Page 4 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 4
4
DRUMUL SOCIALISMULUI f i Nr. 4893 « JOI 1 OCTOMBRIE 1970
de ani de la naşterea
lui G h e o rg h e D o ja
tat în continuare că în con feudale şi a statului în sens Delegaţia de partid încheierea vizitei dele
diţiile creşterii puternice a republican
contradicţiilor interne, inva Războiul ţărănesc condus de
ziile turceşti din anii 1512— Gheorghe Doja s a terminat
1513, care demonstrau gravi şî de stat a Republicii gaţiei P.C.R., condusâ
preşedinte al Academiei Re prin înfrîngerea răsculaţilor
publicii Socialiste România, tatea şi iminenta pericolului S¡ prin agravarea asupririi ţă
extern, au făcut să cîştige un
Anton Breilenhofer, vicepre ranilor. a lucrători lor de la
larg teren în nndurile prin
şedinte nl Consiliului oameni cipalelor forte sociale ideea ocne şj mine. a orâşenîmii să-
lor muncii de naţionalitate iace : represiunile sîngeroase, Socialiste Romania de tovarăşul Virgil Trofin,
germană, Iosif Walter, secre îndepărtării acestui pericol. subjugarea mai adîncă a ţă CONCLUZIILE UNOR
Opacă la imperativele apără
tar al C.C al U.T.C., Dan rii anti-otomane. InsoAimînta- rănimii au slăbit forţa de re OAMENI DE ŞTIINŢA
Marţian, secretar al Comite tă de mulţimea adunată şi zistenţă a Ungariei in faţa
tului municipal Bucureşti al nemulţumită eâ-i rămîn mo primejdiei turceşti. a sosit la Cairo DIN S.U.A, DESPRE
P.C.R., membri ai Comitetu şiile neluerate, nobilimea a Mesajul principal transmis REZULTATELE OBJINUTE
lui Centra] nl P C n , acade recurs’ la violenţă sălbatică peste veacuri de marea răscoa DE SONDELE
micieni, cadre didactice uni pentru a împiedica plecarea lă populară din ]G14 •— a spus „MARINER"
versitare, oameni de ştiinţă, iobagilor şi a-i prinde şi a în concluzie vorbitorul — con Miercuri a părăsit Capitala, Republicii Socialiste Româ TOKIO 30 — Corespon şedinţi ai Prezidiului CC. al
artâ şi cultură, militari, re duce înapoi pe moşii pe cei stă în relevarea făgaşului e- plecînd la Cairo, delegaţia de nia in R.A.U. dentul Agerpres, Florea Ţuiu, P.C.J., Tetsuo Fuwa, membru
prezentanţi ai colectivelor plecaţi, Aceasta a slîrnit re ficienl al soluţionării marilor partid şi de stat a Republi La plecare, pe neroportul transmite : Cu prilejul înche al Biroului Permanent al
marilor întreprinderi ale Ca volta ţărănimii şi a maselor probleme sociale ale poporului cii Socialiste România, care Bâneasn, delegaţia «a fost con ierii vizitei pe care delegaţia Prezidiului C. C. al P.C.J., „Revista trimestnolă de
pitalei, alţi oameni ai mun largi : întreaga armată adu nostru prin lupta unită a ce va participa la funeraliile lui dusă de tovarăşii Gheorghe Partidului Comunist Român, preşedinte al Secretariatului biologie" (S.U.A.) publică
cii. nată pentru lupta împotriva lor ce muncesc, de orice na Carnal Abdel Nasser- preşe Rădulcscu, 11ic Verdeţ, Emil condusâ de tovarăşul Virgil C.C. al P.C.J., Korehito Ku- concluziile la cere ou a
Adunarea a fost deschisă otomanilor. în frunte cu ţionalitate, împotriva asupri dintele Republicii Arabe Uni Drâgănescu. Janos Fnzekas, Trofin, membru al Comitetu rahara şi Tomio Nishizavva, juns oamenii de ştiinţă a
de Roman Moldovan, viep- Gheorghe Doja. comandantul torilor şi exploatatorilor co te, preşedinte o) Uniunii So Leonte Râulu, Tosif Banc, lui Executiv, al Prezidiului membri ai Biroului Perma mericani CyriI Ponnom-
