Page 40 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 40
ORUMUL SOCIALISMULUI 1 Nr. 4902 r DUMINICA 11 OCTOMBRIE 1970
S e rv e n tía r e p r e z e n t a n t u lu i R o m â n ie i Comentariile agenţiilor V.N.A.
şi „Eliberarea“ în legătură cu
C o m ite tu l p e n tr u p ro b le m e le
propunerea preşedintelui Nixon
itic e a l Ö . N . U . MINERALUL „X*
de încetare a focului în Vietnam Savanţi australieni, ca
NAŢIUNILE UNITE 10 — lat la pceaslă sesiune n Adu israclienc din teritoriile ocu picior de egalitate la viaţa re au efectuat analize a
Trimişii speciali Aycrpres, nării Generale, va trebui să pate. respectarea dreptului la internaţională. Relevînd că supra unor mostre adu
Constantin Alexandroaie şi cuprindă un ansamblu de mă existenţă şi dezvoltarea iude- România, ca ţară europeană, HANOI 10 (Agcrpres). — In dreptul Ia legitimă apărare", le servi în nici un fel la resta se de echipajul misiunii
Adrian Icmcscu, transmit : Ne suri şi acţiuni dc natură să pendentă a fiecărui stat din este profund preocupată de tr-un comentariu dat publici relevă în continuare comen bilirea păcii în Vietnamul de „Apollo-12“ , au descope
cesitatea adoptării unor mă călăuzească negocierile şi să această zonă, pentru rezolva realizarea unei securităţi trai tăţii pe marginea . recentelor tariul, arâtînd că opinia pu sud, Cambodgia şi Laos. Aşa- rit un mineral necunos
ale
prcşedintelui
propuneri
suri urgente şi eficace pentru deschidă perspectiva unor re rea problemei refugiaţilor pa nice în Europa, N Eeobescu S.U.A., Richard Nixon, pri blică mondială şi cea ameri zisa „iniţiativă de pace ameri cut pină in prezent. Mi
întărirea securităţi interna zultate palpabile pe planul dez lestinieni în conformitate cu a arătat că organizarea unei vind Indorhinn, agenţia VNA cană cer preşedintelui S.U.A. cană" — menţionează agenţia neralul, denumit deo
ţionale continuă să retină a armării, în perioada care* ur interesele lor legitime. conferinţe general europene, să pună capăt agresiunii prin citată, — dezvăluie dorinţa camdată „X “, conţine o
tenţia Comitetului pentru pro inează. Delegaţia română sus Subliniind dreptul şi înda care devine tot mai actuală, a R.D. Vietnam relevă că a- retragerea completă şi rapidă S.U.A. de a menţine la putere mult mai mare concen
blemele politice, principalul ţine, totodată, punctul de ve torirea tuturor statelor dc a ar fi de natură să întărească cesle propuneri nu aduc „n i a trupelor americane şi a ce administraţia compromisă de traţie de uraniu decît
organism al Adunării Genera dere împărtăşit şi de delega participa la dezbaterea şi so încrederea şi să stimuleze co mic nou şi nimic important“. lor aliate lor din Vietnamul la Saigon a Iui Thieu-Ky şi de oricare alt mineral cu
le a O.N U. . ţiile altor tari, eâ problema luţionarea problemelor inter operarea, netezind, totodată, Comentariul subliniază că de sud, fără a se pune vreo a o folosi ca instrument pen noscut.
