Page 48 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 48
DRUMUL SOCIALISMULUI # Nr. 4901 / M I'RCURI 14 OCTOMBRIE 1910
Ou
PRISA DIN ISLANDA RfLATfAZA PL LARD
Situaţia din Insulele
!IRLA CĂLDUROASA FĂCUTĂ Bermude se menţine ATLAS
încordată |
TOVARĂŞULUI NICOLAL CEAUSESCU HAMILTON 13 (Ager- ! FURTUNA ÎN SPANIA
-> > preş). — Situaţia din Insu- !
lele Bermude, după viltî- i In urma unei furtuni
mele incidente rasiale, se • care s-a abătut asupra
LA REYKJAVIK menţine încordată. ' regiunii Costa Brava, la
Forţe speciale ale poliţiei 1
patrulează străzile din Ha- : nord dc Barcelona, trei
persoane şi-au pierdut
milion, capitala ţârii, pen- i
REYKJAVIK. — Trimisul mân şi atmosfera cordială Ziarul „Tiniin" relevă câ tru a preîntîmpina o re- ] viaţa, iar alte şapte sint s
special Agerpres, Nicolae în care s-a desfăşurat în Ul „Islanda doreşte să întreţină izbucnire a violenţelor. date dispărute.
Plopeanu, transmite : Ţoale ii irea dintre cei doi şefi de relaţii bune cu toate naţiu Agenţia UPI anunţă că | \
ziarele din Reykjavik publi stat, arătind câ ,,in ciuda nile” şi că „intre România şi forţele poliţieneşti au ares- i CA URMARE A POLUĂRII \
că, în primele pagini, comen marii distante ce separă cele Islanda există numai senti tat pe reprezentantul în ATMOSFEREI
tarii, ştiri şi fotografii In le două ţâri, prietenia şi cola mente prieteneşti". Parlament al partidului de ; \
gătură cu scurta vizită făcu borarea dintre popoarele Un alt ziar, „Thjodviljinn" opoziţie progresist-laburist, I Şcolile din Rotterdam \
tă în Islanda de preşedintele noastre sînt în continuă dez relatează în prima pagină cu Frederich Wade După cum i şi din împrejurimi şi-au
Consiliului de Stat al Repu voltare”. „Relaţiile dintre fotografii primirea înaltului precizează agenţia, aresta- ; întrerupt luni cursurile \
blicii Socialiste România, România şi Islanda, arată oaspete român pe aeroportul rea lui Wade constituie un j din cauza poluării at \
Nicolae Ceauşescu, la invita ziarul, citind cuvintele tova Keflavik şi de la reşedinţa prim indiciu în sensul că i mosferice. Asupra por
ţia preşedintelui Republicii răşului Nicolae Ceauşescu, se prezidenţială Bcssasladir. autorităţile încearcă să le- ; tului s-a abătut un val V
Islanda, Kristjnn Eldjarn dezvoltă în mod pozitiv, pe Presa islandeză publică, de ge activitatea opoziţiei de j dens dc „smog" (ceaţă
După ce subliniază in litiu baza principiilor deplinei e asemenea, dale biografice ale recentele incidente care au j amestecată cu fum), ca
câ preşedintele Nicolae galităţi în drepturi, respectu preşedintelui Consiliului de avut loc în ţară Impreu- j re a făcut aerul irespi
Ceauşescu a adus „salutul lui reciproc, independentei şi Stat al României, mentionînd rabil Numeroşi elevi au
prietenesc al poporului ro puternica sa personalitate şi nâ cu Wade sînt reţinute j fost internaţi in spitale,
mân", principalul ziar islan- suveranităţii. Aceasta descin influenta pe care o au prin VIETNAMUL DE SUD. - In loto : Atac al F.N.L. asupra poziţiilor inamice pe dealul 935 alte 15 persoane. i dar — după cum s-a a
dez „Morgunbladid" relatea de o bună perspectivă pentru cipiile de pace şi colaborare Şi in regiunea Coc Bai« in partea de vest a provinciei Thua Thlen. nunţat ulterior — ei sînt
ză despre primirea călduroasă dezvoltarea viitoare a acestor pe care le promovează Româ în afară de orice pri
făcută înaltului oaspete ro- relaţii". nia în relaţiile internaţionale. mejdie.