preşedînle al Academiei de ci. s-a ridicat împotriva nobi muni cin liste Arabe Vasile Pntilîncl, Mihaî Mari- Permanent, secretar al C.C. nent al Prezidiului C.C. al peruma şi Harold Klein,
ştiinţe sociale şi politice, cai'e limii. Este ceea ce a înfăptuit Par Delegaţia este condusă de ncscu. Ion Păţon. Petru Bur- al P.C.R., a făcut-o în Japo P.C.J., lehiro Sunama, ICo- pe baza informaţiilor
a subliniat semnificaţia eroi tidul Comunist Român, a sub tovarăşul Ion Gheorghe făcu, adjunct a) ministrului nia, la invitaţia Comitetului ichiro Ueda, Yoshikatsu Iba- transmise de sondele „Mo-
cei lupte din 151 <1 a ţărănimii, în Transilvania şi Banal, liniat vorbitorul. Continuind Maurcr, membru nl Comite afacerilor externe. Centra! nl Partidului Coniu rnld, membri ai Prezidiului riner", care au survolat
condusă de Gheorghe Do.ia. răscoala a cuprins practic a şi ridicind pe 0 treaptă supe tului Executiv, al Prezidiului A fost dc faţă Ibrahim nist din Japonia, ambasado C.C a) P.C J., şi alţi membri planeta Morte Io o alti
pentru libertate şi dreptate proape întreaga arie geografi rioară tradiţiile revoluţiona Permanent al CC. al P.C.R-. Yossri, însărcinatul cu nfa- rul României la Tokio, Iosif ai orcanelor conducătoare ale tudine relativ mică. Ei a
socială, epopee care se în că a acestora, antrenînd ma re 5i democratice ale poporu preşedintele Consiliului dc reri ad-interim al Republicii Gheorghiu, a oferit o masă PC.J. firmă că pe Morte viaţo
scrie ia loc de frunte în pa sele largi de ţărani români şi lui. ale luptei unite desfăşu Miniştri al Republicii Socia \rabc Unite în ţara noastră. în saloanele ambasadei. Au Masa s-a desfăşurat într-o ar puteo exista, dar intr-o
ginile glorioase ale istorici maghiari, păturile muncitoare rate de către oamenii muncii liste România. Din delegaţie ★ participat Satomi Hakamnda atmosferă de cordialitate şi formă încă neprecizolă.
comune a românilor, maghia din oraşe, o parte a micii no- români şi cei npnrţînînd na fac parte tovarăşii Dumitru Datele transmise arată că
rilor si celorlalte naţionalităţi hilimi. care au obţinut n sc ţionalităţilor conlocuitoare, i Popescu, membru al Comite La amiază, delegaţia a so şi Masnyoshi Oka, vicepre caldă prietenie. atmosfera marţiană are o
din Transilvania împotriva rie dc victorii împotriva ar dealurile umaniste şi democra tului Executiv, secretar nl rit la Cairo, unde n fost în- densitate core „poate fi
împilării feudale matelor nobilimii în oâriile tice ale personalităţilor lor a C.C. al P.C.R.. Gcorge Ma- tîmpjnatâ dc reprezentanţi ai tolerată de organisme fe
A luat cuvîntul prof. uniw Mureşulu». Crisanci. Ia T>i- vansate din trecutul istoric eovescu. membru al C.C. al preşedintelui interimar al restre". In oforă de aceas
Miron Constantînescu, care a pova. N1 Adine, Siria ş.a. Ma comun. Partidul Comunist P.C.R., prim-adjuncl al mi R.A.U., Anvvar Sadnt, şi alic ta. cei doi oameni de
spus, între altele : rca victorie a răsculaţilor a Român, reprezentantul acestei nistrului afacerilor externe, oficialităţi din R.A.U. Iordania Reuniuni de ştiinţă precizează că a
Figura lui Gheorghe Doja fost la Ccnad. unde au zdro clase, a militat neabătut, timp numite regiuni ale plane
