Page 43 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 43
de G anne ; 15,00 File dc poves
te ; 15,25 C lntece şt Jocuri po p u
PERSONALITATEA ACŢIUNILOR „Freamăt Cind ş i - R A D I O lare ; 1G.0U R a d io ju rn a l ; Ageuaă
10.'¿O
M uzică uşoară ;
10.30
ju d e ţe a n ă ; 10,50 T a ră bogaiA-u
ţ a
i n
d
l e n
o
PR O G R AM UT) I : 8,OS—9.30 fru m u s e ţi — cîniccc ; 17,05 Ra-
M uzică Şl a c tu a lită ţi ; 9,30 A - dioe nclclopedle pe ntru tin e re l ;
17.30 in te rp re ţi de m uzică po p u
U
de codru“ A * § A tla» c u ltu ra l ; 10,10 Cura de lim lară i 18,00 M uzică uşoară ;
10,30 Fonoteco
franceză j
ba
18.10 R adloslm pozlon ; 1 ü,3J Sce
- MAGNEŢII CARE-I ATRAGE elştlgat d u m in ică , In pftdurea p a s a f e a î ş i d a u m i n a lu n ă " de H. Stahi ,* 11,05 R ap na liric ă „L a şezătoare“ de T l-
pe ntru co p il.
„U n
rom ân
In
Paleta bogata a toa m ne i a
bertu B rediceanu ; 19,00 Gazeta
sodia rom ână de S abin D răgol ;
ra dio ; 19,30 D in ptln la g ra m o
11,20 M uzică
po pulară ;
11,45
aparte. 1
B ejan,
c o lo rit
un
l-a u dăruie a m b ia n ta ol vese Cu Cîţiva ani în urmă, tn lo care aparţine, nu de altceva S ta tu l m e d icu lu i. C e lu lita ; 11.50 fo n u lu i i 20,05 T a bleta de senrâ ;
20.10 C lntă a c triţa M arcela Ru
lia su te lo r de co p il, p a rtic i calitatea Bnrjuc a fost ridlcât dar poâte câ îi va ajuta atunci Cotele ap elor D u n ă rii ; 12,00 su ; 20,20 A rgheziană ; 20,25
pa nţi la d ru m e ţia „F reo m A t un frumos magazin uhiversal, M uzică uşoară ; 12,25 Ş tiin ţa la Zece m e lo dii pre fe ra te ; 21,00
de codru to m n a tic ". In iţia tă dotat cu mobilier modem. Pe cind trebuie să întocmească z l; 12.30 M e lo dii p o pulare: 13.00 M em oria p â m ln tu lu l rom ânesc ;
lista mărfurilor degradate din
PE OAMENI LA CLUB al O rganizaţiei p io n ie rilo r. De. bună dreptate locuitorii aces cauza proastei depozitări. era cotid ia nă ; 13,22 M e lo d ii dc 21.30 Soll6ta serii ! Slawa P rz y -
A v a n p re m i
R a d io ju rn a l :
13,10
de
C o n siliu l
Deva
m u n ic ip a l
b ylslta ; 22,00 R a d io ju rn a l. B u
U rm uzcscu
Paul
şl
R lchnrd
orelo
p in i la
dim in eaţă ol
cu
tei comune se mîndreau
le tin m e teorologic ; 22,20 S port ;
concursurile, pc
dupâ am ie zii,
tice ; 14.00 C om p ozitorul sâptrt-
cele m al varia te, Ingenioase $1 magazinul, la construirea că SILVIU NEAG B n rtze r ; 13,45 Clntece p a trio 22.90 C oncert dc ecarâ ; 0.03—5.00
E strada nocturnă.
