Page 44 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 44
4 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4903 <T MARTI 13 OCTOMBRIE 1970
Inaugurarea primei ediţii a
T îr g u lu i internaţional Bucureşti
DECLARAŢIA FÀCUIÀ DI PREŞEDINTELE SESIUNII
> y
nul ţării noastre, tovarăşul Israelului, Olandei, Danemar Preşedintele Consiliului de
Nicolae Ceauşescu a apreciat cei, Statelor Unite ale Ameri- Stat şi-a exprimat convinge ATLAS
m u ş a m a calitatea exponatelor, înaltul cii şi Austriei. de la Bucureşti va constitui AD1ÀRÜ GENERALE A 0 1U „ EDVARD HAMBRO,
rea că participarea la Tîrgul
lor nivel tehnic, adresînd fe La pavilioanele ţărilor par
licitări colectivelor de mun ticipante la prima ediţie a totodată un prilej de dezvol
Pe platformele din aer li citori, ingineri şi proiectanţi Tîrgului internaţional Bucu tare a colaborării şi cooperă
ber sînl prezentate conducă caic le-au realizat şi urarea reşti, tovarăşul Nicolae rii dintre industria româneas
torilor de partid şi dc stat de a obţine noi succese în Ceauşescu a fost salutat cu că cu cea a ţârilor şi firme ACCIDENT
Cèle mai noi realizări ale in ridicarea în continuare a per căldură de delegaţiile guver lor participante. IrimişiEur speciali ai Aperpres la Naţiunile
dustriei de utilaj petrolier, formanţele tehnice ale maşi namentale prezente la inau Un autobuz care se
locomotive Diesel electrice şi nilor şi utilajelor. gurare, de şefii respectivelor Tovarăşul Nicolae Ceauşescu deplasa între localităţile
Diesel hidraulice, vagoane de misiuni diplomatice acredi a rugat pe conducătorii de columbiene Sandona si
marfă şi călători, noua fami Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, taţi la Bucureşti, de directo legaţiilor guvernamentale din Pasto, s-a prăbuşit din
lie de tractoare, numeroase ceilalţi conducători de partid rii pavilioanelor şi alţi repre ţările socialiste să transmită Unite, Adrian lonescu cauza frlnelor defecte
utilaje pentru industria chi şi de stat, oaspeţii vizitează zentanţi ai ţărilor şi firmelor un salut călduros conducăto pe un povlrnis abrupt,
pavilioanele şi standurile ce
mică, de prelucrare a petro lorlalte ţări participante la expozante. Şefului statului rilor de partid şi de stat din de Ia o înălţime de pe
lului, pentru industria mini Tîrgul internaţional Bucu român i-au fost înfăţişate ţările pe care le reprezintă. ste 300 de metri, $apte
eră şi de construcţii, mijloa reşti. Sînt vizitate succesiv produse dintre cele mai re Şefii delegaţiilor guverna persoane şi-au pierdut
ce de transport auto şl altele. mentale, ambasadorii, condu \ viaţa, iar 45 au fost ră
standurile Belgiei, Japoniei, prezentative, expuse în pavi cătorii pavilioanelor naţiona şi Constantin Alexandroaie nite.