Pe baza analizării
Stabilirea relaţiilor „lournal__d’Egipte" despre probelor de aer In labo
Şedinţa plenară a Adunării Generale O.N.U. diplomatice între Declaraţia rator, autorităţile olan
deze au cerut eitorva u-
preşedintelui Ascendenţa relaţiilor economice zinc de produse chimice
R.P. Chineză R.S.F. Iugoslavia, din localitate să-şi în
trerupă temporar activi
Un nou membru al Organizaţiei şi Canada losii Broz Tito dintre România şi Repubiica tatea.
PEKIN 13 (Agerpres). — Arabă Unită „COSMOS-371"
După cum anunţă agenţia BELGRAD 13 (Agerpres). La 12 octombrie, in
Naţiunilor Unite China Nouă, guvernele Repu genţia Taniug, preşedintele CAIRO 13. Corespondentul rilor româneşti o constituie Uniunea .Souteticâ a fost
După cum transmite a
şi
blicii Populare Chineze
Canadei au dat publicităţii un R. S. F. Iugoslavia, Iosip Agerpres. Constantin Opricâ maşinile şi utilajele pentru lansat satelitul artifi
comunicat comun cu privire Broz Tito, a declarat că se transmite : Intr-un articol in industrie şi agricultură, echi cial al Pămintului „Cos-
NAŢIUNILE UNITE — T ri telor membre faţă de prin firmâm holârîrea de a face la recunoaşterea reciprocă şi întoarce din vizitele oficia titulat „Relaţiile economice pamentul electric şi petro mos-371care urmează
mişii speciali Agerpres, A cipiile Cartei, primul proiect lot posibilul pentru a asigu stabilirea de relaţii diploma le în Belgia şi Luxemburg dintre România şi Republica lier. să continue explorarea
drian Ionescu şi Constantin de declaraţie a fost conceput ra o pace durai))Iâ pe pâ- tice începînd de la 13 octom şi din scurta şedere în Arabă Unită", publicaţia e- Se menţionează de aseme spaţiului cosmic potri
Alexandroaie, transmit : Şe ca o expresie a voinţei lor mînt, de a respecta scopuri brie 1970. In comunicat se n- RFC. cu cele mai favora gipteanâ „Journal d’Egiple" nea câ România construieş vit programului anunţat
dinţa plenară a Adunării Ge polilice de a-şi concentra e- le şi principiile conţinute în ralâ câ acest pas a fost fă bile impresii. In Belgia, a evocă evoluţia ascendentă a te in oraşul egiptean Alexan de agenţia TASS.
nerale a Organizaţiei Naţiu forlurile pe mai departe în Cartă, şi ne exprimăm depli cut în conformitate cu prin spus preşedintele Tito, au relaţiilor comerciale dintre dria, o mare fabrică de pro Aparatele de la bor
nilor Unite a început marţi direcţia dezarmării, decoloni na încredere câ acţiunile Na cipiile respectării reciproce a avut loc convorbiri foarte cele două ţâri. Volumul duse sodice, precizîndu-se câ dul satelitului funcţio
dimineaţa prinlr-un act de zării, promovării unor rela ţiunilor Unite vor conduce o suveranităţii şi integrităţii te utile cu privire la relaţiile schimburilor de mărfuri din aceasta reprezintă o materie nează normal.
