Page 45 - Drumul_socialismului_1970_10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VÂ1

O Presa din Islanda relatea­
ză pe larg despre primirea

călduroasă făcută tovarăşului
♦
Nicolae Ceausescu
*
la Reykjavik

® lin nou membru al l

Organizaţiei Naţiunilor Unite

0B6AN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.fi. Şl Al CONSIUULUI POPULAR JUDEŢEAN Ba Prezente româneşti
• »
peste hotare

ANUL XXII. Nr. 4904 MIERCURI 14 OGIO.IBRiE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Bn domeniul investiţiilor
Sosirea preşedintelui Consiliului de

REMIZĂM!! 1 PRESTI­ S ta t, Nicolae Ceauşescu, la N e w Yo rk

GIU IRERIIIE DEZVOL­ special, Lîviu Rodescu, trans­ ruliv, secretar al C. C. al cobescu, adjunct al ministru­ am posibilitatea de a vizita ri­
să
MONTRKAL 13. — Trimisul
reuniunea jubiliară, spor
lui afacerilor externe, Marin
P.C.R., deputat în Marca Adu­
Ciroza, vicepreşedintă n Marii
mite : In continuarea călăto­
Corneliu
nare Naţională, şi
nele centre ale Statelor Unite
riei spre New York, avionul
Mânescu, ministrul afacerilor
S.U.A.,
rul Coslin Murgescu. C.heor-
nire cu preşedintele
prezidenţial a făcui, în seara externe Adunări Naţionale, ambasado­ ale Americii şi să am o inlîl-
Avionul pi czidcntiol a ate­
zilei de 12 octombrie, escală rizai pc aeroportul internaţio­ ghe Diaconescu. reprezentan­ domnul Nixon preşedintele
TATE SI CIIUIOĂIE Nicolae Cemişescu şi persoa­ (ora locală). Ceremonia în- Naţiunile Unite şi Cornelia Nicolae Ceauşescu a mulţumit
la Mont rea), unde
tovarăşii)
In încheiere,
tul permanent a) României In
nal „J. 1*\ Kennedv * la ora 12
nele care îl însoţesc au rămas
reprezentantului municipalită­
ambasadorul
tării
Bogdan.
lîmpinării a avui loc în fata
peste noapte. Pe aeroportul
Ziarişti americani,
din Montreal, înalţii oaspeţi salonului oficial, unde erau ai - noastre la Washington cores­ ţii New Yorkului. şefului pro­
tocolului O.N.U., tuturor celor
au fost salutaţi, în numele bornle drapelul de stal a) pondenţi străini, reporteri ai prezenţi, pentru primirea fă­
guvernului canadian, de Jenn României şi steagul Organiza­ principalelor posturi de radio, cută.
6 S-au m ote ria lizo t Investiţii în valoare de Pierre Cote. ministru, şi dc ţiei Naţiunilor Unite televiziune şi cinematografic Un grup dc copii ai diplo­
1 975 888 000 lei, ceea ce echivalează cu 78,2 la sută alte persoane oficiale Erau prezenţi şefi de dele­ au consemnat momentul sosi­ maţilor români au oferit bu­
Au fost prezenţi Bucur gaţii ale ţărilor membre ale rii la New York a şefului sta­ chete de flori tovarăşului
d in p la nu l anu al.
Şchiopii, ambasadorul Repu­ Naţiunilor Unite, reprezen­ tului român Nicolae Ceauşescu şi soţiei sa­
£ Au fost executate lu cră ri de co n stru cţii-m o n ta j blicii .Socialiste România în tanţi permanenţi acreditaţi la Răspunzând solicitărilor re­ le, Elena Ceauşescu
în valoare de peste T m ilia rd de lei, reprezentind 77,3 Canada, şi membri ai amba­ O.N.U., precum şi diplomaţi prezentanţilor presei, pre­ Coloana maşinilor oficiale
la sută din p la n u l a nual. sadei care iau parte In lucrările se­ şedintele Nicolae Ceauşescu a s-a îndreptat apoi spre sediul
siunii Adunării Generale făcut o scurtă declaraţie. misiunii române la Naţiunile
Potrivit protocolului O.N.l’ Am venit în Statele Unite Unite, reşedinţa preşedintelui
Beneficiarii do Investiţii, proiectanţii şi constructorii din
judeţul nostru pregătesc o puternică „rampă de lansare" NEW YORK 13 (Agerpres). rezervat şefilor de stat care nle America — a spus pre­ Consiliului de Stat. Nicolae
pentru realizarea sarcinilor ce le revin prin programul de — Dc la trimişii speciali : sosesc In Naţiunile Unite, pre­ şedintele Nicolae Ceauşescu — Ceauşescu şi a soliei sale, pe
dezvoltare a bazei tehnico-moteriale stabilit de Congresul Preşedintele Consiliului dc şedintele Nicolae Ceauşescu a pentru a participa la sesiunea timpul şederii In New York.