In şedinţa de vineri după- garanţiilor de securitate pen naţionale. In eforturile urmă calea spre înfăptuirea securi S.U.A. refuză în continuare să condiţie. tru a-şi continua agresiunea Descoperirea a fost fă
retragă imediat şi în mod to
amiază a Comitetului politic tru statele ncpo.sesoare de ar rind edificarea unei lumi a tăţii, spre soluţionarea pro tal şi necondiţionat forţele Reierindu-sc la propunerea neocolonialistă. Propunind în cută de o echipă de sa
nu luat cuvîntul 13 delegaţi, me nucleare, pe care tratatul păcii, în care securitatea tu blemelor care s-au acumulat armate americane şi ale alia preşedintelui S.U.A. de a se cetarea focului în momentul în vanţi de la Institutul
printre care cei ai HAU., de neproliferare a lăsat-o des turor ţârilor să fie garanta pe continent. organiza o conferinţă de pace care trupele lor se află încă pentru cercetări ştiinţi
României, S.U.A . Angliei, Pa chisă, trebuie să-şi găsească tă, Nieolae Eeobescu a spus Tinîrid seama de rolul ce ţilor lor din Vietnamul de sud pentru Indochina, comentariuU pe teritoriul sud-vietnamez, fice din Canberra, con
kistanului, Argentinei, Etio o soluţionare adecvată Pen râ nici un suit. indiferent dc revine măsurilor pe plan re Şi înţeleg să menţină în con agenţiei VNA subliniază că Statele Unite nu urmăresc de- dus de profesorul J. bo-
tinuare actuala administraţie
piei, Algeriei. tru aceasta, este îndeosebi ne dimensiunile şi potenţialul gional, România acţionează saigoneză. „nu forma pe care o va lua a- cît să-şi perpetueze ocupaţia vering de la Universita
Kxpunînd )9ov.itin tării nons cesar ea puterile posesoare de său. nu trebuie să fie împie perseverent pentru dezvolta ceaslă conferinţă prezintă im şi să împiedice poporul Viet tea din Melbourne.
Ire, Nieolae Eeobescu, ad arme nucleare să-şi asume în dicat să-şi aducă contribuţia rea relaţiilor dc bună veci „Propunerea (preşedintelui portanţă, ci tonul, deoarece ac namului de sud să se foloseas
junct al ministrului-afacerilor mod ferm angajamentul de a la înfăptuirea acestei opere nătate cn toate ţările din Nixon) de încetare a focului tuala îngheţare a poziţiilor la că de dreptul sacru şi invio PROGRAMUL VIITOAREI
cxlcriu', a subliniat că securi pui folosi aceste arme contra de interes genera! Este o ce Balcani, pentru crearea unei nu urm- teste decît să legali conferinţa de la Paris este o labil de a se apăra, se preci MISIUNI SELENARE
tatea internaţională reclamă ţârilor neiuicîcnrc. de a nu Ic rinţă ce derivă nemijlocit din zone a păcii şi colaborării, zeze aC /si.unea americană în urmare a faptului că delegaţii zează în comentariu. Administraţia naţio
un sistem de angajamente fer ameninţa cu. utilizarea lor. principiul egalităţii suverane liberă dc arme nucleare, în Vietnamul de sud şi să lipseas americani şi cei ai autorităţi Amintind că, în cadrul con nală pentru aeronautică
me din partea tuturor statelor, Construcţie vie, în perma a statelor participarea lor pe această parte a Europei. că poporul sud-vieinamez de lor He la Saigon îşi menţin a ferinţei de pace de la Paris, şi cercetarea spaţiului
precum şi măsuri concrete ca nentă devenire, securitatea iu titudinea lor agresivă". delegaţia Guvernului Revolu cosmic (NASA) a comu
ic să ofere fiecărui stat garan tei naţională poate .şi trebuie să In ce priveşte propunerea de ţionar Provizoriu al Republi nicat amănunte privând