an tren ante tem e, au dA ru lt p i ruia au contribuit din plin inspector comercial m tn ll : M a urlce Rovcl ; 14.40 P R O G R AM U L 11 ; 6,00 P ro
o n ie rilo r d in detaşam entele prin munca lor. Aceasta îna P u b licita te ra dio ; 14,SO S clccţl- gram m uzical dc d im in e a ţă ;
O Bear9 din cursul oAptâmf- prietenilor, colegilor sau sim anul Ion BrAngA, alt îndrăgos » co lilo r devene m om ente de de stat u n l din opereta „S a ltim b a n c ii" 7.00 R a d io ju rn a l ; 7.15 P rogram
ne uitat. Cine «r putea spune
nii la clubul minerilor din Pe plilor cunoscuţi. La etaj for tit de activităţile de club. core d in în tre ce ri au fost m al inte ca magazinul să ajungă m u zica l de d im in e a ţă — con
Maria
pe mina
gestionarei
trii« Iţi Insă plăcute lmpreele maţia de muzică uşoară repetă — Oamenii care vin aici în d ră g ite , m a l aplaudate, m al Băştean. tin u a re ; 6.10 T o t în a in te ; 8.25
M a ri in te rp re t! ; d irijo ru l Eugè
de împlinire. Ca simplu oaspe în vederea „Ieşirii“ din dumi reprezintă vîrste diferite, mo IncArcate de a u te n ticita te — Ce a mai rămas acum din ne O rm and y ; 0,00 P re lu c ră ri
te de o seară al clubului, a nica următoare iar biblioteca duri diferite de viaţă. Urtiţi IA „V ln ă to n tl Iscu sit", „S tn tcm frumosul magazin ? O clădire 19,20 1001 de seri — em isiune corale ; 9,15 M uzică po pulară ;
p e n tru cel m ie l;
mestecat printre obişnuiţii Iul clubului era un loc foarte cău club, nă Influenţăm reciproc, câr*e adăposteşte grăhiezi de 19,30 T e le ju rn a lu l do seară; 0.45 S etecţlunl d in opereta
„P rin ţe s a c irc u lu i'1 de K o lm a n ;
de toate vîrstele, „culegi14 doar tat. pe nesimţite, împârtâşindu-ne Drumeţie 20,00 fie f le cto r; 10,15 B uche t de m e lo d ii po pu
ceea ce ţi se oferă ochilor şl Studentul Adrian Rusu face puncte de vedere. Influenţa a- mărfuri aruncate la voia în- 20.15 Scară dc teatru» „S c h im la re ; 10,45 C lntece de p re tu tin
tîmplârii, îngrămădite in raf
urechilor parte — In seara această — ceastft se realizează întotdeau turi (parcă s-a folosit furca bu l" dc Paul ClnuUel; deni ; 11,20 O pereta pe ntru to ţi ;
A -
12,03
11,50 M uzică uşoară ;
Intr-o obişnuită zl de Tineri, din categoria „chibiţilor" In na în bine. Clubul, deci, nu h a rn ic i buO Atarl", „C e l m al In îngrămădirea lor I). Deşi 22,05 R epo rtaj T V : „27 00(1 dc van pre m le râ cotid ia n ă ; 12.15
ne-am amestecat printre cei Jocurile distractive. oferă numai posibilitatea de a re uşit costum de carn a va l“ , 18,00 M lcra a va u p rcm te rA ; zile ". 73 de ani dc Ia în M in ia tu ri In stru m e n ta le ; 12,30
18,05 D iscu ţii
cataloc.
fără
care se îndreptau cu pas gră — De ce căutaţi clubul ? As umple timpul ci şi pe aceea ,,/ieenţle, sem nalizăm '' sau sala de vînzare este mare, to — Ce ş tiţi despre v lllo n - fiin ţa re a L ice u lu i Interna t E m isiu n e m uzicală de la M os
cova ; 13,00 C oncert de p rtn z )
tuşi cu greu se poate ajunge
d in fa ş lj
con cursul do desene „C u lo rile
bit spre club Şl au devenit tă seară n-aţi găsit un loc li de a împrumuta unii de la al to a m n e i" ? I D esfăşurate !b de la tejghea din cauza unor rea profesiun e ? 22,23 T e le ju rn a lu l de noapte; 13.30 R adtom egazlnul fe m e ilo r )
mai de neînţeles ca orictnd ber la masă şl totuşi aţi ră ţii ceea ce e bun In comporta co ru l a u tu m n a l, m iru m u n e u c — M lrcea S ln tlm b re a n u 22,40 E couri. A l V -len F estival 14.00 D ragi mt-s cln te cu l şl Jo
In dialog cu e le vii cla
de a zu riu l z ile i, a cţiu n ile
au
pentru noi lamentările unor mas. rea noastră. Se poate Lntîmpla, găsit, p rin tre p io n ie ri, n e în tre mărfuri (sîrmâ, lăzi, sâcl etc ) sei a vm-,i do la In te rn a ţio n a l „G e org e E- cul ; 14,33 Piese p e n tru c h ita ră ;
rnre sînt înşirate pînă la u-
14,35 ş tiin ţa la zl ; 15,00 P u b li
