Page 46 - Drumul_socialismului_1970_10

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4904 % MIERCURI 14 OCTOMBRIE 1970
I

In activitatea membrilor de partid Experimentarea

circulaţiei unul

d;n învăţămint să primeze munca tren cu 160 km
pe oră

Pe sectorul Craiova-Fl-
de formare a viitorilor cetăţeni liaşi al magistralei fero­
viare care leagă Capitala
cu numeroase localităţi din
Oltenia şi Banat se experi­
In «ceite zile, comuniştii sa şcolile nr. 8 şl 4 stnt atraşi la să fie Invitaţi lucrători din a­ tiv, de ţinerea unei permanen­ mentează circulaţia unui
întrunesc în adunări generale unele manifestări mistice (co­ paratul de partid şi de stat. te legături cu familia. Asupra tren cu o viteză de 160 km
pentru a face bilanţul activi­ mitetul municipal de partid, In cadrul educaţiei aleist- acestei laturi era necesar sâ pe oră. Este vorba de un
tăţii desfăşurate în perioada Inspectoratul şcolar Judeţean ştiinţlfice este necesar să pri­ se insiste mai mult, deoarece tren electric aparţinînd Re­
scursă de la alegerile trecuta vor trebui să analizeze dacă meze şi de acum înainte în a­ la acest liceu s-au semnalat gionalei de căi ferate Cra­
pînâ în prezent pentru a sta­ au un cadru anume organi­ ceste două şcoli organizarea abateri de comportament al e­ iova. De remarcat că va­
bili sarcini de viitor, a ale­ zat, premeditat). Şcoala este o unor acţiuni al căror conţinut levilor. Deficienţe s-au semna­ goanele de călători, cele în
ge noile birouri ale organiza­ instituţie laică prin toată fiin­ sâ-1 atragă pe elev-şi să fie lat şi în orientarea profesio­ care au fost instalate labo­
ţiilor de partid şl a desemna ţa sa Conducerea, cadrele di­ cît mal util pentru formarea nală a elevilor. Faptul că ratoarele pentru încercări
candidaţii pentru organele su­ dactice, în frunte cu comu­ sa ca viitor cetăţean cult Tim­ mulţi dintre ei, mediocri şi Liceul industrial minier Deva. In atelierul şcoală, lecţia practică, sub îndrumarea mois- speciale, precum şi locomo­
perioare. niştii, sînt preocupate să or­ pul liber al elevilor să fie or­ chiar slabi la învăţătură, s-au Irului Gheorghe Moroşan, e urmărită cu atenţie şl Interes. tiva electrică sînt realizate
La Şcoala generală nr. 4 din ganizeze în cadrul şcolii ac- ganizat în mod cît mai plăcut prezentat la examenul de ad­ în întregime de către uzi­
Deva, darea de seamă a scos mitere în invâţâmîntul supe­ Foto : V ONOIU nele noastre constructoare
fn evidenţă strădaniile cadre­ rior, fără o pregătire in plus, de maşini.
lor didactice de a transpune In sau la specialităţi pentru ca­
viaţă sarcinile trasate de Con­ re n-au vocaţie nu trebuia
gresul al X-lea al P.C.R., Con­ doar consemnat şi criticat! pă­
ferinţa naţională a cadrelor ALEGERI rinţii. Aceasta e o dovadă că
didactice şi Legea învâţâmîn- munca de orientare nu şl-a
tului, privitoare la perfecţio­ dovedit îndeajuns eficienţa,
narea şi modernizarea învă- nu au fost găsite cele mai a­ Simpozion OAM ENII U Z IN E I
ţâmîntului, diversificarea şi decvate metode de a le indi­
îmbunătăţirea pregătirii ştiin­ DE PARTID ca drumul ce-1 vor avea de
ţifice a elevilor. Biroul orga­ parcurs. Cauzele trebuie cău­ In oraşul de pe malurile lizarea sarcinilor de produc­ resc, lipea unora diminuează
nizaţiei de bază a urmărit tate, după cum s-a subliniat Subfiliala Petroşani a Strelulul, străjuit zi şl noap­ ţie, la efortul general de ri­ clştlgul tuturor. Dictonul „u­
perfecţionarea continuă a sti­ de altfel, în notarea exagera­ Uniunii Societăţilor de te de făcliile semlcocserlel, u­ dicare a patriei comune pe nul pentru toţi şi toţi pentru
lului de muncă al colectivu­ tă a unor elevi, în umflarea Ştiinţe Medicale din zina „Victoria“ trăieşte in­ noi culmi de frumuseţe şi unul" lşl face simţită prezen­
lui didactic, folosirea mijloa­ ţi uni pentru formarea la e­ prin vizionări în colectiv ale unor note. RS.R. a organizat, la tens, In acest ultim an al cin­ bunăstare. ţa mal mult ca orlclnd.