Conducătorii de partid şi Cubei, Suediei, situate în. clă lioanele naţionale. Apreciind \
de stat, împreună cu ceilalţi direa centrală a complexului calitatea exponatelor, multe le au mulţumit preşedintelui \ BILANŢ INCOMPLET
oaspeţi, asistă la o demon expoziţional. Au fost vizitate din ele produse dc prim Consiliului de Stat pentru vi
zitarea expoziţiilor, pentru in
NAŢIUNILE UNITE — Pre
straţie cu autoturismele de apoi pavilioanele naţionale rang ale tehnicii contempo teresul deosebit manifestat şedintele celei de-a 23-a se că lucrările se desfăşoară în cu cit aceste declaraţii, expu \ In Porto Rico, situa
asemenea
cadru
se intr-un
două etape Am avut o pri
teren ARO-240 şi M-46I, ca ale Finlandei, Indiei, Italiei, rane — unele din ele expuse faţă de produsele prezentate siuni a Adunării Generale a mă parte din sesiunea ordi • solemn de la înalta tribună \ ţia revine treptat ta
re, pe o pistă special amena Poloniei, Cehoslovaciei, R.D. în premieră la Bucureşti — şi pentru aprecierile făcute. Organizaţiei Naţiunilor Uni nară, ca în fiecare an, con a Naţiunilor Unite, prezintă normal, după inundaţii
jată, un teren deosebit de ac Germane, Uniunii Sovietice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tîrgul internaţional Bucu te, Edvard Hambro, a făcut sacrată dezbaterilor generale o importantă şi un interes cu le catastrofale produse
K. F a Germaniei, Bulgariei, a felicitat pe participanţi şi o declaraţie trimişilor spe In afară de aceasta arc loc lotul deosebit. Toate popoare săptâmînâ trecută. Po
cidentat, fac dovada perfor reşti îşi va deschide porţile
Franţei, Ungariei, Elveţiei, le-a urat deplin succes Ia e pentru specialişti şi public cu ciali ai Agerpres, Adrian Io- o sesiune jubiliară". le lumii aşteaptă întărirea ro trivit unui bilanţ in
mantelor lor deosebite. Marii Britanii, Albaniei. Spa diţia inaugurală a Tîrgului începere din ziua de 13 oc nescu şi Constantin Alexan- lului şi eficacităţii Naţiunilor complet, inundaţiile s-au
7n legătură cu semnificaţia
In timpul vizitei la pavilio- niei, Iugoslaviei, Argentinei, găzduit de România. tombrie. droaie, în care se spune : In sesiunii jubiliare. în cadrul Unite în viata internaţională" soldat cu cel puţin 50
primul rîrţd. doresc să-mi ex căreia vor fi făcute în faţa A- Subliniind cadrul propice dc morţi si dispăruţi, a-
prim satisfacţia dc a avea o dunârii Generale declaraţii de pe care îl oferă Naţiunile U vrorimativ 10 000 de
cazia să mă adresez, prin in către şefii de state şi guver nite pentru eforturile în di oersonve râmase fără
termediul dv., opiniei publice ne, Edvard Hambro n arătat recţia progresului şi cooperă >idti post. s> pierderi ma
din România, nu numai în că: „Se urmăreşte astfel o rii între ţări, în vederea asi terialo evaluate la peste
calitate de preşedinte al a- nouă consacrare a tuturor gurării păcii şi încrederii în 50 milioane dolari.
ccstci sesiuni, dar şi pentru principiilor Cariei. Sînt de tre popoare preşedintele ac
că sînt norvegian, şi între claraţii ale oamenilor de tualei sesiuni a menţionai THEODORAK1S A SOSIT
guvernele şi popoarele noas stat cei mai autorizaţi ca că : „In această misiune, un LA ROMA
tre au existat din totdeauna, re vor da o nouă în rol important revine tuturor
iar în prezent mai mult ca credere popoarelor lumii, ţărilor membre, atît marilor Cunoscutul compozi
oricînd, relaţii extrem de bu puteri, cît şi ţărilor mici şi tor grec, Milcis Theodo-
ne şi apropiate. ce au privirile îndreptate mijlocii. Naţiunile Unite con rnkis a sosit la. Roma,
In calitate de preşedinte al spre organizaţia noastră şi stituie o organizaţie a tutu venind de la Paris, pen
actualei sesiuni trebuie să urmăresc cu speranţă activi ror statelor, mari şi mici, ca tru a începu repetiţiile
subliniez, de la bun început. tăţile ei. Cu atît mai mult re trebuie să-şi aducă fiecare, y>cntru primul său spec
în deplină egalitate, în condi tacol muzical de la eli
ţii democratice, aportul lor în berarea din închisoare,
acest cadru la cooperarea (intitulat .,Theodorakis
prietenească, strînsă, plină de dirijează Theodorakis").
