Eu asigura un spor de producţie I.CS, Hunedoara. Experîenţo în­
te moduri serile distractive pului liber al tinerilor — l-am tradiţionale de a organiza seri am făcut partea mea. Acţiu­ l de 15 000 tone fontă anual. Este delungată acumulată cu ocazia
nea n-a reuşit din cauza ce­
pentru tineret, activităţile de întrebat pe Gheorghe Bucu- plăcute, v-aţl gîndit ? luilalt", Dar nereuşita e co­ demn de remarcat şi faptul că, oItor lucrări similare va fi folosi­
club, de pildă, ca forme co­ reşteanu, directorul clubului. — Nu ştim ce tradiţii vor mună şl truda „celuilalt" de­ o dată cu reparaţia capitală, vom tă şi la Călan din plin. In ocest
lective de petrecere plăcută a — Pe lingă activităţile de fl existat prin partea locului. vine astfel o trudă de ' Sisif. aduce şi unele îmbunătăţiri şi sens o atenţie deosebită om a­
timpului. Dintre beneficiari club obişnuite, la două săptâ- — Ideca unul bal al strugu­ Planul acţiunilor pe luna oc­ modernizări în întreg fluxul de cordat-o pregătirilor. Pentru a
l-am ales pe tineri ca punct mlnl organizăm seri pentru ti­ rilor — o cunoscută ocazie de tombrie ne oferă prilejul de a exploatare a furnalului. putea să lucrăm în ritmul pre­
de referinţă. I-am ales pe el neret petrecere pe motive de toamnă sesiza unele fisuri In modul de Concomitent, se vor construi şi văzut în graficul reţeo, om tre­
pentru câ. vrem nu vrem, s1n- — Reuşiţi să le faceţi atrac­ cut încă de la începutul lunii
tenr obligaţi să constatăm o tive, să asiguraţi participarea — v-a preocupat ? a concepe aceste acţiuni. Se pune în funcţiune două noi cou- octombrie Io preasambloreo con­
realitate : în competiţia dintre la ele? — Nu ne-am concretizat În­ planifică săptâmînal seri pen­ pere, care vor asigura furnalului ductei inelore, o segmenţllor de
tru tineret. Dar nu se ştie în­
club, casă de cultură şl unită­ — Cu concursul U.T.C.-ului, că Intenţiile de a organiza aşa că pentru seara primei sâptâ- o temperatură de peste 1 000 de protecţie de Io gilul furnalului
ţile alimentaţiei publice pe da. O astfel de seară are o ceva (Ulterior tovarăşul Pisc mîni ce !1 se va oferi atractiv grade Celslus. Adăugind la şi a unor utilaje de la coupere.
seama timpului liber al tînâ- compoziţie foarte . variată : ne-a comunicat câ s-a stabilit tinerilor, cine se va ocupa dc toote aceste îmbunătăţiri tehno­ In acest fel, timpul aferent ope­
rulul ctştlgă teren ultimele. $1 dans, concursurl-fulger, jocuri în amănunţime cum va fl or­ realizarea fiecărui punct din logice şl modernizări punerea în raţiunilor de montoj se reduce
dnd tînârul caută să-şl omoa­ distractive, uneori şl expuneri ganizat, totuşi, un „bal a! program. funcţiune a staţiei de sortare şi simţitor. De asemenea, avem o-
re timpul în 1oc sâ-l foloseas­ pe teme etice. In felul acesta toamnei“). I-am întrebat pe interlocu­ concasare a minereurilor, con­ sîguratâ forţa de muncă în struc­
că înseamnă că undeva nu l serile respective devin antre­ Acţiunile de această natu­ tori de Intenţiile de a organi­ sumul de cocs se vo reduce tura cerută de natura lucrărilor
se dă ce aşteaptă efl. Acest nante. ră, serile pentru tineret mai za balul strugurilor. Unii s-au simţitor*. şi pentru toate trei schimburile,
„undeva" e clubul. — Există prin partea locului cu seamă, ale Clubului sindica­ gîndlt numai la el, alţii nici Potrivit graficului, durata de am dotat formaţiile de lucru cu