celor şi metodelor moderne în levi a unei concepţii ştiinţi­ filmelor, întruniri tovărăşeşti, In ceea ce priveşte pregă­ hotelul alpin „Rusu“, un cinalului, febra marilor îm­ In activitatea comună, nu Realizările şl greutăţi­
predare. Totodată, darea de fice despre lume şi societate, audiţii muzicale la alegere, in­ tirea prin muncă şi pentru simpozion de ortopedie- pliniri. Pulsul său viguros ba­ o dată, membrii echipei au le l-au înfrăţit, mobilizat şi
seamă a evidenţiat aspectele proprii omului contemporan, tensificarea activităţilor la muncă, se constată că s-a in­ traumatologle. La lucră­ te la unison cu aportul ge­ pus umărul, chiar şl după o­ mal mult. Şl la fel ca el
privitoare la îmbunătăţirea In concordanţă cu marile pro­ cercuri etc. sistat mult pe aspectul prac­ rile simpozionului, la neral ai oamenilor muncii din rele de program, pentru a în­ este marea majoritate a lu­
vieţii Interne de partid, a con­ grese făcute în domeniul cu­ Organizaţiile UT.C. şl de tic al problemei : elevii au fă­ care au participat nu­ întreaga ţară, ce desfăşoară deplini şi depăşi cantitatea crătorilor uzinei. Numai aşa
ducerii şi îndrumării organi­ noaşterii adevărului despre pionieri vor trebui să se do­ cut practică în I.A.S., C.A.P., meroşi specialişti cu re­ o Intensă activitate pentru în­ planificată de piese turnate. s-a putut ajunge ca, la sflrşt-
zaţiilor UT.C. şi pionieri cît materialitatea lumii, despre vedească mai combative. Pen­ la înfrumuseţarea oraşului. nume în medicina ro­ deplinirea cu succes a preve­ „S-a Intîmplat, din motive o- tul celor 0 luni, valoarea be­
şl pregătirea Ideologică a ca­ inexistenţa unor forţe supra­ tru aceasta, e absolut necesar Pentru viitor, membrii de par­ mânească, au fost pre­ derilor actualului cincinal şi biectlve. ne spunea Anton neficiilor realizate pe uzină
drelor didactice. Educarea ti­ naturale. Dar în aceste acţiuni ca diriginţii să participe la fie­ tid şi-au propus sâ Intensifi­ zentate 24 de comuni­ pregătirea celor mal bune Cimpoleş, să nu sosească la să se cifreze la 8 700 000 lei,
nerel generaţii a stat în per­ se simte lipsă sprijinului a­ care adunare U.T.C., să ia le­ ce activitatea de cercetare şti­ cări ştiinţifice. Specia­ condiţii In vederea trecerii la timp bioxidul de carbon. Du­ producţia globatâ să se reali­
manenţă In atenţia biroului cordat de o parte din părinţi gătura mai des cu comitetul inţifică, participarea la viaţa lişti In ortopedie din viitorul plan cincinal, Ia în­ pă primirea lui, dacă am fi zeze în proporţie de 102 la
care a sprljnlt conducerea şco­ care „educă* copiii, împotri­ municipal al U.T.C. In munca culturală a oraşului, sâ gă­ Petroşani (dr. M. Bana- făptuirea Directivelor celui lucrat numai In orele de pro­ sută, iar producţia marfă în
lii In ridicarea şi perfecţiona­ va convingerilor lor formate cu pionierii, cu toate că 8-au sească metode mai eficace de cu, dr. M. Farcaş, asis­ de-al X-lea Congres al parti­ gram, n-am mal fl ajuns să proporţie de 102,09 la 9Ută.