venit obişnuit în ultim ii ani ţii prieteneşti şi de coopera menirea pe calea păcii, justi ritoriale. neamestecului în bilaterale şi s-a făcut un tre cele două ţări — se ara de primă necesitate pentru
— primirea unui nou mem re între toate ţările, rezol ţiei şi progresului". treburile interne, egalităţii şi schimb de vederi în mul tă în articol — se ridică în R A.U. CURIOZITAJI
bru în organizaţie. Insulele vării pe cale paşnică a dife Cel de-al doilea proiect de avantajului reciproc. te probleme internaţionale. cursul acestui an la 27 m ili In încheiere, „Journal d’E DESPRE DELFINI Ă
Fiji, fosta colonie engleză din rendelor, dezvoltării econo document conţine un program Guvernul chinez reafirmă Preşedintele Iugoslaviei a oane de lire, cu 2 milioane giple" relevă câ „România şî
Pacific, care Ia 10 octombrie mice şi sociale a popoarelor de măsuri concrete menite să câ Taivanul constituie o par relevat câ a avut cu cance mai mult comparativ cu a- Egiptul sînt hotărîte să co Despre aceste blinde \
şi-a dobîndit independenţa, şî înfăptuirii universalităţii contribuie la lichidarea grab te inalienabilă a teritoriului larul R.F. a Germaniei, W il nu) precedent. Jurnalul men opereze in mod sincer pentru , vietăţi marine — delfi
după 06 de ani de dominaţie O.N.U., în scopul sporirii e nică a ultimelor vestigii ale R. P. Chineze Guvernul ca ly Brandt, o convorbire ţionează, în acelaşi timp câ a consolida prietenia care nii — se povestesc o su V
străină, a devenit al 127-lea ficacităţii şi rolului său în colonialismului şi proclamă nadian a luat notă de aceas foarte fructuoasă, care s-a din 1964, cînd au fost înche leagă cele două ţări ; în acest medenie de lucruri in V
stat membru al O.N.U. viaţa internaţională. Proiectul dreptul tuturor popoarelor de tă poziţie a guvernului R. P. referit la probleme ale re iate acordurile comerciale si context, creşterea schimburi teresante Prin natura
O dată încheiat acest mo de declaraţie se încheie ast a lupta, folosind toate m ij Chineze laţiilor bilaterale şi ale des de colaborare economică în lor culturale şi ştiinţifice con lor, diferită de cea a ce \
ment festiv, atenţia delegaţi fel r „Omenirea este confrun loacele de care dispun, împo In comunicat se nralâ câ tinderii în Europa şi în lu tre România şi R A.U. (acor tribuie la crearea acelei at lorlalţi „peştiV delfinii *
ilor a fost concentrată asu tată astăzi cu o urgentă şi triva opresiunii străine, pen guvernul Canadei recunoaşte me în general. El a arătat duri reînnoite în fiecare an), mosfere de bună înţelegere prezintă un interes deo
pra a două documente de critică alternativă — de a tru libertate si independenţă guvernul Republicii Populare câ există puncte de vedere comerţul dintre cele două care permite celor două po sebit pentru om. Dacă
importanţă istorică, cc vor fi merge ori pe calea dezvoltă Adunarea Generală, după Chineze drept singurul gu identice in ceea ce priveş părţi a cunoscut o dezvolta poare o mai bună cunoaştere pină nu dc mult, delfi
supuse adoptării sesiunii ju rii paşnice şi progresului ori ce a examinat aceste docu vern legal al Chinei. te acţiunile pentru elimina* re constantă. Baza exportu- şi apreciere". nii erau urmăriţi şi ex
biliare a O.N.U. Este vorba pe cea a divergenţelor şi con mente, s-a pronunţat în fa Guvernele celor două ţări rea problemelor controver terminaţi numai pentru
de proiectul declaraţiei gene flictelor şi chiar a autodistru voarea lor, înninlîndu-le spre nu hotărît să facă schimb de sate grăsimea lor, de calitate
rale a sesiunii jubiliare şi de gerii. Noi, reprezentanţii sta adoptare sesiunii jubiliare. ambasadori. care participă la aceasta ex inferioară dc altfel, in
programul de măsuri pentru telor membre ale Naţiunilor poziţie se află şi România cu prezent oamenii i-au
eradicarea definitivă a colo Unite, sărbătorind înlr-un ca două standuri aparţinind transformat in ajutoare
nialismului. dru solemn cea de-a 23-a n- UCECOM şi Romanoexport. preţioase. Dar ce sint de
Reafirmînd ataşamentul sta niversare a O.N.U., ne rea- Cu ocazia deschiderii expo fapt aceşti delfini ?