Un document al deegafiei încredere — ceea ce exclude Premiera va acea loc la
soluţii unilaterale — factor
Roma, în ziua de 10 oc
care poate asigura viabilita tombrie, după care va
R.D. Vietnam la Conferinţa tea organizaţiei Naţiunilor U- fi organizat un turneu
% nile". de sase luni În Franţa,
cvadripartită de la Paris Referindu-se la o recentă R.P a Germaniei, ţările
declaraţie a preşedintelui scandinave. Marea Rri-
Consiliului de Stat al Româ tnnio. Statele Unite şi
PARTS 12 (Agerpres) — respectării independenţei şi niei. Nicolae Ceauşescu, în Canada.
Purtătorul de cuvînt al de libertăţii poporului vietna legătură cu faptul câ Orga
legaţiei guvernului Republi mez, ci, dimpotrivă, să con nizaţiei Naţiunilor Unite îi
cii Democrate Vietnam la tinue vjetnamizarca războiu revine un rol remarcabil in UN MEDIC LA CCA.
Conferinţa cvadripartită de lui pentru a obţine o poziţie adîncirea cooperării între 40 000 DE LOCUITORI
la Paris în problema vietna de forţă pe cîmpul de luptă toate naţiunile. preşedintele
meză a dat publicităţii un şi Ia masa de conferinţe. celei de-a 25-a sesiuni a A Potrivit relatărilor pu
Ln Fabrica de biciclete din Suhl, R. D. G., a intrat in producţie un nou tip de bicic Jetâ cu motor cu un singur ci* document în legătură cu re dunării Generale a O.N.U., blicaţiei „South-African
După ce se referă la fie
tindru şi cu motor cu douâ turaţii. Poate dezvolta o viteza de 30l<m pe orâ. centele propuneri ale pre care punct în parte, docu Edvard Hambro. a subliniat : Medical Journal", fn
In foto : Pe banda de montare a noii biciclete cu motor MOFA SL 1. şedintelui S.U.A., Richard Ni mentul ajunge la următoarea „Sînt foarte fericit dc oca Republica Sud-Africa
xon, privind Indochina. concluzie : „dacă dl. Nixon zia pe care o voi avea de a mă nă, la 15 milioane de lo
După ce se precizează că doreşte într-adevăr să pună întîlnicu preşedintele ţării dv., cuitori de origine afri
S.U.A. n-au avut niciodată capăt războiului şi este în aici, la Naţiunile Unite. Nu cană revin aproximativ
intenţia să retragă toate tru tr-adevăr preocupat de res numai pentru câ îl admir 400 dc medici de cu
Preşedintele Franţei, pele lor din Vietnamul de pectarea dreptului populaţiei loare, adică circa un
sud decît in mod condiţionat, sud-vietnameze la autodeter foarte mult, dar şi pentru că medic la 4n 000 de locui
sînt profund convins câ po
Stare de urgenţă j în document se afirmă că de minare, el va trebui să răs litica externă a României se tori, ir, timp cc un me
legaţia guvernului R. D. Viet
dic alb revine la numai
Georges Pompidou, despre convorbi în Insulele nam la Conferinţa de la Pa pundă cu seriozitate iniţiati bazează pe principiile Cartei 300 dc locuitori de ori
vei de pace în opt puncte
Organizaţiei Naţiunilor Unite
ris respinge propunerile pre
şedintelui , Nixon. „Conside prezentată de d-na Nguyen şi pe voinţa fermă de a găsi gine europeană. Deoa
17 septembrie
Thî Binh la
rece, conform legislaţiei
rile purtate cu conducătorii sovietici Bermude răm că cele cinci puncte con 1970, conţinînd noi precizări noi posibilităţi pentru o şi culoare nu au dreptul
în vigoare, pacienţii de
cu privire la soluţia globală
mai strînsă cooperare cu toa
ţinute în propunerile domnu
HAMJLTON 12 (Ager- lui Nixon nu urmăresc să în zece puncte a Guvernului te statele lumii şi în mod să apeleze la serviciile
Revoluţionar Provizoriu
deosebit cu cele europene, in
al
medicilor albi. rezultă
MOSCOVA 12 (Agerpres). Pompidou, a făcut unele pre ful stalului francez a relevat pres). — Guvernatorul pună capăt războiului şî să Republicii Vietnamului de diferent de sistemul lor po că, in mod practic, ei
— In cadrul unei conferinţe cizări asupra convorbirilor câ deşi „poziţiile sînt destul Insulelor Bermude, lordul reinstaureze pacea pe baza Sud". litic, social şi economic". stnt privaţi dc asisten
de presă, ţinută cu prilejul purtate cu conducătorii so de apropiate ifcia de alta nu Martonmere, a ordonat ta medicală.