rea procesului lnstructlv-edu- în şcoală, în spiritul concep­ obţinut rezultate bune, totuŞi e orientare profesională a ele­ tent medic V. Ureche) dului nostru. Dar măsura a- îndeplinim sarcinile de plan, Oamenii uzinei — romănl,
eatlv. Aceasta s-a observat în ţiilor infirmate de ştiinţă, de necesar ca comandanţii, toate vilor, sâ lege în mai mare mă­ au susţinut comunicări­ portulul fiecăruia se simte n-am mai fi devenit echipă maghiari, germani — flecare
primul rînd în procentul ridi­ nivelul la care a ajuns proce­ cadrele didactice să se ocupe sură învâţâmîntul cu practica. le : „Aspecte ale trata­ mal puternic ca oriunde la evidenţiată in acea lună. Ho- In parte, indiferent de func­
cat de promovaţi rezultat la sul de cunoaştere a formării mai mult de activitatea pio­ Pentru a tran9rrllte elevilor mentului fracturilor dia- nivelul celor mai mici co­ tărlrea am luat-o rapid. Să ţie, muncesc cu multă ab­
sfîrşitul anului şcolar prece­ materiei ş! apariţiei vieţii nierilor, de eficienţa ei, să în­ propriile convingeri, comuniş­ fizare de gambă“ şl .In ­ lective, al echipelor — celu­ râmlnem cu toţii peste orele negaţie şl dăruire. Ing. Au­
dent. Pe viitor, biroul organiza­ lăture formalismul ce se mal tii, toate cadrele didactice tre­ dicaţiile şi limitele ex­ le vil ale uzinei — în co­ de serviciu pînâ la Îndepli­ rel Mltrofan, şeful secţiei tur­
In cuvtntul lor membrii de ţiei de bază nou ales, toţi manifestă. buie să-şi ridice necontenit ni­ tensiei continue în tra­ drul cărora se făuresc ade­ nirea normelor de producţie. nătorie I, Nlcolae PUly — şe­
partid au acordat, cum e fi­ membrii de partid vor trebui ★ velul politico-ideologic, sâ ur­ tamentul fracturilor“. văratele succese, se hotărăş­ A stat Întreaga echipă plnă ful secţiei furnale, ing. Fran-
resc, o deosebită atenţie latu­ să depună eforturi mal Inten­ mărească traducerea în viaţă Tema simpozionului te soarta producţiei de fon­ .la terminarea turnării. Alte­ clsc Schonberger — şeful sec­
rii educaţionale. La această se ca acţiunile pe care le or­ Urmărind aceeaşi latură e- a hotârîrilor conducerii supe­ se înscrie in contextul tă, semlcocs, radiatoare, pie­ ori am lucrat plnă Ia termi­ ţiei turnătorie de lingotlere,
şcoală au existat în anul tre­ ganizează să se bucure de o dueativâ, adunarea comunişti­ rioare de partid, organizaţiile vast al cercetărilor me­ se turnate pentru maşlni-u- narea miezurilor pentru ca a Adrian Stolcol — şeful secţiei
cut abateri ale unor elevi de mal mare atractivitate şi re­ lor de la Liceul din Călan a de partid sâ-şl exercite cu a- dicale permanente de Ia nelta etc. doua zl sâ putem Începe tur­ cocserie, losif lacob — şeful
la disciplina şcolară. Acest lu­ ceptivitate în rîndul elevilor, evidenţiat că aici s-au obţinut devârat controlul asupra con­ spitalul din Petroşani, Despre echipa lut Ferdi­ narea". serviciului tehnic, Ioan Hodo­
cru a determinat întregul co­ să ţină permanent legătura cu rezultate satisfăcătoare. S-a ducerii administrative a şcolii, pe care specialiştii de nand Butzi se spune că De flecare dată, prlntr-un rog — secretarul organizaţiei
lectiv didactic, în frunte cu co­ părinţii. S-a remarcat foarte urmărit dezvoltarea capacită­ toţi membrii de partid sâ par­ aici le efectuează spre este una dintre cele mai efort deosebit, aceşti oameni de partid de la turnătoria I,
muniştii, să depună o muncă bine necesitatea legăturii per­ ţii intelectuale a elevilor, tre­ ticipe Ja înfăptuirea exempla­ omogene din uzină. Slnt zece reuşesc sâ-şl depăşească sar­ Emil Wolner — maistru şef