Delfinii au fost cind-
MOSCOVA. — Prin R. D. G. ziţiei, standurile româneşti au va mamifere terestre.
fost vizitate de primarul Berli
încheierea vizitei decret al Prezidiului prezentanţii permanenţi La invitaţia şefului presei din nului occidental, Klaus Schutz, care in procesuV'de'zvol -
NEW YORK. — Re
tării lor s-au mutat în
Sovietului Suprem
al
şi de alte personalităţi,
U. R. S. S„ preşedintele la O.N.U. ai U.R.S.S., Ministerul Afacerilor Externe al 1 mare. Specialiştii consi
preşedintelui Franţei Consiliului generai al S.U.A., Marii Britanii R.D. Germane, Peter Lorf, di* ELVEŢIA deră că una din cauzele
ar
acestor
şi Franţei au căzut de
„mutaţii’
A.R.LU.S, Mihail Ro- acord să „continue şi să rectorul presei din Ministerul La Geneva işi continuă lu consta in hrana abun
Afacerilor Externe al Republi
în U.R.S.S. şianu, a fost decorat cu accelereze consultările cii Socialiste România, Vlad crările Comitetul lemnului, or dentă existentă in me
pentru a promova o re
diul marin tn mai mare
ordinul sovietic „Drape
Popa, a făcut o vizită in R.D.
glementare paşnică in gan al Comisie! Economice a măsură dectt pe uscat.
lul Roşu al Muncii" pen Germană, unde a purtat con O.N.U. pentru Europa. Delega
MOSCOVA 13 (Agerpres). pendenţeî tuturor statelor". tru „mari merite în în Orientul Apropiat", se vorbiri cu omologul său şi cu ţii celor 24 de ţâri participan O demonstraţie a faptu
— La încheierea vizitei pre Sînt subliniate rolul contac arată în comunicatul alţi reprezentanţi ai ţârii gaz te au ales ca preşedinte al lui eă delfinii au fost
şedintelui Franţei în U.R.S.S., telor bilaterale şi multilate tărirea şi dezvoltarea publicat ia sfîrşitul ce de. Comitetului pe K. Roncte (Sue mamifere terestre este.
la Moscova a fost semnat de rale în pregătirea -conferinţei prieteniei şi colaborării lei de-a 45-a reuniuni Tovarăşul Vlad Popa a fost dia), iar ca vicepreşedinţi pe aceea că, deşi au fost
către N. Podgornîi şi Geor general europene. între popoarele român marocane, Abdelhadi Boula- care s-a desfăşurat marţi primit de Oskar Fischer, loc delegatul român Nicolae Du- supuşi, de-a lungul tim
ges Pompidou un protocol în In problema Orientului M ij şi sovietic şi în legătură leb, a fost ales preşedinte la sediul reprezentanţei ţiitor al ministrului afacerilor mitrescu şi pe A. Madas (R.P. pului, unor modificări
care se stabileşte că cele do lociu, sînt menţionate ca ba cu împlinirea virstei de al Parlamentului franceze. externe al R.D. Germane. Ungară). morfologice, anatomice
uă guverne se vor consulta ză a unui acord pentru insta 7n dc ani". Intilnirile s-au desfăşurat în- Comitetul analizează situa* şi fiziologice, ei respiră
sistematic în toate probleme urarea unei păci juste şi trai MOSCOVA — Intr-o de tr-o atmosferă caldă priete ţia şi perspectivele pieţei euro acrul din atmosferă, au
le care pot prezenta un peri nice prevederile Rezoluţiei claraţie publicată dc agen nească. pene a produselor lemnoase, singe cald, iar femela
col pentru pace sau sporesc Consiliului de Securitate pri ţia TASS se dezmint afir Iugoslavia, care se află in d elf in naşte pui vii şi ii
încordarea internaţională, pre vind eliberarea de către Is PRAGA. — După cum re maţiile făcute în S.U.A. cu tr-o vizită în Statele Unite, R. F. G. schimbările intervenite in struc alăptează.