n rămas în istorie legată in bit oastea comi'alnlui Tim i şi Titus Sinu, ambasadorul (Agerpres) tei sint frecvent acoperi
separabil de Jupta maselor şoarei. Ştefan Ralhory. si a de cinci decenii, pentru pro te de „o ceaţă albăstruie
ţărăneşti, de rolul pe caic episcopului Nicolao Csaky. gresul. independenţa şi pros Siicrii ale Comitetului core ar putea absorbi în
l-a jucat in conducerea uncia Răscoala condusă dc Gheor- peritatea patriei şi a tuturor mod eficient razele ultra
din cele mai mari ridicări chc Doja a urmărit desfiin fiilor ei. indiferent dc naţio
la luptă a populaţiei asuprite ţarea exploatării feudale *î nalitate. a unit şi a condus în Vizita preşedintelui violete", defovorobile exis
din Evul Mediu european — asupririi ţăranilor, restabili luptă muncitorimea, ţărăni Superior arab tenţei vieţii. Temperatura
războiul ţărănesc din Unga rea poporului în drepturile mea. intelectualitatea — ro de pe Morte variază între
ria şi Transilvania din anul sale. desfiinţarea nobilimii ca mâni. maghiari, germani şi minus 50 şi plus 35 de
1514. Anii în care Gheorghe putere şi ca armată, ceea ce de alte naţionalităţi Rezulta Nixon in Iugoslavia AMMAN 30 (Agerpres). — La vacuate de armata iordaniană grade, temperaturi ta co
Doja s-a format şi s-a remar înseamnă în fond nimicirea tul grandios al acestei lupte Amman au avut loc marţi seara din Amman si că menţinerea re, pe Pămînt, organisme
cat ca un conducător militar dominaţiei de clasă şi politi este statul şi orînduirea noas două reuniuni de lucru ale Co ordinii a fost din nou încre le supravieţuiesc. Deşi at
de seamă s-au caracterizat ce a nobilimii. Afinnînd ne tră socialistă, patina noastră mitetului Superior arab (creat dinţată autorităţilor iordanîene. mosfera marţiană ar fi
printr-o acută accentuare a de astăzi. în cadrul reuniunii de Ia Cairo Comunicatul precizează că lipsită de oxigen şi azot,
contradicţiilor orânduirii feu cesitatea revoluţiei sociale ca După adunarea comemorati BELGRAD 30. — Cores pă-amiazâ la Belgrad intr-o h şefilor de state arabe, în ve pentru a supraveghea modul adaugă cei doi oameni dc
dale din Ungaria şi Transil singura calc de rezolvare a vă a fost prezentat filmul ar pondentul Agerpres, G. Io- vizită pe care o întreprinde derea supravcqherii acordului In care vor fi îndeplinite mă ştiinţă, „un mare humor
vania — de altfel, ca şi pe conflictelor sociale („Nu exis tistic ..Seniinta”. producţie co nescu, transmite : In conti în Iugoslavia la invitaţia privind reqlementarca situaţiei surile preconizate 3 fost al de organisme nu ou ne
plan european mai larg — şi tă cale de mijloc"), ea pre mună a cinematografiilor ro nuarea turneului său euro preşedintelui losip Broz Tito. din Iordania). Au participat re cătui! un Birou Militar al Co voie de azotul otmosferic,
prin creşterea iminentă a a- coniza făurirea unor noi re mână. maghiară şj cehoslova pean. preşedintele Statelor La aeroportul din Belgrad, prezentanţi ai quvernului ior mitetului Superior arab. iar unele dintre ele nu ou
meninţârii externe pe care o laţii de justiţie socială şi e- că. a cărui acţiune se p e tre c e Unite. Rîchnrd Nixon, îm preşedintele S.U.A. a fost în danian si ai rezistentei palesti Realizarea acestor măsuri va nevoie nici de oxigen".