susţinută pentru a le înlătura. manente cu comisiile de femei zirea unor puternice sentimen­ ră a sarcinilor de o deosebită a răspunde problemelor oameni, de vlrste diferite, u- cinile de producţie planifica­ de schimb la furnale, Walter
Prin acţiuni şi măsuri eficien­ din cartierele Gojdu şi Cean­ te moral-cetâţeneştl. însemnătate puse de partid în ridicate de specificul nll muncitori cu bogată ex­ te. Si, totuşi, pentru ei aceas­ Helmuth — maistru electrici­
te, printr-o legătură strînoâ cu găi Va trebui să se intensifi­ In darea de seamă 3e amin­ etapa actuală de dezvoltare a munci] din acest bazin perienţă, alţii absolvenţi de tă faptă Înseamnă un lucru an la turnătorie, Ing. Edgard
părinţii, majoritatea celor in- ce activitatea în lectoratele cu tea, însă, că mai sînt dlri- carbonifer. şcoală profesională. Comu­ obişnuit : „Flecare îşi îndepli­ Strubert — energetlc-şef, Ru­
disciplinaţi au fost aduşi pe părinţii, să se organizeze mai ginţi, membri de partid care învâţâmîntului românesc. niştii Ferdlnand Butzi, Anton neşte operaţia pe care o are dolf Czlpzer — electrician,
drumul cel bun. Dar greutăţi multe şl cu folos şedinţe şi nu se preocupă In măsură sa­ Clmpoleş, Aurel Cozmescu. de făcut". Dar această „În­ şef de echipă la furnale, Ar­
mal există. Unii elevi de la discuţii cu părinţii, la care tisfăcătoare de aspectul educa- i M. BODEA Andrei Steg, Bella Benko deplinire a operaţiei" Înseam­ cadle Szabo — turnător sînt
constituie nucleul de bază, nă In fond repartizarea con­ ctţlva dintre oamenii de nă­
Iar Sabin lubaş, Petru Czer- cretă a sarcinilor de produc­ dejde al uzinei. Cu toţii Tşl
kezan — noii veniţi — proas­ ţie, muncă, înţelegere reci­ unesc, zl de z). eforturile, ho-
peţi absolvenţi al şcolii pro­ procă generată de faptul că târîţi sâ ducă la împlinire
fesionale li se adaugă lor. Cu lucrează de mal mulţi ani la scopul propus — îndeplinirea
REALIZĂRILE DE PRESTIGIU TREBUIE toţii constituie o îmbinare fe­ un loc, de prietenia ce s-a exemplară a prevederilor ce
cimentat Intre el.
ricită de maturitate politică,
revin uzinei în finalul actuo-
Nu de puţine ori chibzuin­
experienţă, elan
Pe aceşti oameni aparţinînd ţă generală a fost determinan­ lulul cincinal, pregătirea op­
unor naţionalităţi diferite — tă In depăşirea iminentelor timă a producţiei anului
romănl, maghiari, germani — obstacole. Drept urmare, tn 1071 — primul an al viitorului
DEZVOLTATE SI CONSOLIDATE i-a unit pasiunea şi dăruirea momentul de fRţă nu se mal cincinal.
muncii, dorinţa de a contri­
înregistrează absenţe nemoti­
bui prin fapte demne la rea­ vate In cadrul echipei. E fi­ B. MIRCESCU
Organizarea lucrului pe 3 sau măsuri operative şi eficace de
2 schimburi, sau schimburi pre­ pregătire şi execuţie a investiţii-
lungite, corelarea mai judicioa­ Ipr miniere.
să a fluxului de construcţii şi cel 1, Timpul care a rămas pînâ la
de montaj, industrializarea şi finele anului trebuie folosit din A c t i v i t ă ţ i m u l t i p l e
Merită să 11« subliniată acti­ mecanizarea proceselor de pro­ plin pentru accelerarea ritmului
vitatea depusă de către şantie­ ducţie, folosirea la întreaga ca­ la toate obiectivele şî în mod
rele de la Mintia, care in bătă­ pacitate a instalaţiilor şi utila­ deosebit fa cele cu termen de î n m u n c a c u f e m e i l e
lia pentru punerea in funcţiune jelor, colaborarea fructuoasă cu punere în funcţiune in acest an.