cum şi în alte probleme in rael a teritoriilor ocupate, re latează agenţia CTK. Ia privire la „construirea in a avut întrevederi cu Ed tura comerţului şî industriei După îndelungate stu
ternaţionale importante pri cunoaşterea de către fiecare Fraga a sosit, în vederea u Cuba a unei baze strategi ward David, consilierul pre In pavilionul „Funkturm" din lemnului, precum şi modalităţi dii şi cercetări, profeso
vind evoluţia situaţiei din Eu ţară interesată a suveranită nor convorbiri cu oficialită ce maritime militare perma şedintelui Richard Nixon Berlinul occidental are loc ex le de intensificare a cooperării rul american John Leelţj
ropa şi din alte regiuni ale ţii, independenţei politice şi ţile M A E. al R. S. Ceho nente pentru submarinele a- pentru problemele ştiinţifi poziţia internaţională de modă economice şi tehnico-ştiinţifice a stabilit că volumul
lumii. integrităţii teritoriale a tutu slovace, Jurgen von Alten, (ornice sovietice" ce, şi cu Maurice Stans, mi „Interchic 1970". Printre ţârile în acest domeniu. creierului delfinului este
In declaraţia sovieto-fran- ror ţăjilor din regiune. reprezentant al Ministeru Agenţia TASS — se ara nistrul comerţului al S.U.A., aproape egal cu cel al
cezâ, dată publicităţii, se a- Exprimînd îngrijorarea pen lui de Externe al R. F. a tă în declaraţie — a fost informează agenţia Taniug. omului şi are o con
ralâ că scopul ambelor gu tru faptul câ în Indochina Germaniei. împuternicită sâ declare câ strucţie la fel de com
verne îl constituie dezvolta continuă războiul şi interven U R.S.S. „nu a construit şi In cursul întrevederilor plexă ca a acestuia. A
rea unor relaţii de colabora ţia străină, părţile au relevat RABAT. — In Maroc a nu construieşte o bază m ili au fost discutate probleme cum deja se ştie, şi nu
re paşnică între toate statele, necesitatea de a asigura po avut loc o remaniere guver tară proprie în Cuba şi nu privind dezvoltarea colabo de puţină vreme, că del
indiferent de ideologia şi o- poarelor Indoehinei posibili namentală. Printr-un decret întreprinde nimic care să rării economice, tehnico-ştl- finii sînt fiinţe extrem
rînduirea lor, consolidarea tatea de a-şi hotărî soarta fă al regelui Hassan al II-lca, contravină înţelegerii reali inţifiee şi în alte domenii de agile şi înţelegătoa
multilaterală a securităţii in ră nici o intervenţie străină. portofoliul Ministerului A zate între guvernele URSS dintre cele două ţări şl a re, puţind fi mult mai
ternaţionale. facerilor Externe a fost a şi S.U.A. în 1962". fost relevat progresul înre uşor de dresat dccit ori
Printre factorii cei mai fa Acordînd o mare însemnă tribuit fostului ambasador gistrat în domeniul colabo-- ce alt animal. Pe treap
WASHINGTON. — Mar
vorabili în evoluţia relaţiilor tate problemei dezarmării, al Marocului în Algeria, dr ko Bull. membru al Vecei rării ştiinţifice bilaterale în ta capacităţii intelectua
dintre statele europene se re U.R.S.S. şi Franţa constată i- Youssef Bel Abbes Taarji. Executive Federale a R.S.F. cursul ultim ilor ani. le, ei se situează ime
levă recunoaşterea inviolabi dentîtalea părerilor lor pri Fostul şef al diplomaţiei diat după om, fiind ur
lităţii actualelor frontiere ale vind interdicţia armelor chi maţi de elefanţi şi ab/n i
tuturor statelor, excluderea mice şi bacteriologice in al treilea rînd de
ameninţării cu foiţa, apreci- Declaraţia comună exprimă maimuţă.