al X-lea al partidului pentru viitorii cinci ani. Acţionînd cu Stal al Republicii Socialiste fost salutat pe aeroporj, în jubiliară a Organizaţiei Naţiu­ Marti după-amiază, pre­
energie, pricepere şi dăruire incâ din foza de pregătire a România, Nicolae Ceauşescu. numele secretarului general nilor Unite Apreciem că Or­ şedintele Nicolae Ceauşescu
condiţiilor de materializare a investiţiilor ei au reuşit ca din a sosit maiŢi la amiază la U Thant. de şeful ceremonia­ ganizaţiei Naţiunilor Unite îi va avea întrevederi cu pre­
primele zile ale anului să demareze cu un ritm accelerat e- New York, pentru a participa lului, Sinon Korle, iar în nu­ revine un rol dc seamă în n- şedintele celei de-a 25-a se­
xecu|ia lucrărilor, să depâşeoscâ în fiecare lună prevede­ la lucrările sesiunii, jubiliare mele primarului New York- sigurarea unei lumi de coope­ siuni a Adunării Generale a
rile stobilite in grafice. a Organizaţiei Naţiunilor U­ ului, John Lindsn.y, de repre­ rare şi de pace ON U , Edvard Hambro. şi cu
La finele celor trei trimestre electul acestor preocupări nite. zentantul acestuia. John Pal­ Vin pentru prima oară în secretarul general al O.N U ,
şi-a găsit măsura intr-un bilanţ remarcabil. S-au executat In secţia mecanică a U.M.M.R. Simeria, muncitorul lovită Ne­ împreună cu preşedintele mer. Statele Unite, şi aş dori să n- U Thant.
investiţii In valoare de peste 1,97 miliarde lei, ceea ce e- gru pregăteşte un nou lot de piese necesare pentru reparaţia lo­ Nicolae Ceauşescu au sosit to­ Au fost de fată membrii de­ dresez poporului american un Despre aceste întrevederi
chivafoază cu 78,2 Io sută din planul anual, s-au realizat comotivelor. varăşii Dumitru Popescu, legaţiei române la sesiunea SiŢhit călduros
lucrări de construcţii-montaj in valoore de peste un mili­ Foto : N. GHENA membru a! Comitetului Exe- ordinară a O.N.U., Nicolae E- Cu prilejul participării la vom relata în ziarul de mîine.
ard lei şi s-ou pus in funcţiune fonduri lize in valoare de
peste 1,S miliarde lei. Este demn de remarcat că realiză­
rile valorice bune se regăsesc în stadii fizice de lucrări pe
aceeaşi măsură.
Acţionînd in permanenţă In lumina sarcinilor trasate de
conducerea de parlid şi de stat in domeniul investiţiilor, INTENSIFICAREA RITMULUI - CUVINT DE ORDINE
comitetele de direcţie din întreprinderi, conducerile şanti­
erelor, sub îndrumarea şi controlul competent şi eficace ale
organizaţiilor de partid, au concentrat forţe sporite de mun­
că Io obiectivele productive pentru scurtarea duratelor de
ezecuţie şi ridicarea eficienţei economice o investiţiilor. E-
nergeticienii, constructorii şi montorii de la Termocentra­ PENTRU «¡OPERATORI Şl MECANIZATOR!!