ţii depline că se află la adă fie clădită pe fundalul trainic a fi eliberaţi imediat şi necon cii Vietnamului de Sud a de programul viitoarei mi
post de orice ameninţare de al unei ample colaborări in diţionat prizonierii de război, clarat câ forţele armate de e siuni selenare america
agresiune, de orice «act de fo ternaţionale intre toate state format nou! p o m agenţia VNA arată că pre liberare se vor abţine de a a ne. Potrivit acestui pro
losire a foitei sau de amenin le, indiferent de sistemul lor şedintele a evitat să se refere taca forţele intervenţioniste cu gram, lansarea navei
ţare cu foi ta şi care să asigu politie .şi social. la „propunerea justă şi cinsti condiţia ca acestea să fie re „Apollo-14" va avea loc
re dezvoltarea paşnică a sta Pronuntîndu-se pentru lichi tă a doamnei Nguyen Thi Binh trase pinâ la 30 iunie 1971 — rle pe poligonul de la
telor, într-urj climat de destin darea ncîntîrziată a ultimelor LA PAZ 10 (Ageipres). — lui şi ai muncitorilor" mişcări dc trupe Genera (conducătoarea delegaţiei Gu propunere ce s-a bucurat de Cape Kennedy, la 31 ia
dere, de înţelegere şi de coo vestigii ale colonialismului, Preşed intele Boli viei, genera Referindu-se la relaţiile lul Rogcrio Miranda, iniţia vernului Revoluţionar Provi un larg sprijin în rindurile o nuarie anul viitor, la
perare. Factorul decisiv de ca eliminarea cil desăvîr.şire a ori lul Juan Jose T oitcs, a nu dintre noul regim şi organi torul loviturii militare de zoriu a) Republicii Vietnamu piniei publice mondiale —, a Ora 9,23 GMT. Echipa
re depind în prezent menţine cărui forme de subjugare, de mit vineri noul guvern al ţâ zaţiile sindicale şi studen dreapta de duminica trecută, lui de Sud la conferinţa de la genţia Eliberarea arată câ pre jul va fi alcătuit din as
rea păcii si securităţii în lu pendenţă şi exploatare străi rii formal din 17 miniştri ţeşti, observatorii din La Pnz s-a întilnit vineri cu locote Paris), care a propus ca pro- şedintele Nixon a căutat să tronauta Alan Shepard,
me, însănătoşirea climatului nă, care înveninează raportu Şase dintre membrii noului apreciază că există deosebiri nentul colonel Miguel Ayo- hlema eliberării prizonierilor eludeze in discursul său aceas Edgard Milchell şi Stu
politic general îl reprezintă rile internaţionale,, constituind cabinet sînl generali. Trei de vederi între guvernul ge roa, comandantul, regimentu să fie abordată atunci cînd gu tă problemă esenţială. art Rooso. Primii doi
respectarea dreptului fiecărui o sursă de tensiune şi conflic- miniştri au făcut parte şi din neralului Torres şi platfor lui Ingavi, încartiruit în gar vernul american se va declara S.U.A. trebuie să pună ca vor atinge suprafaţa
popor de a-şî ecide el însuşi 1c. vorbitorul a subliniat că guvernul fostului preşedinte ma prezentată miercuri de nizoana Miraflores, care se de acord să retragă trupele păt imediat războiului agresiv Lunii, la bordul modulu
soarta, renunţarea la încercă Republica Socialistă România Ovnndo Candia. Portofoliu) către aceştia Cea mal impor declarase împotriva noului S.U.A. şi cele care luptă ală şi să-şi retragă .necondiţionat lui lunar, in ziua de 5
rile de a impune prin foită este pe deplin solidară cu lup afacerilor externe a fost a tantă dintre ele se referă la preşedinte, şi cu alţi ofiţeri turi de ele". toate trupele din Indochina februarie, ora 9,14 GMT.