reprezenta ofensiva imperiu gaiilale socială, schimbarea în perioada luptei antifeudale preună eu soţia şi colabora tâmpinat şi salutat la sosire niene. Lucrările s-au desfăşu determina suspendarea com
lui otoman. Vorbitorul a ară caracterului orânduirii sociale conduse de Ghcorqhe Doja. torii săi, a sosit miercuri du- dc losip Broz Tito, împreu rat sub conducerea lui Bflhi pletă. tntr-un interval de trei
nă cu soţia sa, îovanka Broz, Lidqham, premierul tunisian si zile. a interdicţiilor de circulaţie
de şeful guvernului iugoslav. preşedintele Comitetului Supe introduse în capitală. In momen I 1NUNDAJII IN
Mii ia Ribiciei, de preşedinte rior arab. tul de fa|ă. a precizat comunica NORDUL MEXICULUI
le Skupştinei Federale, Mî- Potrivit unui comunicat difu tul. ele au fost ridicate doar
lentie Popovici, de alţi con zat de radio Amman, în „toate parţial, rămînînd in vigoare de
ducători iugoslavi. Împreună reqiunile regatului haşemit, se ia ora 18 Ia 6 dimineaţa. ţ Inundoţii catastrofale
Prezidiul Sovietului Suprem ui U.R.S.S. a ratificat Tratatul cu Richard Nixon au sosit la curitatea a fost restabilită si Anunţarea acestor măsuri » provocate de ploi toren-
stat
Belgrad secretarul de
1 ţ* a le s-ou produs in ulti-
Willîam Rogcrs, asistentul este aplicat acordul de înceta coincide cu restabilirea trepta ^ mele zile în regiuni în-
re a focului". Pentru dcplin-i
tă a calmului în capitala Iorda
preşedintelui Statelor Unite normalizare a situaţiei, men niană. ca şi în principalele o i tinse din nordul Mexicu
pentru problemele securităţii ţionează comunicatul. Comite raşe sie tării. La Amman. re lui. Primele comunicate
de prietenie, colaborare si asistentă mutuală naţionale, Ilenry ICissinger. lui a alcătuit un plan in două latează corespondenţii de pre \ oficiale menţionează că
şi alţi colaboratori ai preşe
dintelui. etape. In primul rind. se pre să, cele două părţi combatan l 14 persoane şi-ou pierdut
vede relraqerea forţelor arma te au rămas pe poziţii la cîteva < vioţo şi aproximativ 14 000
Locuitorii Belgradului au tei iordanîene din Amman, ln- sute de metri una de alta, dar > ou rămas fără adăpost.
dintre Uniunea Sovietică si România salutat cordial pe oaspetele tr-un inlerval de 24 de ore, şi vernul iordanhn a anunţat o
atmosfera pare destinsă. Gu
american. Cu acest prilej, pe
slstionarea lor, în mod provi
traseul străbătut de coloana zoriu, la o distantă de cel pu serie de măsuri pentru a se a
oficială au fost arborate dra ţin 5 km de ‘capiiala tării, re sigura o repartiţie a apei si re zăcăminte de
MOSCOVA 30 (Agerpres). — prezentat principalele preve lui $i comunismului, pentru plin intereselor naţionale ale pele iugoslave şi americane şi tragerea fedafnilor înarmaţi din facerea reţelei electrice. Pe dc PETROL IN DREPTUL
La propunerea Consiliului de deri ale noului tratat. pacea si fericirea popoarelor. Uniunii Sovielice si României, pancarte pe care se puteau capitala, fn acelaşi interval, şi altă parte. „Vocea Comitetu COASTELOR MARO'
Miniştri al Uniunii Sovjelice. încheierea Tratatului dc Fiecare articol din tratai, refe precum si intereselor interna citi urări de salut şi chemări staţionarea lor in comanda lui Central al rezistenţei pales NORDULUI
Prezidiul Sovietului Suprem al prietenie, colaborare şj asis ritor la colaborarea politică, ţionale nlc întregii comunităţi mentele sau bazele respective. tiniene“, emiţînd din Bagdag,
U.R.S.S. a ratiiioat Ja 30 septem tentă muluală dintre U.R.S.S. economică militară si cultura socialiste, a spus preşedintele la întărirea păcii şi a colabo Totodată, se menţionează că s lansat un apel pentru apli
brie Tratatul de prietenie, cola şi România, a spus A. Gromiko, lă dinlre cele două state este Prezidiului Sovietului Suprem. rării egale în drepturi a po fedainii s-au angajat să nu o carea şi respectarea încetării Pentru prima oară au