directori de cluburi care nu — Clubul este pentru mine însă, acest lucru numai acolo cut» bu cătari s» v ln â to rl, p ic Şcoata generală nr, 28 nescu", actu l Al II-lc a din citate ra dio ? 15,20 A rii d in o
reuşesc să ocupe cu activităţi locul unde găseşti atîta varie unde viaţa clubului se consti to ri »1 m eşteşugari. A colo, In d in C apita lă; b a le tu l „G ls e llc " de A. perele Iu l E m il M o nţla ; 15,30
plăcute decît o parte infimă tate, atitea moduri de a-ţl pe tuie din acţiuni variate, bine pădurea B ejan. c o p iii $l-au do Culmea dezordinii este în 18,40 C ronica lite ra ră ; Adam (fra g m e n t); R adlo-şcoală ; 16,00 R a d io ju r
18,53 V iaţa m u zica lă ;
nal ; 16,20 L u c ră ri de C a ri S tn-
ve d it l*cu9laţR Iu arta c u lin a
<J!n timpul rămas oamenilor trece plăcut timpul liber ! E pregătite, cu personalitate ră. Cui să a trib u i lo cu l clştt- nlagâziâ de mînâ, unde sărea 19,15 A n u n ţu ri — p u b lic ita te ; 23.15 Înch idere a e m isiu n ii. m ltz : Sonata In Re m a jo r )
la dispoziţie după orele de drept, n-am găsit, pînâ acum, Clubul minerilor din Petrlla gâtor clnd p u ii la frig a re , s tro vărsată din sacii sparţi este T rio o rch e stra l op, 4 n r. 4 In
producţie. o masă liberă dar vă rog să organiza clndva activităţi de p it! cu m u jd e i de u stu ro i, to călcată In picioare, sacii cu Fa M a jo r.
cana de pu l, frlg ă ru lle vin ă *
La clubul din Petrlla am a credeţi că e la fel de plăcut o ţinută elevată, culminînd cu to re ştl, m ă m ăllgu ţa cu brlnză, făină, zahăr, orez etc Sînt a-
vut ocazia să ne convingem că să gîndeştl partida de şah a punerea în scenă a unor spec clupe rcuţe le preparate d in ouă şezaţî direct pe cimentul mur
o muncă făcută cu tragere de altuia. E alt mod, pentru mi tacole de operetă S-ar părea u m p lu te , au do vedit m ă ie stria, dar. iar mătura nu a mal a CINEMA
h ă rn icia şl priceperea tu tu ro r
inimă, cu dragoste şl convin ne plăcut, de participare la câ personalitatea Iul e o moş p io n ie rilo r d in cele cinci de ta juns de luni de zile pe aici 1 I
gere personalizează acţiunile, nişte activităţi de destindere. tenire. Dar orice moştenire din şam ente p a rtic ip a n te la con La aşa o dezărdlne este şl D E V A i In tlIn lre la Vcchoa întreprinderea de gospodărie co
curs 1
Atrage oamenii la ele, îl capti Apoi eu vin aici să-mi caut care lei mereu şl nu mal pui întrecerea, deosebit de a n normal câ stau asociate şl alte IMoacheo („ P a trlă * ); SA ucizi o
vează. Era ora 19. Se întuneca prietenul. înţeleg prin aceasta se epuizează Cei ce organi tre n a n tă , a „V în ftto ru lu l iscu abateri $1 încălcări, ca : nea- pasăre cln tflto a re („A rta ") ;
se. In sălile de şah. table, rem- zează activităţi la clubul din s it” care o b lig a p io n ie rii să fişaren preţurilor (etichetele e S IM B R IA : O m ul pe c r i Iu munală şi locativă Hunedoara
besc
(„M u re ş u l") ;
H U N E
(bineînţeles,
găsească v in a tu l
my — oamenii uitaseră de pe omul cu aceleaşi preocu Petrila duc mai departe o tra desenat pe o planşă, ascun rau o raritate, unii cumpără D O A R A : V isul d -lu l G en til
plictisul după-amlezelor de pări, aceleaşi pasiuni. Clubul diţie îmbogăţind-o pe măsură să In tu fiş ) şl să-l ochească tori sesîzînd câ gestionara în („C o n s tru c to ru l” ) ; I n t r u s a
(„SM e-
(„F la c ă ra ” ) ;
In tlln lre a
toamnă, de oboseala zilei de ne este locul cel mai potrivit ce cresc posibilităţile materia de la 8 m e tri, a fost clştlgată cauză „uită“ să respecte pre ru rg ls tu l*) ; C A l A N ; S tră in ii Piaţa Libertăţii nr. 27
do p io n ie rii lic e u lu i pedagogic,
ţurile legale, practîcînd pre
le ale clubului. O îmbogăţesc
( „ t t iu n ie ” ) ; T e m UC : R ăzbu
muncă. Cel ce nu. aveau loc de întîlnire. unde cel m al bun v ln â to r n ţuri mai mari) ; degradarea u n ă to ru l („M ln p ru l") ; PETR O
fo st recom pooaat cu un m iel...