a grupului nr. 3 cu 10 iile îna­ beneficiarii şi proiectanţii în pro­ Stadiile fizice ale grupului nr. In secţia de preparate şl conserve de ca r­ Fem eile din secţia noastră — ne relata to-
inte de termen şi devansarea e­ movarea unor soluţii eficace de 3 de la Termocentrala Mintia, ne a Im re p rin d o rli In d u s trie i alim e n ta re D e­ varâşa A. Ene — au p a rtic ip a t, In afara p ro ­
xecuţiei grupului nr. 4 au reuşit execuţie au constituit principale­ intensitatea lucrului pe şantier va, lucrează fo a rte m u lte fem ei. £le re p re zin ­ du cţiei, la num eroase a cţiu n i cu caracter o b ­
tă aproape 50 la suta d in n u m ă ru l to ta l al sa­
să realiieie un Important volum le preocupări ale constructorilor lasă sâ se întrevadă că angaja­ la ria ţilo r. ştesc. Ele au m u n c it la am enajarea c u rţii sec­
ţiei, am enajarea şi în tre ţin e re a zonelor verzi.
de lucrări. Astfel, şantierul E- de pe aceste şantiere. mentul privind reducerea terme­ O rganizaţia de fem ei din secţia noastră — ne De asemenea, au p a rtic ip a t la am enajarea
nergoconstrucţia a materializat Nota generală a activităţii de nului de punere în funcţiune cu spunea tovarăşa A u re lia Ene, responsabilă cu s p a ţiilo r verzi d in zona g ă rii ora şu lu i şi la
96,2 ia sută din planul anual de investiţii din judeţ este, deci, va­ 10 zile mai devreme va fi res­ fem eile Io co m ite tu l s in d ic a tu lu i, înd rum ată a ju to ra re a fa m iliilo r care au a vu t dc s u fe rii
dc organiza ţia de p a rtid şi s p rijin ită in a c ti­
de pe urm a In u n d a ţiilo r. La executarea lu c ră ­
construcţii-montaj, şantierul E* loroasă. In acelaşi timp, trebuie pectat. Şantierele Trustului de vitatea sa de c o m lto tu l sin d ic a tu lu i, ¡t desfăşu­ rilo r cu ca ra cte r obstcsc, fem eile au prestai
nergomontaj 82,5 ia sută, iar în­ semnolat faptul că obiectivele construcţii Deva şi l.C.S.H. tre­ ra t o a c tiv ita te m u ltip lă la m unca cu fem eile, peste 500 de ore de m uncă p a irio tic ă . M u lt
treprinderea 3 izolaţii a depăşit miniere din Valea Jiului - be­ buie să-şi organizeze de aşa na­ in tre aceste a c tiv ită ţi un loc im p o rta n t 11 o ­ fem ei fac parte din echipa sanitară a secţiei
p e n tru
cupă
m unca
m o ra l-p o iltic fl
educarea
şl se pregătesc cu strg utnţă pe ntru a fl bune
prevederile anuale cu 26,6 la su­ neficiar Centrala cărbunelui Pe­ tură întregul proces de produc­ şi cetăţeneasca a sa la ria te lo r, ca lifica re a şi echipiere sanitare. M a nifestăm g rijă sl aiontl«'
tă. Rezultate peste media pe ju­ troşani şi executant Şantierul te şi de muncă îneit cele 1 573 ridica re a n iv e lu lu i de cun oştinţe profesionale, — spunea in te rlo cu to a re a — faţă de tovarăşele
deţ au obţinut şi colectivele de T.C.M.M. din acelcişi localitate - de apartamente râmase de exe­ creşterea c o n trib u ţie i fe m e ilo r la realizarea noastre care 6tnt bolnave Lc facem vizite la
p re ve d e rilo r p la n u lu i de producţie şl a c ţiu n ilo r
ap ltal şl acasă, le îm b ărb ătăm şl lc în cu ra jă m ,
muncă de la întreprinderea de înregistrează o situaţie necores­ cutat pinâ la finele anului sâ fie cu caracter social şl obştesc. le a ju tă m cu ce putem p o n tru a sa Integra
construcţii forestiere Deva, Şan­ punzătoare. Lipsa unor amplasa­ predate locatarilor, iar frontul Fem eile, specializate fn diverse m eserii, lu ­ cit m al repede fn m uncă.