dominaţia .asupra altor po ta popoarelor împotriva . asu cordal generalului Emilio cererea dc anulare a indem superiori. Miranda a declarat SAIGON 10 (Agcrpres). — Popoarele din Indochina, care Activitatea lor extrave-
poare Drumul păcii şi securi pririi străine, a colonialismu Molina Pizarro. nizaţiilor pe care guvernul unui corespondent al agenţiei Agenţia de presă Eliberarea a nu fac decît sâ-şi apere drep hiculară va dura intre 8
tăţii, a declarat reprezentan lui şi neoeoloninlismului, pen -V fostului preşedinte Ovando Prensa Latina, după aceste dat publicităţii un comentariu tul de a-şi hotărî singure des şi 10 ore. Va fi cercetat
tul romăn, trece prin respec tru abolirea oricărei forme de LA PAZ 10 (Agcrpres) — Când ia a hotărît să le acor întrevederi, că doreşte „să în care se arată că propune tinul, nu vor înceta lupta de craterul ,,Fra Mauro",
tarea de către toţi, şi fată de dominaţie a unui stat asupra Noul guvern bolivian, format de companiei „Gulf Oii" dispară momentan de pc sce rea în cinci puncte referitoa cît atunci cînd Statele Unite In acest limp, cel de-al
fiecare în parte, a înaltelor altuia, dc spoliere a avuţiei de generalul Juan Jose Tor drept despăgubiri pentru bu na politică boliviană". deoa re la situaţia din Indochina, vor înceta agresiunea — se treilea astronaut va pilo
principii ale suveranităţii şi altor popoare. res, a depus vineri seara ju nurile naţionaliz.alc anul tre rece prezenţa sa „ar putea formulată de preşedintele subliniază în comentariul di ta cabina spaţială pe o \
independenţei naţionale, egali Securitatea nu este reduc rământul Intr-o cuvîntare cut. Generalul Torres, potri provoca tulburări". S.U.A., Richard Nixon, nu poa- fuzat de agenţia Eliberarea. orbită lunară şi va pre
tăţii în drepturi, neamestecu tibilă însă doar la aspectele rostită cu acest prilej, pre vit aceloraşi surse, a adoptat găti realizarea joncţiu
lui în treburile interne, prin de ordin politic. O compo şedintele Torres a declarat o poziţie de „neangajare" fa nii cu ¿em ul.
nerecurgerea la forţă sau la a- nentă principală a ei este la că* guvernul său va promova ţă de alte revendicări, inclu LONDRA. - Sindicatele britanice au respins PNOM PENH, - Forţele populare de rezisten Misiunea lui „ Apollo- V
meninţaieo cu forţa, integrita tura economică. Ea pune. tot o politică de „pace. priete siv cea a naţionalizării ime vineri in mod categoric „documentul consultativ" ţă din Cambodgia sprijinite de un puternic ba 14“ se va Încheia o da
tea teritorială şi inviolabilita odată, în lumină nevoia acu nie si cooperare cu toate sta diate a companiilor străine. al guvernului conservator privind proiectul unei raj de artilerie au atacat poziţiile deţinute de tru tă cu amerizarea prevă s
tea frontierelor de stat. avan tă de a asigura accesul ne tele, bazată pe principiile au Noul guvern a acceptat însă noi legislaţii a muncii, prezentot de Robert Corr, pele regimului Lon Nol-Sirik Matak, indreptin- zută pentru noaptea de 6
tajul mutual şi respectul reci stingherit la binefacerile ci todeterminării şi neinterven să revoce o serie de măsdri ministrul forţei de muncă şi al productivităţi), la du-se spre oraşul Tang Kauk, situat la 83 km nord spre 7 februarie.
proc. vilizaţiei moderne. ţiei“ . El a precizat că această luate împotriva unor oameni lucrările Congresului Partidului conservator de la de Pnom Penh, ou anunţat surse militare din ca
Subliniind faptul că orice Pornind de la adevărul că politică porneşte de la premi politici, exponenţi ai unor Blackpool. pitala ţârii, citate de agenţia UPI. Ele au preci PRIMELE NINSORI s
dezbatere autentică pe tema în zilele nonMre pacea şi se sa încrederii în „reglementa cercuri progresiste din ţară, Comisia financiară a TUC o respins acest do zat câ in cursul luptelor, liniile de apărare ale IN SPANIA