la Mintia au conectat grupul nr. 2 de 210 megawaţi la sis­
temul energetic naţional cu 12 zile moi devreme ; siderur-
giştii şi constructorii hune doreni au pus in funcţiune no­
ua fabrică de oxigen cu 4 zile in devans faţă de termenul Au mai rămas doar 6 zile detaşează, cu excepţii, citeva să uşor întrecuţi nici coopera-
prevăzut în grafic. De asemenea, au fost predate în er- pin A la expirarea perioadei exemple mai reprezentative ‘ lorii din Popeşti. Cu toate că
ploatare înainte de termenul planificat instalaţia de briche- Mai cresc cartofii ? optime pentru semănatul grîu- Considerînd probabil că s ^ i de însămînţnt o suprafaţă
tare o cărbunelui de la Coroeşti, instalaţia de măcinare lui. încadrarea lucrării în li­ găsesc undeva pe la sfirşitul| Hmcă cu griu, ia capitolul rea­
selectivă a talcului de la Zlaşti, cuptorul nr. 2 de la Fabri­ mitele epocii indicate necesi­ lunii septembrie, pînâ ieri lizări au înscris doar cifra...
ca de dolomilâ Zlaşti, noile linii de producţie de la I.M C. In m u lte u n ilâ (i, pe te re ­ p iu ă p r in n o ie m b rie . T re i ta ca pînâ la această dată în cooperatorii din Bîrsâu nu au 10 hectare ! Inginerul Valentin Corespondenţă
Bircea şi alte obiective socîol-culturale. Sint rezultote de n u l e lib e ra t <lc c a r to fi s-nu e x e m p le sc im p u n cu p rio - \ fiecare unitate să fie realizat pus nici un bob de grîu în. pâ- Telilennu şi preşedintele Abel
prestigiu care conferă pe deplin hărnicia, dăruirea şi înalta e fe c tu a t a r ă tu r i, ia r in n- r ita tc a lc n tic i. J.a C A .P , j cel puţin 70 la sută din planul mînt. iar orzul era însăipîn- Rotea aşteaptă liniştiţi ca din Capitală
competenţă profesională ale tuturor colectivelor de muncă cestc z ile se însă m 1 n (e a /ă Rîu de M o ri, la data de 12 i însăminţărilor de toamnă De­ tat abia pe 10 hectare din ce­ schimbul seminţelor la bază
din acest sector important al economiei judeţului nostru. c u llu r i de to a m n ă . o c to m b rie a. c.. m a i era şi preşedinţii şi inginerii din le 30 planificatei?). Intenţia să-l facă altcineva dinafara
D a r u n ii p re ş e d in ţi şi in ­ de re c o lta t p ro d u c ţia de pe ţ C’ A.P cunosc bine că nu se inginerului Valentin Jivănes- unităţii. Parcă nu ei ar fi di­ Admiraţie,
Ing, ŞTEFAN CORNEA g in e ri nu se grăbesc să v a ­ 10 h e cta re , la C lo p o liv a de ; admite nici o derogare de la ou ,,de a da o lovitură mare rect răspunzători de producţia
activist ol Comitetului judeţean dă re c o lta c it m a i g ra b n ic pe .70. ia r la O s tro v dc pc termenele stabilite există lo­ în anul viilor la producţia de anului viitor ! Stadiul însâmîn-
de partid în m a g a z in a tă . Se gîndesc tâi ii griului e la fel de alar­
22 de h e cta re , l ’c c in d vom tuşi unele situaţii care pun griu", precum şi dorinţa pre­
p ro b a b il că v o r m a i cre şte sub semnul întrebării grija fa­ şedintelui Ion Mogn „de a res­ mant şi la cooperativele agri­
p u te a consem na te rm in a re a mîndrie
c a r to fii, că v o r v e n i şi n iş te tă de soarta recoltei anului pecta întocmai epoca optimă' cole din Bretea Slreiului, Rîu
jCowtjftuon în pog- 0 p lo i care să le p re lu n g e a s ­ a c ţiu n ii şi In aceste c o o p e ra ­ următor se dovedesc a fi doar nişte Alb şi Sâlnşu de Jos In ce­
că p e rio a d a dc „v e g e ta ţie " tiv e ? Din multitudinea mostrelor vorbe în vînt. Dacă preşedin­ le două sâptâmini care au încă din p rim ele orc ale des­