borare şi asistentă mutuală din a fost Snlîmpînată cu satisfac străbătut de spiritul internaţio In cl sint subliniate importanţa poarelor. cupe nici una din poziţiile e- focului în Iordania. fost descoperite zăcăminte
tre Uniunea Republicilor So ţie de popoarele sovietic şi nalismului socialist, ajutorului solidarităţii internaţionaliste a bogate de petrol în
vietice Socialiste şi Republica român si a avut un ecou fa reciproc frăţesc şi in acelaşi ţărilor frăţeşti, a intereselor co dreptul coastelor br/tonice
Socialistă România. vorabil în al te ţări frăţeşti. timp. se bazează strict pe prin mune în lupt^ împotriva impe ale Mării Nordului, a a-
Şedinţa, deslăşuralS la Krem Nou] tratat este un document cipiile avantajului reciproc, rialismului si reacţiunii. necesi nunjat grupul american
lin, a fost deschisa de Nikohi de o mare importantă politică, respectării suveranităţii si in tatea unităţii şi coeziunii state „Phillips Petroleum". Noi
Podqornîi, preşedintele Prezi a 'arătat ministrul afacerilor dependenţei naţionale, eqnlită- lor socialiste. Uniunea Sovie le zăcăminte permit ex
diului Sovietului Suprem a! externe al Uniunii Sovietice. tii în drepturi si neamestecului tică şi România şi-au reafirmat tragerea zilnică o 800
U.R.S.S, CI este menit să contribuie la în treburile ¡nterne. ohliqaţiile care decurq din par barili de petrol, dar foră
In numele guvernului sovie extinderea şi adîncirea relaţi Au luat cuvîntul deputaţii ticiparea lor la alianţa defen- rile vor continua pentru a
tic, deputatul Andrei Gromiko, ilor dintre Uniunea Sovietică K. F. Iliaşenko. vicepreşedinte ‘ sivă a statelor socialiste — se stabili dacă exploata
ministrul afacerilor externe al şi România, la întărirea ţărilor al Prezidiului Sovietului Su Tratatul de la Varşovia. In rea ţiţeiului din această
U.R.S.S., a prezentat o comu comunităţii socialiste în an prem al U.R.S.S.. preşedintele tratat şi-a aăsit reflectarea I10-
nicare. El a arătat că noul tra samblu. la asigurarea păcii si Sovietului Suprem al R.S.S. Mol tărîrea celor două ţări de a mi zonă este rentabilă.
tat înlocuieşte Tratatul de securităţii internaţionale. doveneşti V. M. Kavun. mem lita neabătut pentru dezvolta Descoperirea petrolului
prietenie, colaborare şi asisten In numele comisiilor pentru bru al Prezidiului Sovietului rea prieteniei şi colaborării în platforma teritorială o
tă mutuală din 4 iebruarie afacerile externe ale celor Suprem a! U.R.S.S., preşedinte dintre stolele socialiste, pentru
1948, pe baza căruia au fost două camere ale Sovietului le Comitetului Executiv at Con întărirea unităţii şi coeziunii Mari» Britanii o fost pe
dezvoltate timp de peste două Suprem al U.R.S.S. a luat cu- siliului regional a] deputaţilor lor. larg comentată de cercu
decenii Telaliile sovieto-româ- vînlul Miliail Suslov, preşedin oamenilor muncii din Vinniţk, Conducindu-se în mod con rile economice din Lon-
ne, s-a consolidat prietenia po tele Comisiei pentru afacerile F. A. Tabeev. membru al Pre secvent după politica de coexis dro, unde se consideră că
poarelor celor două ţări. Conli- externe a Sovietului Uniunii. zidiului Sovietului Suprem al tenţă paşnică între statele cu
nutnd tradiţiile acestuia, noul Vorbitorul a arătat că cele U.R.SS., prîm-secretar al Co sisteme sociale diferite, Uniu aceasta ar putea oferi un
tratat ţine seama dc experienţa două comisii iau examinat şi mitetului reqional .9I P.CU.S. nea Sovietică si România. în sprijin foarte importont
si realizările Uniunii Sovietice au aprobat în unanimitate Tra din R. S. S. A. Tătară. Ei conformitate cu tratatul, vor bolonţei de plăţi brita
şi României in construirea so tatul de prietenie, colaborare s-au pronunţat în unanimita lua măsuri pentru apărarea nice.