In mese „chibiţau' la spatele Stăm de vorbă şl cu tehnlcl- punlnd la temelia ei munca d in cozonac. R eprezentanţii nor mărfuri care nu sînt păs Ş A N I ! Dr-nr»*» In spus („7
făcută cu dragoste şi cu tra şco lii generale n r. 4 au foat N o ie m b rie " V fP E N I ; G a ll-
c lş tlg ă to ri şl al „C u lo rilo r to a m trate în mod corespunzător leo O allle- ¿ M uncito resc*) ;
gere de Inimă. Directorul clu nei*, şl al „C e lu i m al re u şit etc. S a la riu l gTnar („C u ltu ra l” ) ;
bului, Ştefan Nagy, ne destâl- costum de carnaval*, executat Cu Ocazia controlului s-a LO N E A 1 o o .n n lşo o ra d o cto r
In pădure. Ia r p io n ie rii Şco constatat că inventiva gestio ţiu n e a „V u ltu r u l* („M u n c ito
(„M in e ru l*)
A c
A N IN O A S A :
$
9
O
9
tR ST
nule proiecte Îndrăzneţe în le
9
lii generale „D r. P etru G roza'
Maşinile si utilaje- gătură cu viitoarele acţiuni. l-a u do vedit şl ne între cut! In deosebită pentru vînzarea bău resc») | se P E T R lt.A î In A şte a p l*
nară manifesta o preocupare
ptnâ
descifrarea
tn t‘.înecă
tra n sm ite re a
(„M u n c ito
m e sajelor cu 9toguleto tn ca
flecare
resc*) ; V U LC A N î
9 * 9 07 Tocmai pentru aceasta sălile d ru l con cursulu i „A te n ţie , sem turilor Ia pahar, transformînd «cară la nra 11 („M u n c ito
clubului nu cunosc nici un nalizăm I" unitatea în bufet. resc") ; R A R ItA T E N ! : Ilu z ii
„F re a m ă tu l do cod ru* pe cn- („S A u g u st") O R ASTIE : T o n y.
moment liniştea şi plictisul. re l-a cunoscut, d u m in ică , Pentru lipsa de interes ma ţl-â l Ieşit din m in ţi („P a lria “ ) ;
e miniere De aceea, serile, de toamnâ- şl g ln d u rllc p io n ie rilo r âceastă zinului, gestionara Marla căra*) ; G E O A G lU -B AT : T a
B ejanu l, va d ă in u i In In im ile
nifestată în gospodăria maga
S ubiect p e n tru n srh lfă („F la
m u l
iarnă s a u primăvară, petrllea-
tă vrem n pe ntru
câ
tă l
meu
căp ita n u l ;
H A ŢE G 5
Băştean a prim it o amendă
nul păşeşte pragul clubului cu reuşită d ru m e ţie a avu t, d in binemeritată. Considerăm că Jan d a rm u l se 1n908ră („P o p u
colo de c o n ţin u tu l el In stru c-
la r”) ; BR AD t Sub «prunul Iul
M onta-C rlsfo L.Ptcaun roşie») ;
tlv-oduC aflv. o frum u6e(e des
— Vitezele mld de ovanso re convingerea câ aici va găsi p rin să d in u n ive rsu l neasem uit nu ar fi lipsită de Interes o O U R A B A n Z A : Slm pnM rul
pe care le înregistrăm lo înain ceva pentru el. Şi găseşte. al co p ilă rie i de azi vizitare a magazinului şl din dom n „ I I " (..M in e ru l") ; 1LTA :
tare — ne »punea Vig. Mogyo- LUCIA L1CIU partea conducerii cooperati P icioare lu n g i, degete lu n g i
noil Emerlc, şeful »erviciulul me ION CIOC LEI vei de con9um din Zam, de („L u m in a *).
tode din cadrul centralei — se / ✓ /
Dacă la Anlnoaso cauza ort» datore»c, In special, nefoloslrll
pusă pe seoma unei combine ca la întreaga capacitate a maşi v* _
re in loc so producă, »« of 16 iw>- nilor.