de nepăsare şi indiferentă se tele şi inginerul nu-şi bat ca­ trecut de la începerea perioa­ c in d e rii T krgulul In te rn a ţio n a l B u ­
adevărate
cureşti,
flu v ii ale
pul cu însămîntârile. de ce dei de semănat, inginerul Han- m u l|lm ll se în d re p ta u spre
să-şi facă probleme loan Câ- drea Imre şi preşedintele C om p lexul exp ozlpon al din
ria fn S ctntcii. O b işn u iţi cu p ro ­
nija. primarul comunei Hâ- C A P. Bretea Slreiului, Ion menada d u m in ica lă spre fr u ­
râu ? Dînşii cred, cel puţin a­ Opriţescu, sc pot lăuda cu o moasa zonă «le agrem ent He­
şa arată faptele, că aplica­ „performantă" de 30 de hecta­ ră strău , h u cu re şicn ll, de la m ic
rea prevederilor legii privind re realizate din cele 145 plani­ la m are, aşteptau de astă dală
m asaţi pc n rte rH c la rg i «le be­
organizarea producţiei şi a ficate. De asemenea, inginerii ton qarc «luc spre C om plexul
muncii în agricultură (în ca­ Nicolae Şorop (C A P. Rîu e.vpnr.ltlonal. C lntl p o rţile s-au
deseltls,
m u lţim ii
s-a
şuvo iu l
re se arată clar că au obli­ Alb) şi Ecaterina Crâciuncscu revărsat In in cin ta T lrg u lu î. A-
gaţia să asigure executarea la (C.A.P. Sâlaşu de Jos) nu sc n lm a ţic, c o m e n ta rii, exclam a­
limp şi în bune conditiuni a lasă cu nimic mai prejos, la ţii de bu curie şl m în d rie . Da.
Im n irie şi m în d rie , p c n ln i
că
tuturor lucrărilor agricole) es­ fiecare din aceste unităţi pc Ineă de In In tra re , v iz ita to rii
te facultativă ? Afirmaţia es­ lista restanţelor la semănatul s-au In ttln lt cu eşanlloanele
te valabilă şi pentru conduce­ griului figurînd mai mult de in d u s trie i noastre con structoare
Nu voi vo rb i In
de m aşini.
rea C A P. Hârâu, iţnde grîul 100 dc hectare. O ririt de am ănunt despre ele. O voi
nu s-a însâmînţnt nici pc ju­ optimişti ar fi specialiştii si face eu p rile ju l corcspon-
mătate din suprafaţa stabilită preşedinţii cooperativelor agri­ «Icnfclnr m elc viito a re . Voi
silh iim a do ar ră dacă la In tra ­
inginerul Corne! Târăpoancă cole amintite, sint puţine mo­ re tronează u n u l d in lr r su p e r­
şi preşedintele cooperative», tive să credem că pînâ In 20 la tive le noastre in d u stria le —
K o roşi Adalbcrl, sint cumva octombrie vor reuşi să recupe­ sonda de m are a d ln rim e . cre ­
aţie a ro n s trtie to rd o r de uMIs.i
de altă părere ? reze restantele existente la se­ p e tro lie r, cunoscută şi a p rre i-
Ignorînd regulile elementa­ mănat af.ă p e n tru p e rfo rm a n ţe le el In
puncte
cele m al
înd epă rtate
re de agrotehnică, nici coope­ Nu insistăm asupra cauzelor de pe glob. nngA liei zoneţo»-
ratorii din Velei nu se gră­ care determină întirzierea in- pe troliere d in ţara noastră i
se adaugă,
besc cu semănatul griului. Re­ săminţărilor. Ele sini bine­ u ltra m o d e rn e aşadar, u tila je le
ra şi
ra re fac
alizările la această lucrare nu cunoscute «le preşedinţii şî in­ In nrcaslA ra m ură Rom Ania «â
depăşesc 40 de procente, exis- ginerii din C.A.P., de prima­ ocupe astăzi, la cevn m al m n ll
dc două decenii şi ju m ă ta te «Ir
lînd peste 35 de hectare pe ca­ rii comunelor, de specialiştii la eliberare, un lor. «Ic prestigiu.
re încă nu s-au efectuat ară­ care au fost repartizaţi de că­ V iz ita to rii ad m iră apoi p ro ­
turi Inginerul Liviu C.îrbea tre organele agricole judeţene dusele uzin e lo r „F lc c trn p u te -
Participare roosivă la stringereo recoltei de porumb din lanurile I.A.S. Sîntămăria-Orleo. şi preşedintele C A P, Lazăr să răspundă de buna desfăşu­ rc ". din C rajova, ale m u lto r
b u rure stcue.