securităţii implică recunoaşte curitatea s'mt indivizibile, rea paşnică a disputelor in de către guvernele preceden cument guvernamental, aiirmind că acesta lezea trupelor regimului de Io Pnom Penh au fost stră
rea nevoii stringente a înfăp România se pronunţă pentru ternaţionale. respectul pentru te şi să examineze problema ză drepturile muncitoreşti şi că echivalează cu punse. \ La numai o lună după
tuirii unor măsuri efective de încetarea neinlirz.ialâ a răz principiile dreptului interna decretării unei amnistii poli un regres de 100 de ani. „Nici o organizaţie sin Sursele militare citate recunosc că pătrunderea i cele mai călduroase zi-
dezarmare, vorbitorul a arătat boiului din Vietnam şi a ac ţional", şi a afirmat că „va tice. dicală nu va putea accepta asemenea restricţii", forţelor populare de rezistenţă in oraşul Tong le ale verii, in Spania
că toate popoarele, toate gu ţiunilor militare din Tiulochi- menţine şi respecta toate o Situaţia din ţară continuă o afirmat Comisia. Kouk reprezintă un important succes al acestora. \ au căzut primele ninsori
vernele, toţi factorii politici na, pentru retragerea trupe bligaţiile internaţionale con să fie în general calmă Un \ in Podişul Leon, la o al-
trebuie să nindească cu cea lor americane şi curmarea tractate de guvernele ante purtător de cuvînt al guver titudinc de peste î 500
mai mare răspundere )n peri oricărei ingerinţe în treburile rioare". nului a precizat că noul re ’ m. Piscurile munţilor
colele cc planează asupra ome interne ale poporului vietna Referindu-se la politica in gim deţine controlul In în BELGRAD. - Stabilirea tuit obiectul convorbirilor ^ Sierra Guadarrama, la
nirii şi să acţioneze în modul mez. Tara noastră se pronun ternă, generalul Torres şi-a treaga ţară. El a arătat că în pe care dr. Herman Jo . nord de Madrid, precum
ce) mai hotă rit pentru a se pu ţă, de .asemenea, în mod con exprimat intenţia „de a ata localitatea Oruru. unde mier condiţiilor de creditare a seph Abs, preşedintele ' şt cele din Pirinci, sînt
ne capăt cursei înarmărilor si secvent pentru soluţionarea ca cauzele fundamentale ale curi unităţi militare rebele unor proiecte comune $î consiliului de conducere \ îmbrăcate in mantia al
a se trece la distrugerea m ij paşnică a conflictului din O- unui sistem de exploatare şi au deschis focul asupra unor discutarea posibilităţilor al Băncii din Frankfurt,a- t bă a zăpezii. In timp cc
loacelor de ducere a războaie licnlnl Apropiat, pe baza re dependenţă" „Statul, a men coloane de muncitori şi stu de cooperare intre Iugo flat într-o vizită Io Bel în cea mai marc parte a
lor. zoluţiei Consiliului de Secu ţionat el. îşi va asuma în a denţi care demonstrau în fa slavia şi R.F. a Germa \ Peninsulei Iberice au că-
voarea generalului Torres, 18
Programul ,,Deceniului dez- ritate din noiembrie 1967, cest sens responsabilitatea grad, le-a purtat cu repre \ zut primele precipitaţii
armării“, care se cere adop- pentru retragerea trupelor construirii industriei grele, a persoane au fost ucise şi pe niei pe terţe pieţe — a zentanţi ai industriei şţ , bogate din această toam-
industriilor chimice de bază. ste 50 rănite. cestea au fost principale comerţului exterior din ) nă. deasupra Madridu-
petrochimiei şi metalurgiei, Opoziţia militară a cercu \ lui şi a Platoului Man-
rilor de dreapta faţă de noul
f) ia precum şi a valorificării re guvern pare să se diminue le probleme ce au consti R.S.F, Iugoslavia. » cha, cerul nu şi-a des-
iSe n Laos surselor naturale". ze Deşi unii ofiţeri aparţi- ^ chis in că zăgazurile. Dc
if li H
Prezenlînd poziţia organi
112 zile, capitala spanio-
\
zaţiilor sindicale fată de noul
nînd garnizoanei Miraflores
lă n-a mai cunoscut nici
guvern, secretarul Reneral al din capitală au refuzat să STOCKHOIM. - Guvernul suedez a aprobat MONTREAL. - Guvernut canadian a îndepli i ’ o picătură dc ploaie.