devo prlntr-o itaţla de cale fe Slaba întreţinere o maşinilor 0 SA-M I CHASCA N ASU L...
rata, )a Vulcan situaţia este cu de Incârcot o avut urmare că, / Vinde din stoc disponibil, fără re
totul diferită. Organlioreo sla din cele 64 clte există astăzi
bă a4 lucrului în cele două obo- In Valeo Jiului, 38 să fie puse pe partiţie, pe bază de comandă fermă
toje frontole mecanizote dotate butuci. Roportvnd contltotec da — Haide mâi, că eu vor — Să-l căutăm pe Marina junctul şefului serviciului amicul meu că nevasta era
cu cile o combină de more pro rocă excovoto mecanic, pe pe besc serios, Nu vezi că vine să ne facă şi nouă, zice a plan-Sâlaritare la C.E.l.L. De la ţară. In socri, la căldură. unităţilor socialiste:
ductivitate otroge după line re rioada celor 9 luni, la numărul iarna 7 micul. va (la Combinatul de exploa Dimineaţa eti am plecat
ali zarea unor viteze da ovansa- de moşlnl în funcţiune şl zile lu — Eu n-am spus că nu vi — Da, dar asta seamănă tare şi industrializare a lem la serviciu. Amicul a zis că
re în medie pe zl de numai 0,9 crătoare, putem deduce că o- I „ . tare a minciună şi a mai ştii nului — (mi suflă, ca pe vre „azi e bolnav44 şi că se duce — pînză bltumlnizată, utilizabilă în
lm I, ceea ce este foarte puţin fn cesteo au încărcat In medie pe < . — Si. frigul vine........ tu ce. Şi de povestea <?u Pi- muri in clasă, amicul, la u- după buturi. Că-mt face şi
comparaţie cu alte mine unde In zl doar 4 mc. (Unul muncitor — De-aia-i iarnă... nochio cel cu nasul mare par recke). mie rost Spre amiază mă su
aceleaşi condiţii se obţin 1,6 miner care încarcă manual I se — ...Eu n-am lemne. că mai ştii... Eu nu vreau —Da lemnele dc la Dobra nă la birdu. „S-a făcut, zi Izolaţii.
1,8 ml. pretinde, adeseori, o asemenea — Nici eu, nas mare. le aduci ? ce. Două bonuri pentru pa
Introdusă In »copul măririi »1- „performanţa“), Şl de aici vite — Ce ne facem ? tru metri cubi fiecare, buturi.
guranţel In abataj precum şl zele mici de avansare care nu — Lemne. Şi uscate, şi tă Le cumpărăm cite un dop şi
pentru reducerea contumulul de depăşesc Im medie 2,3 ml pe iate, şi duse in magazie, F O I L E T O N la Veţel cu ele“. Cum n fi a
material lemnos, susţinerea me front şl *!. — De lemn te-am ştiut, la „bOn cu dop" n-am pri
talica şl-a găsit la marea ma La întrebarea : cum veţi reu dar de tăiat... să vină iama ceput nici azi. Eu ştiam că
joritate o minelor un cimp pri şi să înlăturaţi deficienţele exis că nu sfau cirnaţiL. A insistat attta că tntr-o — Ce-mi tot dai cu între doar sticla are dop. Dar
elnic de aplicare. Grăitoare In tente, şeful serviciului metode nu A holbat amicul ochii la seară ne-am pornit să-l cău bările, domnule 7 Le aduc de. aici e vorba de bonuri. Să întreprinderea electro-
acest sens sînt rezultatele obţi ne-o răspuns nimic. Sperăm în mine şi „s-a făcut că plouă,\ tăm pe Marina la Dobra. aici, de la Vefel, ce să merg nu fi încurcat amicul noţiu
nute pe ansamblul minelor din să că tăcerea a lăsat să se în Gluma, glumă, dar frigul, — Pentru mine, mă, că eu după ele la Dobra ? nile... Spre seară a şi venit,
Valea Jiului, consumul specific trevadă In viitor soluţii tehnice frig. Că de-o vreme mă cam nu mă tem de Pinochio ăla Asta-i omul, mi-am zis, Cu o autocoîoană. A descăr
de lemn fiind diminuat cu 1,3 mol eficiente pentru concretlzo- obsedează pe la... oase. al tău. chiar dacă nu-l cheamă Ma cat camionul lui, l-a descăr
mc. Reducerea ar fl vizibil Îm reo practică o măsurilor propu — Şi de unde lemne ? — Pe Marina nu l-am găsit şi rina. De ce să luăm lemne de cat pe-al meu... Ce lemne centrale Craiova
bunătăţită dacă la Bârbâtenl, se de serviciile tehnologice ale zic, ne-am fntbrs pe Inserat la Dobra cind se poate de la domnule ! îmi dă cltCva su