uzine.
fa b ric i şl
Gaşpar, au uitat parcă indica­ pu tern ice cazane de fontă, u ­
ţia ce s-a dat ca de la data rare a insămînţărilor de toam­ tila j m in ie r. A m putea spune
pregătirii terenului şi pînă la nă. Dar cine altcineva dacA nu ră n u -l dom eniu al c o n s tru c ţi­
ilo r dc m aşini ra re să nu fie
semănat să treacă cel puţin aceşti factori au datoria să ia reprezentat, de la m inuscule
aparate de au tom a tizare, piuă
12-1!S z.ile Altfel cum vor în- măsuri energice şi hotărîte la pu tern ice le locom otive n ie -
O colectivitate închegată sâmînta In 6 zile o suprafaţă pentru înlăturarea deficienţe­ scl sau la elegantele a u to tu ris ­
de oameni este tm organism me fab rica te la P iteşti
P
eti
ne putinţă
viu, cu o puternică viaţă in­ de trei ori mai mare decît re­ lor care fac ca in unele unităţi tr-o succiul A re la tare ca s.ş In ­
re ­
ternă, cu mari şi nebănuite Organismul al colectivităţii alizările înregistrate în cele stadiul semănatului să se gă­ dai am ploarea T irg u lu l in ­
mişcări tectonice de meta­ 14 zile care au trecut de Ia de­ sească abia la începutul te rn a ţio n a l. d im e n siu n ile zeci­
lo r de pa vilioane rn m ăncşli si
morfozare permanentă. In el clanşarea semănatului ? şi nu spre sfirşîtul perioadei stră ine, diversitatea exp onate­
pătrund şi ies mereu celule lor. D esigur, m u lţi d in tr e cei
noi, unele sănătoase, altele calificaţi, alţii nu Aict lu­ bute să i se supună pentru iutre altele că toţi oa­ ceea, cind cineva spune că In materie de nepăsare fa­ optime, aşa cum indică datele caro p a rcu rg e ţi aceste rin d u ri
vă veţi num ăra p rin tre v iz ita ­
mai puţin. Potrivit unor legi, crurile se. limpezesc (lestul de ră colectivul este suveran menii au acceptat anumite organismul uman al l.C S.H. ţă de soarta recoltei nu se la- calendaristice ? to ri. deoarece O fic iu l N aţional
aici au loc procese de influ­ repede : dacă are calificare. Colectivul este suveran! A- condiţii materiale şi spiritua­ este suveran are dreptate, «le T u ris m a organizat, p rin b i­
enţare reciprocă, de împin­ este încadrai fnfr-o formaţie (levârat El s-a format acum le. Acestora ei le-au dat im pentru că acest organism ştie ro u rile sale «lin întreaga ţară.
e xcu rsii colective. Ceea ce as
gere a celulelor într-o direc­ de lucru şi-şi vede de trea­ 20 de ani, are o experienţă răspuns comun prin contu­ ce investiţii a făcut în tot ce d o ri să sub lin iez c fa p tu l că
ţie sau alta. Uneori, cind or­ bă. Dacă nu este şi doreşte să bogată. In acest timp a tre­ rarea tot mai precisă a ceea este Hunedoara, iar aceasta orice v iz ita to r din ţară sau «lin
ganismul fn ansamblu nu es­ îmbrăţişeze o meserie, are cut pnn nenumărate încer­ ce le seamănă ■— capacita­ merită stimă şi respect stră inăta te prezent aici fn
cursul acestei d im in e ţi dc to a m ­
te destul dc călit, de încer­ toate condiţiile pentru aceas­ tea dc a învinge greutăţile — — Cind vin oameni să se nă este in v a ria b il stAptntt dc a-
cat ş i rezistent, celulele îm­ ta Cu alte cuvinte, din punc­ fnrmindu-şi o fizionomie u­ angajeze la noi tocmai acest celaşl se n tim e n t: ad m iraţie pen­
bolnăvite ii reduc capacita­ tul de vedere profesional nitară. Nu întimplălor la lucru încercăm su-i ajutăm tru progresul in d u s tria l al tă ­
pentru
a d m ira ţie
r ii noastre,