iată de ce, în discuţia cu tradiţia organizării balului telor din Deva suferă de a- nu s-au gîndlt măcar, cum e staţionare a furnalului de la materiale, scule şi utilaje cores­
ceeaşl boală, cronică: lipsă de
Interlocutorii noştri, de la în­ strugurilor. V-aţl gîndlt la o participare din partea tineri­ cazul la Deva. întrebarea viza ultima descărcare de fontă şi punzătoare. core să permită ca
trebarea „aţi organizat ceva reeditare a Iul în acest an ? lor. Cel puţin aşa ne spune cadrul mal larg de fapt al pînă la prima încărcare este de atît lucrările de demolare şi de­
de balul strugurilor?", am a­ — Ml-aduc aminte de rind directorul clubului, Ionel căutării formelor interesante 45 de zile, timp în care trebuie montare cît şl cele de înzîdire şi
lunecat volt către miezul pro­ eram copil câ într-adevâr la Brala. Spre regretul nostru, de atragere a tinerilor. Răs­ să se demonteze peste 3 000 to­ montaj să se execute într-un
blemei : ce facem ca sâ-l .adu­ balul strugurilor era foarte Insă, nu putem purtn o discu­ punsurile dovedesc că aceste ne zidărie, 240 tone material re­ termen cît moi scurt şî de bună
cem şl menţinem pe tlnăr !n frumos. De fapt, am încercat ţie pe baza unor încercări tre­ căutări sînt anemice. fractar şl să se schimbe 150 to­ calitate.
sfera de Influenţă a noastră, acum 2 ani ceva asemănător, cute, cl numat pe baza unei Am văzut tineri In carnaval, ne, utilaj tehnologic şi aparatu­ Din cele relotote de interlo­
a celor care milităm pentru dar nu cultlvînd toate obiceiu­ alngure încercări. la închiderea festivalului „Sar- ră. Prin urmare, reporoţia copî- cutorii noştri rezultă că reparoţio
timpul! folosit şl nu pentru rile legate de un astfel de bal. — $1 aceea, ne spune direc­ mis" '70. Cu cită îneîntare tşl lolă a furnalului nr. 1 şi moder­ copitolă a furnalului nr. 1. me­
timpul omorlt ?... Avem în atenţie ca în luna a­ torul. a fost un fiasco pentru cu purtnu masca de carnaval, ci­ nizările preconizate constituie o
ceasta sâ-l organizăm Vom nită să omplifice potenţialul pro­
SIntem la Clubul din Oura- mai întreba şl noi pe bătrînl nu a fost organizată cu grijă. tă bucurie nu vor fi pus In lucrare de mare importanţă pen­ ductiv şi economic al U V. Că­
barza, între nişte pereţi de despre obiceiuri. Căci într-a- ’ Nu conlucrăm bine cu comi­ confecţionarea ei ! Nu, unor tru creşterea producţiei de fon­ lan, are pregătite toate condi­
Realizarea picioarelor metalice ale maşinilor de cusul-fa­ care se loveşte ecoul vocii devâr e păcat să se piardă o tetul municipal al U.T.C. în astfel de tineri nu le sînt .uri­ tă şi economisirea cocsului, o ţiile pentru a fi executată într-un
le acţiunile colective organiza­
bricate la U.M. Cugir - preocupă îndeaproape lucrătorii de la noastre, a directorului clubu­ tradiţie. găsirea formelor de a antrena te Le e nrîtâ monotonia, lip­ lucrare de anvergură care re termen record şi la înalţi para­
1.1.1, Deva. Sudorul loan Negrea şi lăcătuşul Gheorghe Borne- lui şl ale femeilor care fac Schimbul de pSrerl despre pe tineri Ia seri plăcute sa de inedit. clamă o pregătire minuţioasă şi metri calitativi.
misa se străduiesc să execute lucrarea încredinţată conform ce­ curăţenie. E oră de program, reuşita unor acţiuni de acest Directorul ne face. verbal, o execuţie ireproşabilă.
rinţelor de calitate. dar nimeni nu caută clubul. gen. făcut cu Constantin Plac, dov*da unei bogate fantezii în ION CIOCLEI — încă din avjl 1968 noi am A. MOLDOVAN