Loneo şl Dîljo consumul de ma fiecărei mine. — De la depozit, de unde spre casă. Cum eram abătufi, Veţel 7 Şl cum el era cel te rest de lă banii pe care
terial lemnos, In speciol cheres- Aspectele semnalate vin1 să ia toată lumea. nu ne venea a vorbi. Ne ui mai mare şef de la C.E.l.L. i-am dat eu lui, cdm cft cre
teo, nu ar depăşi pe cel plonl- confirme încă o dată sloba preo — Să fac coadă, să aştept tam doar cum inghite Tra pe care l-am Intilnit vreoda deam că costă 4 mc de lem
fîcat. Demnă de luot In seomă cupare care există astăzi pentru la bon, apoi la lemne 7 Eu bantul ăsta nehalit şoseaua. tă... ne, şi bonul. Cu această oca- ' cu sediul in Işalniţa
de către consiliul de administra buno folosire o tuturor utilaje unul nu. La o depăşire, dintr-un ca - Dar bon, aveţi 7 — tl în zie am aflat că nu mă moi
ţie al centralei este şî proble lor şl maşinilor oflote In dota Ne-am amintit că lntr-0 zi mion, ne cade fn fată tm treb, cu gindul la banii pe * Cheamă ca pe mine însumi,
ma celor peste 1 300 de rtllpl rea minelor. Boala cronică de am intllnit pe unul Popa Du lemn, gata, gata sfi ne şifo care aveam să-i pregătesc. A Ci. altfel, un nume pe care
metalici defecţi care zac In ma care suferă In continuare unită mitru din Slntuhalm, care a neze capota cu parbriz cu tot vea Şi bon. Cind l-am văzut Un l-am priceput de pc bon ; ANGAJEAZA IMEDIAT
gaziile minelor din lipsa unor ţile vizate dovedeşte câ faţă de cumpărat un camion cu lem-, — Buturi ! Am sărit eu mi-am zis că ăstuia-i creşte Că am cumpărat eu, adică a
simple garnituri. Şl undo mal ocoeoşl perioadă a anului tre - ne unul şi unul şi n-a plătit ca ars, O fi Marina al nos nasul de două ori. O dată cela indescifrabilul, 4 mc de
punem faptul că o mare parte cut nu i-a înregistrat un progres pentru ele declt 85 de lei. tru. Să-l oprim pentru că bonul e pe nume buturi pentru care cică am 9 muncitori calificaţi şi necalificaţi, dupâ cum
din ei sînt produşi la fabrica de vizibil, care să dec certltudineo Ne-a arătat omul şi bonul, că După ce l-am depăşit, l-am le lui Constantin Gatcu şi nu plătit 85 de lei. Acum nu
stilpi subordonată direct con- unul reviriment pe core consiliul n-am crezut. Scria negru pe oprit. ZoresCu (el zicea că-l este ştiu ce să mă fac. Aştept de urmeazâ :
tratei şl care putea să Intervină de administraţie al Centralei alb: Simulescu (bine că nu — Te cheamă Marina ? ~ socru, apoi că pe bon scria : clteva zile şi ctteva nopţi cu • electricieni exploatare centrale şi staţir elec
în remedierea defecţiunilor. cărbunelui Petroşani, comitetela Benone) Manole ; buturi; 85 ii zic unuia care a cobori! 4 mc buturi şi costau 85 de sufletul la gură să-mi creas trice ;
Discordanţe vizibile între In de direcţie ole minelor îl pro lei. I-a făcut rost unul Mari din cabină. lei, dar in camion era lemn că nasul, să mă arate copiii
dicatorii planificaţi şi cei efec mit de moi mult timp. Este ca na, şofer la autobaza Deva< ca luminarea, plus vreo do pe stradă cu degetul. De fri 9 electricieni P.R.A.M.
tiv realizaţi se remorcă şi la ca zul, ovlnd In vedere sarcina de căruia — zicea — i-a dat — Nu, eu sînt ZoresCu Şl uă buturi pe deasupra, ca Să că n-am făcut nici focul, că O operatori exploatare turbine cu abur ;
pitolele privind încărcarea şl tă plan mereu In creştere a mine 1 200 şi le-a luat de-acasă de Paul. completeze vreo 6-7 mc. Nu, iese fum şi poate vine Pino
ierea cărbunelui şl o sterilului lor din bazin, ca toate deficien la el, din Dobra... nu din pă — Eşti şofer la,., 7 eu nu vreau aşa... nas mare. chio ăla cu... 9 operatori exploatare cazane cu abur ;
lo lucrările de inointore cu mo- ţele semnalate să aibă un sfîr- dure. — Fugi domnule l Sînt arf- In seara aia am dormit la DRAGOŞ CALIN 9 lăcătuşi mantori A.M.G.