vizitei făcute la Taşkent, şe vietici. Referindu-se la situa există identitate de vederi mobilizarea poliţiei şl tru In situaţia existentă,
ful statului francez, Georges ţia din Orientul Mijlociu, şe- între Franţa şi U.R.S.S.'1, A- pelor din capitală, unde
vein împreună dorinţa reali domneşte o situaţie încor zeci de mii de locuitori
zării unei păci adevărate pe dată, ca urmare a Inci După alegerile de consilieri de origine africană mor
baze solide, a spus el, ceea dentelor rasiale care au a din cea mai fragedă
re presupune evacuarea teri vut Joc în cursul sâptâmî- virstă, fn timp ce mulţi
toriilor ocupate, recunoaşte nîl trecute. Totodată, gu suferă de maladii ca
In spiritul pentru toate statele, inclusiv vernul, întrunit în sesiune comunali din Belgia trahoma, tuberculoza şi
existenţă
de
rea dreptului
pelagra. Mortalitatea fn
Israelul. Ceea ce trebuie în extraordinară, a hotârît să rlndurilc copiilor fn
teritoriul
pe tot
Impună
(Ager
12
BRUXELLES
\j & o a k t Orientul Mijlociu este înde j insulei starea de urgenţă. pres). — Aproximativ 6,5 mi nul Eyskens nu riscă o de tradiţionale ale coaliţiei gu virstă dc 7—4 ani tre
vernamentale, social-creştiniî
teriorare a poziţiilor sale în
ce de 42 la sută fn ora
părtarea neînţelegerilor şî a
rarii şi respectului necunoscutelor. Cel mai bun 1 o săptâmînâ în urmă, cînd lioane de alegători belgieni dar nici nu şi-a uşurat sar şi socialiştii, au rezistat pre şe, iar la toră ajunge la
Tulburările au început cu
urma alegerilor de duminică,
s-au prezentat duminică^ la
55 la sută.
siunilor extremiste ale gru
lucru este ca misiunea Jar
ring să-şi reia activitatea cit poliţia a Intervenit cu bru vot pentru alegerea a 20 000 cina. Poate câ tocmai acolo \ pării de dreapta, Volk-
mai curînd. Franţa regretă talitate împotriva tinerilor de consilieri în cele 2 500 de unde se aştepta o oarecare sunie. După aprecierile, fă CASE DIN CARTON
m utual hotărârile părţii americane de de culoare participanţi la o comune ale Belgiei. Deşi ur clarificare a situaţiei, prin cute duminică seara de minis Arhitectul francez D.