La 12 octombrie poporul laoţian sărbătoreşte cea de a Confederaţiei muncitorilor participe vineri seara la reu propunerea primului ministru Oloi Palme privind nit vineri o a doua cerere formulată de autorii
25-a aniversare a independenţei. Frontul Naţional de Eli bolivieni, Juan Lechin, a de niunea convocată de şeful ingheţeyea preţurilor in vederea combaterii infla răpirii diplomatului englez James Cross, accep- t EPIDEMIA DE HOLERA
berare din Loos a* fost înfiinţat la 21 ianuarie 1949, după clarat că, deşi organizaţiile statului, nu se semnalează ţiei din economia Suediei. Această măsură afec tind difuzarea unui manifest elaborat de Fron CONTINUA SA SE
o luptă neîntrerupta pent ru eliberarea întregii ţâri de sub sindicale şi studenţeşti şi-au nici o acţiune ostilă. Agenţi tează preţurile tuturor produselor şi ale prestări tul pentru eliberarea Ouebecului — organizaţie S extindă in africa
dominaţia străină. retras cererile de a participa ile de presă transmit că în lor de servicii. După cum%o declarat un purtător care o revendicat răpirea. Cealaltă condiţie ac
la guvern, ele îşi menţin re garnizoana Miraflores situa de cuvînt oficial, guvernul suedez intenţionează ceptată a constat în încetareo cercetărilor efec Epidemia de holeră. \
vendicările formulate şi vor ţia c calmă, iar în capita să adopte în contînuore noi măsuri restrictive tuate de poliţie pentru descoperireo răpitorilor şi * despre care se credea că
coopera cu guvernul „pentru lă şi in restul ţârii nu se drastice. Preconizatele măsuri sînt in curs de ela a diplomatului britanic. Aceste concesii, împreu \ se află in regres, conti-
a înlătura duşmanii poporu înregistrează nici un fol de borare la Ministerul de Finanţe şi vizează. între nă cu prelungirea cu încă 24 de ore a termenu y nuâ să se extindă in A
altele, majorarea taxelor la o serie de produse. lui lixat joi de autorii răpirii pentru sotisfocereo ' frica, relevă sâptămîna-
De asemenea, s© preconizează restricţii osupro cererilor lor, por să indice, potrivit anumitor sur \ Iul epidemiologie al Or-
importurilor şi turismului în străinătate. se. angajarea unor negocieri între cele două i ganizaţiei Mondiale a
0 declaraţie a premierului BRUXELLES. - Organizaţia „Interpol" a cerut părţi, menite să ducă la eliberareo ataşatului co Sănătăţii (OMS). Revista
mercial englez.
vineri ca lupta împotriva stupefiantelor să nu fie \ * precizează că au fost
semnalate noi cazuri in
lăsată ' numai în seama poliţiei criminale. SANTIAGO DE CHILE. - Consiliul naţional al , alte două ţări ofricanc.
Indira Gandhi Două sute de reprezentanţi aî poliţiei criminale Partidului democrot-creştîn din Chile, de guvernă- ' Este vorba de Liberia,
din 98 de ţări, care sînt afiliate la Interpol, s-au mînt, a aprobat in unanimitate condiţiile in care ^ unde in vestul Monrovi-
adresat ţărilor cultivatoare de plante din care se deputoţîi săi in parlament işi /vor acorda la 24 ţ ci, capitala ţârii, au fost
DELHl 10 (Agerpres). — ţional Indian, relevă agenţia prepară stupefiante să limiteze sau să distrugă octombrie votul lui Salvador Allende, candidatul
îmbunătăţirea condiţiilor de „Trust Press of India". asemenea culturi, Ei ş-ou pronunţat, de aseme la preşedinţie al frontului „Unităţii populare". ' diagnosticate 20 de ca
viaţă ale maselor largi popu •Vorbind despre recenta vic nea, in favooreo întăririi măsurilor de control pe „Statutul goronţiilor" care înmănunchează o- \ zuri dc holeră, şi de Si-
lare şi înfăptuirea unor re torie a Frontului unit de stin aeroporturi şi liniile aeriene internaţionale. ceste condiţii a fost întocmit de o comisie con k erra Leonc. unde 56 dc
O unitate FNl în timpul instrucţiei. forme agrare radicale sînl gă, condus de partidul co stituită din reprezentanţii frontului „Unităţii popu • . persoane prezintă simp
principalele sarcini care stau munist, în alegerile parţiale AMMAN. - Autorităţile iordaniene au eliberat lare” şi cei ai Partidului democrat-creştin. Apro 1 tómele holerei.