şini de incărcot şl combine. şlt.
9 sudori electrici şi autogeni (ctg. 5 şi 6)
9 muncitori necalificafi pentru descărcatul căr
bunelui din vagoane.
vmmu b u b o i mative in vigoare, să aibă dom iciliul stabil in
- ’ " Condiţiile de angajare sînt conform actelor nor
— - -
4 11 . 1 ’ v æ _ 1
Craiova sau în localităţile din apropiere unde să
ţiunilor întreprinse de organi poată face naveta.
zaţia de partid şl consiliul de
conducere al C.A.P. ?
lucrlnd de zor la încărcatul ta să ajungă Ia timp apr« fa Aşa se explică de ce- dumi tractor la semănat ş! discuit. In eîmp, acolo unde se hotă Coi interesaţi se vor adresa la sediul întreprin
sfeclei de zahăr in autocami bricile de prelucrare, pentru nică— zl mal mult declt bu La recoltatul şl transportul
MAI SÎNT Şl INTIRZIAŢI răşte soarta recoltei. Pînâ Ia derii - serviciul personal şl Invâţâmînt - sau Ia
oane. Şoferii Gheorghe Chlri- ca terenul să fie cit mal repe nă de lucru in eîmp — pe o- produselor nu era nimeni. Toţi ora 0, Inginerul Clprlan Ml-
1 & Tralan Manea, Constantin de eliberat şl arat. goareie acestor cooperative nu cooperatorii din aceste unităţi hâlţan, de la O.A.P. Totia, telefon nr. 1 17 82 interior 492.
Ora 8 i-a găsit pe coopera Moldovan, Augustln Cazac şl In tarlaua respectivă se a se ailâ nici un cooperator le stăteau acasă, în timp ce în mi-şi făcuse încă apariţia să
torii Catiţa Tgna, Saveta Anca, Dumitru Buzllâ de 1« Truatul flau şi cîteva porţii — 5 la muncă. La C A P. Bâcia, doar unităţile din comunele vecine supravegheze calitatea lucră
Floare« Băl şl alţii, din bri de construcţii Deva au mun număr — de pe care sfecla nu mecanizat i Tiberiu tiâgăîa- cîmpul era plin de oameni şl ri iur electuate de mecanizato
gada Sîntuhalm a C.A.P. Deva, cit cu dăruire pentru ca recol- era Încă scoasă. Poate condu nu şi Nico.de Stoica se aflau se muncea cu hărnicie le re rii ion Aruncutean şi Gavri-
cerea C.A.P. cunoaşte dne In eîmp, primul la semănat coltatul şl transportul produ lâ Feti. Acest lucru nu 1-«
sînt întîrzlaţli şl, bineînţeles, grîu şl ai doilea la discuit. Pa selor, la arat şl semănat făcut nici un brigadier sau
va lua măsurile corespunză tru tractoare erau defecte. La C.A P. Totia nu s-â ln- preşedintele C.A.P., Eleno
toare. In plus, ar fi deosebii — Am stat în eîmp, ne spu sâmînţat nici un bob de grîu Dragoviel.