tierul Hidro - Valea Jiului şi mente, utilaje şi materiale de de lucru pentru 1971 sâ asigure crează eu bune re zultate la fa b rica re a m ezelu­ In realizarea s a rc in ilo r do producţie şl la o-
rilo r şl conservelor, la confecţionarea c u tiilo r,
xecutarea lu c ră rilo r cu caracter obşteşe şl-an
Şantierul nr. 17 CC.F. Petroşani. construcţii a făcut ca unele o­ condiţii de lucru pe timpul ier­ etichetarea şl am balarea produse lor, ad ucln- adus o c o n trib u ţie Însem nată M ariana to n ta ,
Cu toate greutăţile intervenite biective hotărîtoare in creşterea nii pentru întreaga capacitate de du -şl o c o n trib u ţie Însem nată la realizarea Rusallna Cornea, do la conserve, Elena n u o u r,
In procesul de aprovizionare, în producţiei de cărbune sâ nu ai­ producţie de care dispun. De alt­ s a rc in ilo r de producţie . Seraflna C răciu n, de Ia m o zolurl, V io rica D or-
A n u l acesta, pe n tru pregătirea profesională
asigurarea forţei de muncă, con­ bă condiţii de realizare şi pune­ fel, în această perioadă lucră­ a fe m e ilo r s-a organiza t un curs de c a lifi­ deanu, M a rla Iordaehe, Stela Tom a, de la cu ­
tii, V ara Roşcâneanu, Ana PAsăre, de la e ti­
ducerile acestor organizaţii de re in funcţiune la timp. Conduce­ rile de pregătire pentru timpul fri­ care In care au fost Încadrate peste 20 de fe ­ chetat şl am balat ş.a.
construcţii, cadrele lor tehnice rile centralei şî şantierului s-au guros constituie obiectivul prin­ m ei. Toate au te rm in a t cu rsu l cu re zultate b u ­ Şt In v iito r organiza ţia de fem ei va acorda
au reuşit prin măsuri bine chib­ cipal pe toate şantierele de con­ ne. In ce priveşte a c ţiu n ile cu caracter edu­ toată a te n ţia rid ic ă rii n iv e lu lu i de cunoştinţe
cativ, un Ioc de fru n te 11 ocupa le c to ra tu l cu
zuite să folosească cu randa­ complăcut in această stare de strucţii. Este vorba de închide­ fem eile tn ca d ru l că ru ia s-au fă cu t exp uneri tehnlee şl profesionale a) tu tu ro r sa la ria te lo r,
c re şte rii in m od c o n tin u u a c o n trib u ţie i fe ­
ment maxim întregul potenţial u­ lucruri nesatisfâcâtoare, deşi în­ rea halelor, încălzirea punctelor înlăturarea risipei materiale lor de construcţii In timpul pe tem e p riv in d : com portarea fom etl la lo ­ m e ilo r la în d e p lin ire a s a rc in ilo r do p la n pc
man şi tehnic de care dÎ9pun. că din anul trecut se impuneau de lucru, asigurarea funcţionării transportului este una din preo cuparile de seamă ale colectivu­ cul de m uncă, tn fa m ilie şl societate ; Igiena trim e s tru l IV şl d in p rim u l an al n o u lu i c in ­
la lo cu l m u n c ii ; dram a fa m ilie i destrăm ate i
punctelor termice, izolaţii provi­ lui de muncă de la I.P.S.P. De va. Sudorul Antonie Vasiu exe­ bine şl râu ; fem ela salariată, soţie, m am ă ; cinal, c it şl la executarea de lu c ră ri ou carac­
zorii, aprovizionarea cu materia­ cută în acest scop înălţătoare metalice pentru basculante. creşterea, în g rijire a şl educarea co p ilu lu i. te r obştesc fn ca d ru l oraşu lu i.
le şi altele.