indu-se câ în acest sens se hotârirea dc a dezvolta m ulti BERLIN. — O delegaţie de partid şi ! NEW YORK. — In diferite oraşe ame Urmărindu-i, oamenii (
pot crea condiţii pentru „re lateral relaţiile sovicto-frnn- ! guvernamentală a Republicii Democrate ; ricane s-a sărbătorit luni împlinirea a au stabilit că delfinii
glementarea problemelor pri ceze. Au fost subliniate în j Germane, în frunte cu Walter Ulbrichf, • 478 de ani de la descoperirea Americil „discută' Intre ei, fac ‘
vind securitatea europeană, semnătatea colaborării econo j prim-secretar al C C. al P S.U.G., pre- i de către celebrul navigator italian Chris- schimb de informaţii; \
pentru a se pune capăt îm mice pe termen lung, acţiu j şedinţele Consiliului de Stat, şi W illi I tophor Columb. In localitatea Hartford işi împărtăşesc unul al- .
părţirii Europei în grupări nile de cooperare, inclusiv î Stoph, membru al Biroului Politic al C,C\ j (Connecticul), preşedintele Nixon, aflat tuia „date" despre găsi- *
militar-politice, a se asigura construirea unor mari între 5ntr-un turneu prin mat multe state a- rea hranei, adincimca a- \
pacea pe continentul euro prinderi în siderurgie, indus ; al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de j niericane, a luat parte la o adunare or pei; distanţele de ţărm, »
pean. Părţile au apreciat con tria automobilelor etc. | Miniştri, va face o vizită în R. S. Ce- | ganizată cu prilejul acestei aniversări La îşi comunică semnale de '
tribuţia unei conferinţe gene Preşedintele Georges Pom I hoslovacă in a doua jumătate a lunii oc- i New York, aproximativ 750 000 de per ajutor sau se orientează \
ral europene pentru întărirea pidou a reînnoit invitaţia a- | tombrie, anunţă agenţiile ADN şi CTK. i soane au participat la un marş pe Fîfth R. P. POLONA. - întreprinderea de confecţii „Modus" din împreună în perioadele u
securităţii pe continent prin drcsalâ lui Leonid Brejnev, Avenue. Parăzi au avut loc, de aseme Bydgoszc, împreună cu o companie textilă au clădit un centru de migraţic. Anumite ;
crearea unui sistem de obli Nikolaî Podgornîi şi Alexei I Vizita va avea loc la invitaţia Comitetu- j nea, la St. Louis, precum şi în localitatea recreativ pentru salariaţi, constînd din căsuţe familiale. specii de delfini, chiar \
gaţii care „să asigure respec I lui Central al P.C. din Cehoslovacia. Columbus. In folo : Noul centru recreativ de la Wîecbork, unde sala Şi cel comun care tră- |
tarea principiilor integrităţii Kosîghin de a face o vizită riaţii îşi pot petrece sărbătorile sau concediile. ieşte in Marea Neagră,
teritoriale a statelor, a nea oficială în Franţa. S-a stabi i- dispun dc 32 de semnale »
mestecului în treburile lor in lit ca vizita să aibă loc în diferite, unele foarte I
terne, a egalităţii şi a inde- 1971. complicate. Izolaţi in ,
bazine diferite, ei mani- }
Cea de-a 88 a conferinţă o- vernul conservator, inclusiv in festă interes unii faţă de. \
nualó a Partidului conservator Conferinţa de la Blackpool tenţia acestuia de a relua li alţii; cind un delfin ^
din Mareo Brîtanie, desfăşura vrările de ormoment către ,.vorbeşte", toţi ceilalţi
tă sâptămîno trecută la Black R.S.A. şi de menţinere o pre îl ascultă şi nu il Intre- }
pool, a avut dorul să pună în- zenţei militare britonîce la esl rup. O serie de expe- i
tr-o lumină moi clară disensiu rării, subliniind câ aceosto or împotriva moţiunii de oderare. Guvernul conservator s-a an „Britîsh Steel Corporotion" ar de Suez. Intr-o decloroţie a rienţe au dovedit câ a- ,
nile mai vechi sau moi noî e însemna, în cele din urmă, „re Dezbateri furtunoase s-au gajat să lichideze „dezordinea" urma să fie în scurt timp înt^- Comisiei financiare o T.U.C. pe ceste animale marine în- I