de util să aflăm de ce colete- nea mecanizatorul Tiberiu Bâ- şi nu s-a recoltat nici un ştiu ba C.A.P. Ruşi am admi
le de sfecla au rămas In eîmp, gâianu, aşteptînd după sâmîn- lete de porumb Din întreaga rat interesul cu care mecani
fără nici o utilitare. Nu se ştie ţâ pînâ la ora nouă şi jumă suprafaţă de 420 ha pe care zatorii Gheorghe Contor,
oare câ însilozarea lor în « tate. Am doar o singură coo trebuie să o cultive Cu pâioa-
mestec Cu alte furAje consti peratoare pe semănătoare şl pc se, unităţile agricole socialiste Gheorghe Vîtcâ şi Gheorghe
Oaidâ, împreună cu coopera
tuie o metodă de valorificare nimeni pentru alimentare. din această comună însămîn- torii Traiân Barbu şl Covaci
superioară a resurselor de nu Cind se înfundă tuburile sau ţaserâ pînâ la 10 octombrie
treţuri existente în fiecare u- se termină sâmînţa, trebuie să numai 139 h«, iar terenul pre Ludovic (ambii salariaţi la
să
CJ.V. Câlan) se străduiau
nltate ? opresc tractorul Pierd mult gătit însumează doAr 72 ha îmbogăţească bilanţul zilei de
timp cu aceste operaţii. Pu De asemenea, din cele 214 ha lucru. In lipsa inginerului A
TIMPUL PRIELNIC - team însâmîntâ azi 10 hecta cu porumb se recoltaseră doar lexandru Dan, preşedintele
re cu grîu. Aşa însă, abia da 52 ha. L a Băcia mai sînt de
FOLOSIT DIN PLIN I că pot face 5-6 hectare. semănat cu grîu 42 ha, la Pe- C.A.P. (nl s-a spus câ e plecat Direcţia judeţeană de poştă şi
din
la Alba Iulia), nimeni
Tot în această unitate se a trenl 70 hă; Iar la Tîmpa 72 conducerea unităţii nu se mal
îndemnul de a nu IrOsI nici flau pe eîmp mari cantităţi de ha. Aceste unităţi mai au de
o zi, nici o oră bună de lucru porumb recoltat. Dar nu sc recoltat porumbul de pe 40, întereSA de soarta însâmîntâ-
pe ogoare, n-a găsit ecoul cu Ocupa nimeni de organizarea 35 şl respectiv 50 ha rilor. Aşa se explică de ce lu telecomunicaţii Hunedoara-Deva
venit la conducerile celOr pa transportului acestuia la pâtu- Deci, în aceste unităţi, lu crul în cimp la semănat a în
tru cooperative agricole din le. Pînâ la ora 10,30 se adu crările de recoltare şi de se ceput abia după ora 10, Iar pe
comuna Bâcia. Nici comitetul mănat sînt râmase în urmă Angajează de urgenţă
comunal de partid — secretar sese doar un camion. Atelaje Timpul deosebit de prielnic maşină, în loc de 2 coopera
Ioan Herţa — nici consiliul le, în număr de cinci, nu e impune folosirea din plin a tori, nu s-a asigurat decît cîte
popular — preşedinte Traian rau folosite lâ transportul po fiecărei Ore şl zi de lucru. In unul. Deşi ale! mai sînt de - ŞEF SERVICIU
Cristoi — nu se preocupă cu rumbului. această direcţie trebuie să ac recoltat suprafeţe însemnate
răspunderea cuvenită pentru Aceste exemple demonstrea ţioneze comitetul comunal de Condiţii de angajare - economist studii superioarei ve
impulsionarea lucrărilor agri zâ cît de slab se ocupă de or partid, consiliul popular şi ocupate cu culturi de toamnă, chime 8 ani în funcţii eco nomîce superioare.
cole şi nu iau măsuri pentru ganizarea muncii consiliul de conducerile cooperativelor. nu s-a făcut nici un fel de mo
-buna organizare a muncii în conducere — preşedinte Hor bilizare la strîngerea produc - INGINER TELECOI . J NICAŢ1I SAU SPECIALITĂŢI
C.A.P., pentru mobilizarea tensia Hâlâlai, cit şi inginerul DOREAM SA-I INTILNIM ţiei de porumb. Iată o mostră ÎNRUDITE
cooperatorilor la lucru şi folo agronom Silviu Olâru.
sirea din plin a timpului şi a In celelalte cooperative a Şl PE SPECIALIŞTI, DAR... veritabilă de neglijenţă şi ne Condiţii de angajare — 8 oni in funcţii tehnice de spe*
Secţîo I.M.A. Qrăştie, de la C.A.P. Băcia. in loc sâ fie în capacităţii maşinilor şi trac gricole — Tîmpa, Totia şi Pe- păsare faţă de soarta recoltei, cialitate. Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
bra:dă, în ziua dc 11 octombrie o.c., aceste două tractoare se toarelor, a atelajelor proprii trenl — după cum afirma-pri- Firesc era ca peste tot spe- un mod tipic de a Irosi tim
oflau în plînâ cî--i.^nie de reparaţii. cooperativelor. mărui eomurtei; lucra cite un clâli|tll tA m afla la datorie, pul prlelnta.