Felul in care beneficiarii, pro­
iectanţii şi constructorii din Ju­
Aşa o fi spus inspectorul? deţul nostru au reuşit sâ rezolve
In mod favorabil problemele pu­
se de procesul complex de ma­
Duminică, 11 octombrie „orarul afişat nu este va­ terializare a investiţiilor, experi­ Organismul viu al colectivităţii
ac. ne-a atras atenţia un labil". Cică inspectorul (ca­ enţa acumulată pe parcurs sini
fapt petrecut la magazinul re ? — nu se ştie) le-ar fi garanţii demne de luat în con­
alimentar nr. 29 din Câ- •spus să deschidă numai pî­ siderare că şi în viitorul cincinal
lan, al cărui responsabil nâ la ora 9. Apoi, vînzâ­ sarcinile trasate de partid se vor faptului se accentua prin a- sarcinilor de plan impun să folosesc fi sensul invers al în mijlocul colectivului şi
este Ion Berna. La ora 9, toarele au uzat şi de alte realiza cu succes. Rezultatele bu­ ceea că afecta meserii de ba­ avem o anumită proporţie. trecerii: adică cei care pro­ condamnat la închisoare cu
în 'ciuda protestelor con­ „argumente“. „Az! am des­ ne obţinute atit pe total inves­ (Urmore din pog. 1) ză — zidari, dulgheri şi fie- Anton Constantinidis, pre­ voacă scandaluri, nu mani­ suspendare. Colectivul l-a lu­
sumatorilor, vînzâtoarele chis la ora 6, deşi eram tiţii cît şi la construcţii montaj rari-betomşti. Analizele re­ şedintele comitetului sindica­ festă grijă pentru bunurile at pe propria răspundere In
au închis uşa, deşi pe pro­ libere" — spuneau ele. Nu au creat posibilitatea ca la a­ petate ale stărilor de lucruri tului de la şantierul IV, este din cămin sint trecuţi de în­ îngrijire. In tînărul Rusu
gramul afişat scria clar că s-o găsi oare cineva prin­ numite obiective sâ executăm in fă ca o personalitate înche­ au pus fn evidenţă că ae a­ de părere că i-a procedat dată In tabără. Aceasta edu­ s-au produs multă vreme răs­
magazinul este deschis In­ tre mai marii O.C.L.-ului acest on un important volum de gată. Ei se edifică cu tim­ vea de a face cu o valenţă greşit clnd s-a luat măsura că, fără îndoială. turnări, iar astări este unul
tre orele 6,30-9,30. lucrări din prevederile anului pul pe şantier, fn lot, ţn bri a egoismului; brigada să ia­ formării unor brigăzi din ne­ Întreprinderea de prefabri­ din muncitorii buni, care işi
Cerlnd explicaţii In le­ alimentara din Hunedoara 1971, uşurînd astfel realizarea gadă, intre oameni. să bine, iar ce se Inttmplă calificaţi şi, în consecinţă, a cate din beton Btrcea are un vede de treabă. Simţurile or­
gătura cu respectarea pro­ care sâ elucideze această programului pentru viitorii cinci Vrind-nevrtnd, pînă de cu- cu lotul, şantierul sau între­ colectiv aflat in plin proces ganismului Insă nu s-au tocit
gramului nl s-a precizat că problemă ? ani, program care ii rezervă ju­ rind la LC S.H. descopeream prinderea nu mai conta. A­ de autodefinire. Aici, acum cu aceasta. Atenţia continuă
deţului nostru sarcini deosebit de o contradicţie ciudată. Pe de ceastă carapace trebuia spar­ se conturează exigenţele care să fie îndreptată asupra lui,
o parte in întreprindere se
mobilizatoare. angajau mulţi oameni, exis- tă, brigăzile trebuiau deter­ să ţină locul unui cod de pentru că alunecări mai sînt
comportare pentru toţi anga­
tînd o permanentă fluctuaţie. minate să-şi însuşească o no­ jaţii întreprinderii. Perma­ posibile.
uă proprietate — anume a-
Toţi noii angajaţi trebuiau ceea firească de pepinieră. nent au loc acte care pun fn Ceva asemănător s-a lu-
să-şi găsească loc intr-o for­ Pînă la aceasta însă trebuiau propus încadrarea acestor evidenţă acţiunea binefăcă­ timplat cu Ioan Mocanu,
maţie de lucru. Pe de altă convinşi şefii de brigăzi să-şi oameni in brigăzi mai vechi, toare a colectivului. De aici muncitor bun, dar cu totul
parte, Insă, unele brigăzi nu „deschidă9 formaţiile pentru unde să înveţe nu numai au fost trimişi peste 400 de altul în viaţa „particulară
primeau oameni noi pe moti­ meserie ci şi modul în care muncitori la întreprinderi si­ Cit este de particulară via
' :: ' ' . '' '•> ;;; vul că aceştia, datorită lip­ penetraţia tinerilor. S-a mun­ trebuie să se comporte în so­ ţa unui om cind actele
ÉÉËiàfi 1 liilf c lS B im cit cu reuşită. milare din ţară, cu experien­ sale de comportament capa
sei de experienţă, diminuau cietate. Tot el a propus ca ţă, pentru a se califica sau
La l.C.S.H. există o per­
realizările formaţiei. Aces­ manentă preocupare pentru şefii de brigăzi care se în­ specializa, dovadă că orga­ tă forme ale huliganismului?