cialismului şi comunismului, şi asistentă mutuală dintre U te pentru ratificarea tratatului. păcii internaţionale sî ;a securi
de stadiul aciuai şi posibilită niunea Sovietică şi România şi A luat apoi cuvîntul Nikolai tăţii popoarelor, pentru solu
ţile de dezvoltare a colaborării au recomandat Prezidiului So Podqornîi, preşedintele Prezi ţionarea problemelor litigioase
politice, economice Şi culturale vietului Suprem al U.R.S.S. să diului Sovietului Suprem al dintre state cu mijloace paş AMBARCAŢIUNEA
dintre popoarele sovietic şi ratifice acest tratai. Documen U.R.S.S. El a relevat marea im nice, pentru înfăptuirea dezar „RA 2" A FOST ADUSA
român, precum şi de schimbă tul, a arătat M. Suslov, consfin portantă politică a tratatului mării generale şi totale, pen LA OSLO
rile care iau avut Toc în Euro ţeşte si ridică pe o treaptă propus spre ratificare Prezidiu tru lichidarea definitivă a co Unul din cele mai importa nte porturi pescăreşti din Chile este portul Penco in provincia
pa şi în lumea întreagă- El nouă relaţiile de prietenie si lui Sovietului Suprem. Noul lonialismului în toate formele Concepcion, situat la circa 16 km nord de oraşul Concepcion şi la circa 520 km depărtare de
constituie, a spus A. Gromiko, colaborare care au luat o dez tratat, a arătat vorbitorul, des Iui de manifestare. capitala Santiago, Oraşul are circa 30 000 de locuitori, a câ ror principală activitate este Ambarecţumea din pa
baza politică şi juridică pentru voltare amplă si rodnică In pe chide larqi perspective pentru Preşedintele Prezidiului So pescuitul. pirus „RA-2" Io bordul
consolidarea şi pe viitor a le rioada postbelică. Comisiile dezvoltarea pe viitor si întări vietului Suprem al U.R.S.S. a In loto : Vase pescăreşti în portul Penco.
găturilor multilaterale dintre pentru afacerile externe ale rea relaţiilor de prietenie din supus apoi la vot propunerea de căreia exploratorul nor
cele două ţări, este un pas im Sovietului Suprem, * arătat tre cele două ţări si popoare a se adopta Decretul cu privire vegian fhor Heyerdahl şi
portant pe calea întăririi alian vorbitorul, consideră că obiec in domeniile politic, economic, la ratificarea Tratatului de ceilalţi şapte însoţitori oi
ţei prieteneşti a celor două sta tivele tratatului corespund pe de apărare, cultural si altele. prietenie, colaborare şi asisten soi au reuşit să efectue
te. Uniunea Sovietică si Româ deplin intereselor fundamentale In el şi-au găsit întruchiparea ţă mutuală dintre Uniunea Re
nia si-au asumat obliqaţia de ale popoarelor Uniunii Sovietice principiile internaţionalismului publicilor Sovietice Socialiste ABANDONARE ze troversorea Oceanului
a milita neabătut pentru dez- Si României şi întregii comu socialist, ajutorului reciproc to şi Republica Socialistă Româ Atlantic, a fost adusă Io
vollare* prieteniei si colaboră nităţi socialiste în ansamblu, vărăşesc, adevăratei egalităţi nia. Oslo de cargobotul norve-