conturarea unei atitudini mai
nele au fost închise la ora 14,
trul de Interne belgian, opo
a nu mai participa la con
demonstraţie. In semn de
certarea celor patru la nivel protest împotriva acţiuni rezultatele definitive la nivel clare sau printr-o polarizare ziţia parlamentară liberală a Emeriquc a propus re
Contribuţia parlomentelor Io întărirea securităţii pe de supleanţi, care executau naţional vor putea fi cunos a opiniilor populaţiei faţă de înregistrat un recul general. cent construirea unor
plan regional şi mondial o constituit problema principală lucrări pregătitoare şi furni lor poliţiei, au avut loc noi cute în mod precis abia în planurile guvernamentale pri La Bruxelles, fief-ul tradiţio locuinţe dintr-un mate
aflată in atenţia celei de-o 58-a Conferinţe o Uniunii In zau informaţii utile pentru manifestaţii, în cursul că zilele următoare. Cu toate a vind soluţionarea conflictului nal al liberalilor, victoria a rial foarte fragil: carto
terparlamentare, ce o avut loc zilele trecute la Hoga cu Jarring. rora s-au produs ciocniri cestea, pe plan local şi în spe lingvistic, lucrurile s-au com fost împărţită între social- nul. „Blocurile“ de car
participarea o 650 de delegaţi şi experţi din 60 de ţări Preşedintele Franţei a a violente între poliţie şl par cial în capitală, tendinţele plicat. Potrivit mai multor creştiniî lui Van den Boye- ton, tratat cu substanţe
de pe toate continentele. recentei consultări populare, observatori politici, mai clar nants (12 locuri) şi frontul speciale pentru a-l face
rătat, de asemenea, că dez ticipanţi, soldate cu nume de care au fost legate con a fost contrastul între mani francofon (13 locuri). Libera foarte rezistent, au for
La sfirşltul celor nouă zile de dezbateri poate fi des voltarea mişcării de rezisten
cluzii cu sensuri mai largi
prinsă concluzia că problemele securităţii, mondiole, ole roşi răniţi. Au fost aresta privind politica actualului gu era de grupare a opiniilor la lii au pierdut 7 locuri, iar ma unor piramide cu
socialiştii 4.
Un succes
al
Bruxelles, pe de o parte, şi
trei feţe sau a unor pa
destinderii şi, co un corolar ol acestora, necesitatea unei ţă palestiniană şi evenimen te aproximativ 60 de per vern de coaliţie, au fost de în restul ţării, pe de altă mişcării francofone a fost, dc
opropieri şi conlucrări tot moi strînse între state, indife tele din Iordania au adus e soane. stul de evidente. După cum parte. asemenea, înregistrat în res vilioane sferice. Cu 40
rent de orînduirea Jor socială sau mărimea lor, îşi foc lemente noi în această parte apreciază corespondentul a- In Flandra, ca şl în Va- tul comunelor din zona bru- de panouri prefabricate
tot mol mult loc in preocupările acelora cărora milioone a lumii. genţîel France Presse, guver lonia, cele douâ mari partide xellesâ. din carton se poate clădi
de oameni de pe toate meridianele le-ou încredinţat un apartament din trei
mondotul pentru o le reprezenta interesele. ,,Constatăm camere tntr-o locuinţă
cu satisfacţie — declara vicepreşedintele conferinţei, Mi- modernă. .împachetate,
hoil Levente, preşedintele Grupului român ol Uniunii In aceste corpuri ocupă un
terparlamentare, - că, în anul care s-o scurs de Io ul oficială pe care o personalita La întîlnire ou participat cestei organizaţii de masă. In în vizită oficială de douâ zile volum dc 2 m3 şi sînt u
te japoneză cu această func
tima conferinţă, organizaţii şî Instituţii naţionale şi in ţie o întreprinde în insulă de Ngo Hou, ministrul sănătăţii urma celor două zile de dez in Anglia, a avut primele con şor de transportat.