tea de muncă, ajung efteo- chestiunea c clară. Pentru l.C.S.H. există brigăzi care să înţeleagă : nivelul oxigen fantezia cu ra re au fost am e­
dată să l despersonalizeze, început, pe noul venit îl in­ s'-nu mcMfniut JO-J5 ani apro­ ţelor la care ne-am ridicat najate pa vilioanele. ad m ira ţie
să-i atrofieze simţurile şi pu­ teresează .7 lucruri : unde lu­ ximativ in aceeaşi formulă. Mulţi nu inţeleg chiar de la pe ntru exponate. si
N u m ă ru l m are al ţă rilo r
terea. Nu este înlimplător nici fap­ firm e lo r «lin stră inăta te p a rtic i­
crează, unde doarme şi unde cări. s-a călit, s-a sudat Din început că exigenţele noas­
Dar organismul nu este o mănîneă. Celelalte vin de la ţoale a priceput şi şi-a insu tul că acestea dobinde.se re­ tre, ale unui colectiv de preş pante este el însuşi n expresie
cnnclu«lcnlă a p re s tig iu lu i
de
simplă sumă aritmetică a sine. Aşa să fie oare ? şit organic citeva lucruri ca zultatele cele mai bune. Nu­ tigiu, au un conţinut concret, care Rom ânia se bucură azi In
componentelor, ri o funcţio­ — Pentru o mare parte din re râmin constante. Unul din cleul acesta este ca piatra care se. referă intr-un fel sau lum ea întreacă, atestin«! n dată
nalitate. o existenţă dinami­ oamenii ncn care se angajea acestea este ţinuta răspunde­ peste care trece apa rîului — altul la comportarea fiecărui In plus în ţe lcn riu u e a p o litic ii
externe a p a rtid u lu i <1 s ta tu ­
că. mobilă, capabilă dc re­ ză la l.C S.H. — spune tova­ rii. An de an In faţa lui s-au s-a călit. s-a disciplinat. a salariat. Nu inţeleg că mo­ tul n o s tru : prom ovarea cu co n ­
flectare, asimilare. Cum pă­ răşul loan Mardale, preşedin­ ridicat probleme noi. tot mai căpătat o fizionomie mora­ dul în care colectivul mun­ secventă a re la ţiilo r n r m u lti­
bazate ne
ple n la n u rl. rc la lll
trund oamenii in arrst or­ tele comitetului sindicatului complicate pe care le-a rezol­ lă plină de sănătate. robus­ ceşte şi se comportă in toa­ rcsoccinrea s u ve ra n ită ţii n a ţio ­
ganism ? Ce procese au loc din întreprindere — lucrul vai numai, prinţr-o valorifica­ teţe şi nu vrea să renunţe te împrejurările se manifes- nale ,ş| a avani a iu lu i re cip roc.
după această pătrundere ? cel mai greu este să înţelea­ re tot mai înaltă a capacită­ la prestanţa sa. De aceea, ci­ dcsrhls n o rţilc sem nifică, cu o
T ire u l in le rn a ţio n a l care şl-a
întreprinderea de construc­ gă personalitatea colectivului ţilor şi resorturilor sale mo­ ne vine este obligat să-l sti­ C. ARMEANU deosebită pregnantă, tocm ai In-
ţii siderurgice Hunedoara, ca nostru, cerinţele şi exigenţe­ rale. Toate colectivele vechi meze. să-i respecte persona­ fcţm clM nca unei asemenea po ­
şi alte întreprinderi simila­ le sale, să-l respecte aşa cum s-au format pe un nucleu litatea încărcată de experi­ litic i.
La ora cînd tra n s m it, v iz ita ­
re, urc particularitatea de-a de oameni stabili, care au enţă, de bine El nu acceptă {Continuare in.'pag. a 2-a) Pe ogoarele C.A.P. Totio, m ecaniiatorul Gavrilă Feti execu­ rea p a vilio a n e lo r rn m ă n cşli şl
fi mereu deschisă — primeş­ e, să i sc supună. Nu exage­ rezistat tuturor încercărilor. mei o clipă să i se calce in tă arături pentru insărmnţările de toamnă. stră ine con tinuă. V o i reveni cu
am ănunte
te zilnic oameni noi. Unii stuf rez nimic cind spun că tre- Stabilitatea in timp inseamnă picioare demnitatea. De a- P OLTEANU
____________________________ s