rii dintre ţările socialiste, pen demonstrează năzuinţa neabă in drepturi, respectării inde Membrii Prezidiului Sovietu 9îan „Bretagne". „RA-2"
tru Întărirea unităţii lor, în tută a celor două popoare de a pendenţei si suveranităţii. a lui Suprem au votat în unani Dezbaterile din Senatul a- diţiile cînd legăturile de co xon şi-a dat, în cele din ur
interesul socialismului şi păcii. lupta umăr la umăr pentru spus N. Podgorciîî. mitate aprobarea decretului cu merîcan asupra amendamen municaţii erau puţin dezvol mă votul, unui alt candidat. a fost plasată provizoriu
In continuare, vorbitorul a triumful idealurilor socialismu Tratatul corespunde pe de privire la ratificarea tratatului. tului constituţional care pre tate şi cînd pentru desemna De atunci, s-a căutat forma într-un hangar al unui
vede înlocuirea „colegiului e- rea preşedintelui ţârii delega cea mai potrivită pentru a se aeroport de Ungă Oslo
leetorilor" prin sistemul ale ţii aleşi, în diferitele state a institui noul sistem electoral
gerii directe a preşedintelui mericane puteau fi mai uşor şi s-a ajuns la concluzia că pînă vor fi terminate lu
priin-ininistru, Harold W il voltarea în continuare a co mina dificultăţile, fermieri-, S.U.A. au fost abandonate, reuniţi. In prezent, această aceasta poate fi obţinută crările de extindere a mu
son, care a supu6 unei vii laborării multilaterale din lor, a luat sfirşit, fără nici oricum, temporar. Hotărî rea instituţie şi-a pierdut, în bu printr-un amendament la zeului „Kon-Tiki" unde va
critici politica economică a tre cele două state. un rezultat. Un comunicat a fost luată, marţi, după res nă parte, raţiunea de a exis constituţie. Şi ca orice alt n- fi expusă.
actualului guvern conserva a precizat numai câ miniş pingerea pentru a doua oară ta, pe de o parte, pentru că mendamenl la constituţie
tor. Liderul laburist a afir LONDRA. — Principalele trii au hotărît să se întâl consecutiv a moţiunilor ce- pentru ca el să poală fi a-
mat că guvernul nu a res firme britanice producătoa nească din nou în luna no rlnd să se pună capăt fili- doplal, este nevoie dc ma LAURENCE OLIVIER NU
pectat promisiunile sale e re de automobile au anun iembrie pentru a examina busterului la care au recurs Notă externă joritatea calificată de voturi
lectorale, printre care redu ţat că, la majoritatea mode propunerile ce vor fi făcute senatorii ce se opun adoptă in organul legislativ suprem, VA MAI APARE PE
cerea impozitului direct, lelor pe care le livrează, în legătură cu planurile de rii acestui amendament. (Fili precum şi dc ratificarea lui SCENA TIMP DE UN AN
îmbunătăţirea climatului so preţurile vor fi majorate restrîngere a numărului busterul reprezintă practica de trei pătrimi din numărul
cial şi lupta împotriva in cu aproximativ patru la su fermierilor din ţările Pie continuării la nesfîrşit a dis mijloacele de comunicaţii ac statelor americane.