vorbiri cu premierul
bateri, participanţii au adop-
britanic,
publice, pentru problemele re-
ternaţionale tot moi numeroase, cercuri tot moi largi la sfirşitul celui de-al doilea ligioose şi socîoie din guvernul tot o serie de rezoluţii în care Edward Heath. Principala pro ŞOSELE DIN STICLA
ole opiniei publice împărtăşesc convingerea, care pen război mondial. regal cambodgian de unitate se subliniază hotărîrea Uniunii blemă care a figurat pe agen
tru România o devenit un adevărat „credo", că singura naţională, precum şî ambasa de o se,pronunţa pentru con da convorbirilor, reloteozâ a Specialiştii americani
cale de urmat în relaţiile Internaţionale este cea o des Şeful diplomaţiei nipone va dorul Franţei în R.P. Chineză, au descoperit un nou
tinderii şl cooperării în cele mol variate forme". avea convorbiri cu oficialităţile tinuarea colaborării între par genţia Reuter, a constituit-o
de Io Noho, capitala Okina- Etienne Mcnac'h. tidele membre ale coaliţiei gu intenţia actualului guvern con procedeu de folosire a
wei, precum şi cu alţi repre vernamentale şi pentru tradu servator de a relua livrările de deşeurilor de sticlă. Pi
zentanţi oi populaţiei locale a STOCKHOLM. - Primul mi cerea In viaţă o programului armament către Republica sate mărunt, bucăţile de
supra termenilor concreţi oi re nistru ol Danemarcei, Hilmar guvernamental. Sud-Africană. Au fost aborda sticlă se amestecă in loc
de pietriş în asfaltul de
Corespondenţă din Haga trocedării insulei către Japonia. Bounsgaard, a sosit la Stoek- te, de asemenea, problemele pe şosele. S-a dovedit
holm intr-o vizită oficiolâ de
relaţiilor bilaterale, precum şi
După cum s© ştie, retroceda
rea Okinawel, aflată în prezent cinci iile ia invitaţia premieru LONDRA. - Preşedintei« cele privind actuala situaţie eă noua compoziţie, ca
sub odministroţie omericonă, a lui suedez, Olof Palme, Pre Tanzaniei, Jufius Nyeroro, aflat din continentul african. re a fost numită „ste-
mierul danez va avea o serie
Vorbitorii, precum şt rezoluţiile odoptote ou scos in evi fost hotorîtă în principiu, în de întrevederi cu membrii gu clofalt“, este mult mai
denţă rolul tot mai important pe care ţările mici şî mij noiembrie anul trecut, în tim vernului suedez asupra unor ieftină decît cea obiş
locii il ou de jucat în acţiunea de statornicire o unei păci pul convorbirilor de Io Was probleme internaţionale actua nuită, nefiind Insă mai
trainice în lume. In perioada care s-o scurs după cel BELGRAD. - Preşedin hington dintre Eisaku Soto, pri le şi cooperări/ între cele două puţin durabilă decît a
de-ol doilea război mondial - releva in intervenţia sa tele R.S.F. Iugoslavia, Io- mul ministru japonez, şi pre ţări nordice. ceasta.
deputatul român llie Râdulescu, secretar al Grupului sip Broz Tito, i-a reîntors şedintele S.U.A., Richard Ni
român ol Uniunii Interparlamentare, - ţările mici şi mij duminică seara la Bel xon. Tot atunci s-o căzut de o- VARŞOVIA. - Biroul de co UNDELE RADIO
locii au obţinut într o măsură incomensurabil mai mare grad, după turneul de cord co procedura concretă a laborare ştiinţifică cu străină
decît în trecut dreptul de a participa cu statut de parte cinci zile, întreprins în retrocedării co şi dota exoctă tatea al Academiei de' Ştiinţe Şl STOPUL CARDIAC
neri egali la dialogurile internaţionale. Sîntem încredin Europe, Preşedintele Tito o acestui eveniment să fie sta a R.P- Polone şi Oficiul pentru
ţaţi că oceasto trebuie să constituie un prim moment al a făcut vizite oficiale in bilite ulterior, în codrul uoor schimburi interunrversitare din Fenomenul a fost des
unui proces ireversibil. Momentul următor este dreptul Belgia şl Luxemburg şi a negocieri intre cele douâ R.F, a Germaniei au. semnot un coperit de fiziologul en
pentru ţările mici şi mijlocii de a participa, co şi ţările conferit, în cursul unei părţi. glez J. Frey. Supunind
mori, Io luarea hotorîrilor care le privesc şi pe ele, co scurte şederi la Bonn, cu PEKIN. - Norodom Slanuk, acord de colaborare, Infor inima unei broaşte im
şl pe cele mari. cancelarul Republicii Fe mează agenţia PAP.