în prezent in faţa ţârii, a; de din statul Kerala, premierul vineri 325 de palestinieni, care fuseseră arestaţi bat in unanimitate şi de conducătorii grupărilor
clarat premierul Indira Gan Indira Gnndhi a relevat câ în timpul recentelor incidente din capitala ior ) MASURI ÎMPOTRIVA
dhi la reuniunea de la Ajmer înţelegerea intervenită între daniană. onunţă agenţia France Presse, citînd şi partidelor politice din cadrul frontului „Unită 1 DETURNĂRILOR DE
a membrilor Partidului Con Partidul Congresul Naţional surse bine înformote. ţii populare", documentul urmează să fie supus ţ AVIOANE
gresul Naţional Indian din Jndian, Partidul Comunist Eliberarea acestora se încadreoză in procesul dezbaterii Parlamentului şi oprobat sub forma u- Un comunicat al ar- 1
statul Rajastan Premierul in din India şi alte forţe demo de normalizare a situaţiei in Iordania dupâ a nur amendoment constituţional. ţ matei elveţiene a aver- ,
dian a chemat pe membrii cratice în perioada electora cordul de încetare a luptelor dintre trupele ior k tizat joi că trupele şi
partidului de guvernâmînt. lă din Kerala corespunde in daniene şî organizaţiile palestiniene de rezisten WASHINGTON. - Preşedintele Nixon a trans ’ gărzile dc securitate pla- '
tonte forţele democratice şi tereselor naţionale. ţă. Eliberarea prizonierilor constituie, de altfel, ^ sate în incinta aeropor- \
de stingă din India să spri-‘ Primul ministru al Indiei unul dintre principalele subiecte abordate in ca mis Congresului un raport asupra poluării apelor ţ turilor de la Zilrich şi .
jine înfăptuirea grabnică a a criticat acţiunile şi unelti dru! actuolelor negocieri dintre autorităţile ior- internaţionale, prin care recomondâ adoptarea Geneva au fost autoriza-
programului de transformări rile forţelor de dreapta ca doniene şi Comitetul Central al rezistenţei pales unei legislaţii mai riguroase împotriva deversări 1 te să facă uz de arme \
economice radicale adoptat re urmăresc zădărnicirea e- lor de materii poluante in oceane. ^ dc foc, dacă va fi necc- i
de congresul de la Bombay voluţiel ţârii pe calea refor tiniene. , sar. Măsura urmează
al Partidului Congresul Na melor democratice.
’ deturnării, in luna sep- \
\ tembrie, a unui avion »
k „DC-5", aparţinînd corn
’ paniei elveţiene „Swis- \
Pentru prima
preelectorale.
I n Belgia se desfăşoară oară, tinerii în vîrstă de 18 > sairu, de către membri l
duminică alegeri locale
t ai comandourilor pales
Aproximativ 6,5 m ili s a u ioca ani (aproximativ 20 mit de tiniene Pe de alta par i
oane alegători se vor prezen electori) vor participa la scru \ te, această companie de \
ta în faţa urnelor pentru a tinul de duminică. Limita de \ transporturi aeriene a i
alege, în cele 2 500 de comu vîrstă la alegerile precedente . anunţat joi instalarea la ’
In Laos trăiesc 60 de naţionalităţi, împărţite în 3 grupe . ne, pe cei 20 000 de (1964) era de 21 de ani. Apoi, ' bordul aparatelor dc \
importante : Lao Loum, La o Thung şi Lao Sung. consilieri comunali, din rîn- Rezultatele scrutinului ar modificarea constituţiei au ar putea ezita In faţa planu o recentă lege a sporit, a \ zbor a unor instalaţii ţ
dul cărora vor fi desemnaţi putea avea influenţe impor fost amînate pentru perioada rilor primului ministru de proape în toate comunele, nu l speciale de televiziune
ulterior consilierii municipali tante asupra politicii interne. de dupâ vacanţa parlamen reformă constituţională. mărul consilierilor ce urmea care permit suprar.eghc \
şi primarii Intr-adevăr, primul ministru, tară Cele două Camere le Un recent sondaj de opi ză a îi aleşi, fapt cate accen i rea permanentă a inte ^