flaţiei. Wilson, printre alte tă, începînd din prima de ţei comune. cuţiilor cu scopul de a se Opoziţia este întîmpinalâ Celebrul actor de tea
le, a acuzat guvernul de a cadă a Iul octombrie. împiedica punerea la vot). tuale cunosc o dezvoltare fă mai ales din partea senatori tru englez sir Laurenre
recurge la metode ea de pil Sicco Mansholt, vicepre De remarcat că opoziţia din ră precedent, iar folosirea lor sudişti care invocă apăra
dă reducerea cheltuielilor BRUXELLES. — Reuniu şedinte al Comisiei Pieţei Congres faţă de amendamen maşinilor de calcul permit rea „drepturilor statelor" in Olivier o anunţat, in
publice care se vor râsfrîn- nea miniştrilor agriculturii comune, a avertizat că orice tul constituţional amintit nu centralizarea rezultatelor vo cadrul confederaţiei. In felul codrul unei conferinţe de
gc negativ pe plan social. intîrziere în discutarea a este majoritară, dar, după cit turilor într-un timp record, acesta, sudiştii urmăresc presă, că Ia sfatul medi
NEW YORK — Se In domeniul politicii ex din ţările membre ale Pie cestor probleme „va aven se vede, suficientă pentru a şi, pe de altă parte, datorită să-şi menţină libertatea de
faptului câ membrii „Cole
cretarul general al terne, liderul laburist a cri ţei comune, convocată marţi efecte catastrofale pentru „bloca" adoptarea lui, pentru giului electoral" îşi fac cu «acţiune în general faţă de cilor o hotărît să nu mol
O.N.U., U Thant, a con ticat intenţia actualului gu la Bruxelles pentru a exa fermierii din C.E.E.". care se cere o majoritate ca noscută încă în timpul cam autoritatea centrală, nu nu apară pe scenă timp de
ferit marţi cu ininis- vern de a livra arme bri lificată de două treimi. Fap paniei electorale preferinţa mai in ce priveşte sistemul un an. El a precîzot insă
Irul vest-german al a tanice către Republica Sud- tul acesta este şi mai evident pentru unul din candidaţi. electoral ci şi asupra celor că va continua să octîve-
facerilor externe, Wal Africanâ dacă avem în vedere că ace Discuţiile cu privire la ne lalte holărîri la nivel federal
ter Schcel. Au fost n- VIENA. — La Viena au luat sfirşit lucrările celei laşi amendament a fost adop cesitatea înlocuirii actualului Opoziţia lor este însă minim,\ ze în calitate de director
bordntc. potrivit agen LAGOS. — Preşedintele de-a 15-a sesiuni a Conferinţei Generate a Agenţiei tat deja în Camera Reprezen sistem al alegerilor preziden în raport cu dorinţa larg ex a! Teolrului naţional din
ţiei UP1, în special pro Republicii Camerun. Ahma- Internaţionale pentru Energia Atomică. La încheierea tanţilor cu 139 voturi pentru primată în S.U.A. pentru in Londra, funcţie ce o de
bleme ale relaţiilor dou Aludjo, şi-a încheiat vi dezbaterilor a fost adoptat bugetul pe 1971, care se şi 70 contra In Senat însă ar ţiale indirecte (prin interme troducerea sistemului alegerii ţine din anul 1963.
dintre ţările europene rila oficială pe care a efec- mai fi nevoie de voturile diul Colegiului electoral), cu directe a şefului statului. Ia
fuat-o in Nigeria. Cu acest ridică la 13 778 000 de dolari, cu 2 milioane dolari mni doar a şase senatori. întrucât cel al alegerii directe a pre tă de ce şi suspendarea dez Laurence Olivier o su
baterilor din Senat în aceas
şedintelui s-a pus cu acuita
prilej, ci a conferii cu şeful mult decît in 1970 Consiliul de conducere al A.I E A în favoarea lui s-au pronun te Ia ultimele alegeri prezi tă problemă nu poate fi de ferit un atac cardiac în
ţat 54, iar 3fi împotrivă.
LONDRA. — In cadrul guvernului federal de la a ales ca preşedinte al acestui organ în anul 1971 pe Instituţia „Colegiului elec denţiale, cînd unul din marii cît... temporară. urmă cu două luni.
lucrărilor conferinţei naţio Lagos, generalul Yakubu Vishnu Trivedi (India). torilor" a fost creată prin electori care se angajase să
nale a Partidului laburist, Govvon, şi cu alte oficiali constituţia din 1787, în con sprijine pe preşedintele Ni- ION PATRAŞCU
marţi o luat cuvîntul fostul tăţi nigeriene privind dez
Ridotţlo |l odmlniet rafia riorvV. ■ 0»«o, «r. Dr. Petru Orou nr. 35. Telefoane : 12317 *i 115*8. Tipqrufi Întreprinderea poligrafice Dota. 44065