In acest context trebuie orătat că - expresie a po derale a Germaniei, Wil şeful statului cambodgian şi pulsurilor unui radio-
liticii consecvente pe core România o promovează în re ly Brandt. preşedintele Frontului Naţional HELSINKI. - La Helsinki s-au emiţător care activa pe
laţiile de colaborare de Io egal la egal cu toate ţările Unit al Cambodgîei, a avut o încheiat lucrările Consiliului U unde de 20 cm, după
lumii şi o prestigiului crescând de care ţara noastră se întrevedere luni la Pekin cu niunii Democrate a Poporului numai 0,2 secunde de la
bucură peste hotare — unul din documentele de bază ale OTTAWA. - Ştefan Jedry- Maurice Couve de Murville,
celei de-a 58 a Conferinţe a Uniunii Interparlamentare, chowski, ministrul afacerilor fostul prim-ministru a! Franţei, Finlandez pe a cărui agendă pornirea impulsurilor,
proiectul la rezoluţia „Parlamentul şi cooperarea econo externe al R.P. Polone, a sosit care se află în vizită în R. P. ou figurat problemele situaţiei inima a încetat să bată.
mică regională", a fost prezentat de delegaţia română intr-o vizită in Canada. Intr-o Chineză. politice din ţară şi sarcinile o- De remarcat că intensi
şi aprobat.în unanimitate de conferinţă scurtă declaraţie făcută pe ae tatea emiţătorului folo
Cea de a 58-a Conferinţă a Uniunii Interparlamentare roport, ministrul polonez o pre
a constituit în mod cert un pas înainte pe calea afirmării cizat că relaţiile dintre Polonia sit de specialistul en
acestui organism internaţional. Totodată, trebuie amin şl Canada se dezvoltă cu suc TUNISIA. - Pe ruinele vechiului stat cartaginez, dis glez era doar de 0,05 W,
tit faptul — evidenţiat în cuvîntul de închidere a confe ces, pe baza principiilor co NEW YORK. - Un purtător de euvlrrt francei a anunţat trus şi transformat fn provincie romană in anul 146 î.e.n., adică de 7 ori mai mică
rinţei de preşedintele Consiliului Interparlamentar, Chan- existenţei paşnice între state luni după-amiazâ, că cea de-a 45-a intilnîre a ambasa ocupat apoi de arabi şi mai trrziu de francezi, s-a creat decît cea a unei lanter
dernopor, - că soiritul de lucru constructiv, de respect cu sisteme social-politice dife dorilor Uniunii Sovietice, Statelor Unite, Franţei şi Marii statul tunisian, devenit independent în 1956 şl proclamat
mutuol şi comorehensiune core o caracterizai dezbate rite. Britanii, core trebuia să aibă loc luni. a fost amînată republică in 1957. Stat cu o economie avansată în com ne dc buzunar. Cauza u-
rile sole constituie un factor tonic, în c u ra ja to r, pentru pentru marţ! dimineaţă. Intîlnirea va avea loc la reşedin paraţie cu alte state africane, cu vederi largi, politice. cestui. neaşteptat feno
modul în care un for internaţional poate aborda proble TOKIO. - Ministrul de exter ţa ambasadorului francez. Tunisia întreţine relaţii de prietenie cu multe ţâri ale men nu a fost elucidată
me de interes major ale contemporaneităţii spre folosul ne japonez, Kiichi Aichi, a_ so lumii, printre care şi ţara noastră. pină acum.
tuturor statelor şi naţiunilor lumii. sit în Okînawa, în prima vizită In foto : Vedere din Tunis, capitala ţârii.
MIRCEA MOARCAŞ
44065
Redacţia şi admlnlrtratfo llgfulul f PjHÇ, Uf. Dr, Potru Orotc nr, ÎS. Telefoane l 1U17 şt 1158®. Tiparul « Întreprinderea poligrafie« Deva.