In general, alegerile comu Gaston Eyskens, în ciuda e gislative îşi vor relua lucră nie, publicat de ziarul „Der- tuează instabilitatea corpului t rinrului avionului, pre ,
nale nu au în Belgia decît o forturilor sale, nu a putut, rile la 13 octombrie, adică cu niere Heure", şi avînd drept electoral prin divizarea pre cum şi montarea unot '
influenţă minimă pe plan na înainte de vacanţă, să obţină două zile după data desfâşu- scop să constate care sînt ferinţelor. In plus, campania 1 plăci protectoare impfi (
ţional Dacă in micile comu aprobarea din' partea Parla preferinţele populaţiei în so electorală, desfăşurată dc-a ţ triva gloanţelor. ^
ne — unde candidaţii fără mentului a unui plan amplu Com entariu luţionarea' conflictului, arată lungul a peste trei săptămini,
adversari au fost aleşi dina menit să reglementeze dis câ 68,7 la sută din cei intero s-a dovedit a îi foarte dispu In ultimele 21 de luni \
inte — importanţa scrutinu puta lingvistieo-cconomicâ gaţi se pronunţă în favoarea tată. ea prilejuind uneori a \ companii aeriene din 4S i
lui nu pare să depăşească ca dintre valoni, flamanzi şi lo unui stat unitar, statutul devărate ciocniţi între liderii y de ţări Şi 15 000 dc pa
drul local, cu totul altfel se cuitorii Bruxelles-ului. Capi rării alegerilor comunale, re Bruxelles-ului urmînd să fie locali ai diverselor formaţiuni sai/cri au fo.st victimele 1
prezintă situaţia în marile tala ţării, a cărei populaţie zultatele cărora nu vor putea stabilit după o largă consul politice. i actelor dc piraterie a- ţ
tate a locuitorilor capitalei,
centre, şi în special la Bru este în proporţie de 75-85 In fi ignorate dc deputaţi. Ma ceea ce în fapt înseamnă Toate aceste elemente de ^ cri,ană, relevă cotidianul ,
xelles Aici. alegerile de du sută francofonâ, a constituit joritatea substanţială de 12R termină observatorii politici francez „Le Fígaro“ . In '
minică au o semnificaţie principalul obstacol în reali din cei 212 deputaţi pe care sprijinirea proiectului guver să fie circumspecţi in pro 1 total, un număr de ISS \
deosebită. întrucît prin votul zarea unui acord general Pe Eyskens se sprijină în Parla namental prezentat de pre nosticuri, majoritatea dintre ţ dc avioane au fost de- i
De relevat
mierul Eyskens.
lor alegătorii belgieni voi a fundalul disputelor lingvisti ment nu va fi afectată în câ numai 2 la sută din cei ei râminînd în aşteptarea re , turnate în această peri ’
mod direct de alegerile de
proba sau nu, implicit, şi po ce se grefează revendicări e duminică Totuşi, o serie de chestionaţi s-au pronunţat zultatelor scrutinului pentru ' oadă. Artele de piraterii \
şi administrative,
conomice
litica actualului guvern bi mai ales cele privind organi pentru o . soluţie federalistă, a analiza apoi implicaţiile a- ţ aeriană au provoca1 i
partit privind ' conflictul zarea teritorială a Bruxel- parlamentari din ambele par teză apărată de gruparea dc cesLuia asupra evoluţiei vi . moartea a 125 dc persan
lingvistic, care continuă să tide ale coaliţiei (social-creş- extremă dreaptă, Wolksunie. itoare a vieţii politice bel ne. dintre care 47 au \
les-uhii.
fie un element de poluare, a Dezbaterile asupra proiec tin şi socialist), sub presiu O serie de factori noi pot giene î pierit in explozia unu i
atmosferei politice interne. tului guvernamental privind nile „fanaticilor lingvistici", influenţa însă pronosticurile AUREL ZAMFIRESCU ^ avion al companiei ch r
tiene Sivissnir.
Vdacţla ,| admlntMratla floralul : Dma, tir. Dr. Patru Gros» nr. 39. TaMoona : 12317 fl 1138«. lipanii t întreprinderea poligrafici Data. 44063