Viaţa „particulară* l-a tri­
grijesc de calificarea noilor
¡ / ¡ j ryr> ny â i M mm igHBHRp te brigăzi erau astfel un or­ îndrumarea noilor angajaţi. angajaţi să fie stimulaţi. Pro­ nismul se îngrijeşte de sănă­ mis pe Mocanu fn puşcărie.
W"
ganism relativ închis, fără
tatea ;i funcţionalitatea fie­
un metabolism intens. In ul­ Chiar de la început li se stu­ punerea a prins viaţă şi in­ cărei părţi componente. Rind La întoarcere, n-a trecut mult
timii ani insă fluctuaţia s-a diază aptitudinile, înclinaţiile tr-o colectivitate receptivă pe rind secţiile capătă stabi şi i-au fost reconsiderate toa­
redus considerabil, iar anar­ şi sînt orientaţi cu răbdare s-a făcut apoi treabă frumoa­ lítate, se personalizează. f.a te drepturile, inclusiv cel dc
hismul acestor formaţii ame­ spre meseriile pentru care au să. Educaţia comportamenta­ secţia premo, sudura colecti­ şef de brigadă. Oamenii de
ninţa nu numai angajarea u­ reale calităţi. Faptul acesta lă are aici,'intre altele, for­ vului n-a permis fisura pc aici au manifestat multă în­
nor oameni noi, dar şi caii — ne explică Mihai Schnei­ me concrete, de cointeresare, care au incercat-o unii prin credere în ci : i-au dat lo­
ficarea acestora. Şi astfel, der, secretarul comitetului întreprinderea posedă două acte de indisciplină* Sensibil cuinţă nouă. i-au angaial şi
dintr-o armă de „apărare* a U.T.C. — este necesar pentru categorii de cazări; una — la orice schimbări de la con­ sofia. Totul părea in (>rdinc
productivităţii înalte, închis­ că majoritatea tinerilor vin în cămine din blocuri, alta — diţia sa, colectivul de aici c pînă intr-o zi cind s-a dove­
tarea brigăzilor îşi arăta al cu idei preconcepute caro in tabere. Pentru început, executat rapid o operaţie dit că rănile n-au fost vin­
doilea ascuţiş — anume ace­ primesc uneori forme mai noii veniţi sînt cazaţi in ta­ vindecind părţile vătămate. decate pe deplin, lipsind nc-
la al anulării uneia din ce­ mult decit surprinzătoare. bără. Ciad dovedesc că ştiu Dar nu totul se tămăduieş­ motivat do la lucru. Pc sem
le mai importante căi dc Toţi vor să se facă lăcătuşi sâ preţuiască bunurile, cînd te ca n simplă împunsătură ne, încrederea a 1nst acar-
creştere a producţiei. Evident electricieni, dc pildă, şi foar sc comportă civilizat, ei sînt ¡lisie Rusu este tinăr, tinăr ş' lată prea devreme
că şefii dc brigăzi cum sini te puţini se apropie de mese­ mutaţi în cămine, unde, evi­ in întreprindere. La scurtă Cu răbdare şi tenacitate,
Martin Sustcr sau ioan riile de zidar, şamotor, dul­ dent, slnt condiţii mult mai vreme de la angajare, un con­ colectivul educă, organismul
Hauptcorn practicau ,,închi­ bune. Pentru situaţii nepre­ cur s nefericit de împrejurări său cîşligă în ansamblu, de
Gara Petroşani. Vagoanele încărcate cu cărbune şi material lemnos - bogăţiile Voii Jiu­ derea1' fără să-şi dea seamn gher şi ficrar-hetonist. Or. văzute, conducerea întreprin­
lui - aşteaptă cale liberă spre beneficiarii din ţară. de consecinţe. Gravitatea cerinţele întreprinderii, ale derii şi comitetul sindicatului l-a atras in acte dc uliga- vine mai sănătos, mai puter­
, , foto : N. GHENA nism ca autor. A fost judecat nic.
K