xistente în rindurile ocestuí nunţarea la suveronitoteo şi desfăşurat şî cu prilejul abor din economie şi datoriile exter grot concernului „Britîsh Petro marginea documentului guver ţcleg graiul omenesc şi ^
portid, revenit recent Io putere independenţa ţării". „In even dării intenţiei guvernului con ne ale ţării. Cum ? Printr-o re leum". namental se opreciozâ că o chiar pot „rosti" unele ^
după o îndelungată cură de tualitatea intrării în Piaţa co servator de a relua livrările de vizuire a octuolei politici eco Pe aceeaşi linie de revizuire cesto „lezează drepturile mun cuvinte *
opoziţie. Lipso unui consens ol mună, declaro nu fără îngri ormoment către Republica nomice. La conferinţă ou şi a politicii actuale interne se citorilor şî că .echivoleoză cu Deosebitele calităţi ale \
conservatorilor s-a făcut simţi jorare unul dintre vorbitori, pe Sud-Africanâ. Intrucît, o mare fost prezentate cîteva proiecte înscrie şi „documentul consul un regres de un secol". „Nici o acestor locuitori at mă- ^
tă cu deosebire asupra proiec ste 10 onî conferinţa partidului porte dintre de în acest scop. tativ" ol guvernului Heath pre organizaţie sindicală, se spune rilor au determinat pe J
tului aderării Angliei la Piaţa nostru nu se va mo* ţine Io legaţi s-au de Ministrul tehno zentat conferinţei de Robert in declaraţie, nu va accepto un oameni să încerce să-i \
comună, asupra politicii eco Blackpool, ci undeva la Luxem- clarat ostili aces DoWtenfari Carr, ministrul forţei de muncă osemenea document restrictiv". folosească. De pe acum l
nomice a guvernului, o refor 'burg sau Lyon". Adversarii in logiei, John Do- şi productivităţii. Acest docu Observotorii consideră, de oamenii au constatat că ,
delfinii domesticiţi pot
mei legislaţiei muncii şi, în sfîr- trării în Pioţo comuna ou cerul tei intenţii, s-a vies, o expus ment, core este de fapt proiec aceea, că reuniuneo de Io fi folosiţi pentru culege- ( I
sil, în legătură cu unele aspec guvernului Heoth să abando convenit ca o hotorîre definiti liniile generole ale unui pro tul uneî noi legislaţii a muncii, Blockpool o Partidului conser rea datelor privind sa- I
te — nu din cele mai puţin im neze negocierile cu „cei şase" vă să fie odoptată în Parla iect privind dezangajareo sta vizează, in primul rînd, limita - vator o înăsprit, prin măsurile Unitatea, temperatura şi. *
portante - ole politicii externe şi să acţioneze pe linia încu ment, care urmează să-şi reia tului faţă de industria noţiono- rea dreptului la grevă şî el ur- preconizate, clîmotul sociol din radioactivitatea apei; \
Cunoscînd poate cel moi bine rajării dezvoltării economiei activitatea la 27 octombrie. lizată. Practic, este vorba de meoză să fie prezentot Came Marea Britanie şî că guvernul Oamenii vor putea Iun i
această stare de lucruri exis naţionale, bazate pe participa Observatorii remarcă, pe de promovarea unei politici de rei Comunelor înointe de sfîr Heath trebuie să se aştepte în probe de pe fundul mă- '
tenta în sinul partidului său, rea- independentă o Angliei Io alto porte, faptul câ conferinţa denoţionolizare a ramurilor in şitul anului. perioada imediat următoare la rilor şi descoperi epave \
Edward Heoth a încercat - comerţul mondiol. Semnificotiv de Io Blockpoo! o trecut oa dustriale proprietate de stot. puternice acţiuni de protesl ale unor vase naufragia- ţ
U.R.S.S. - R.S.S. Uzbecă. reuşind în mare măsură — să recum sub tăcere promisiunile După cum s-a aflat tn cercu Majoritatea populaţiei brita din portea maselor împotriva te, precum şi locurile pe }
Primele semne ale toamnei evite o scindare făţişă. In cu- este faptul câ 30 la suta din nice respinge ocest document, noii sale politici economice. unde trec bancurile de \
intr-un cartier de locuinţe din vintările lor numeroşi delegaţi numărul delegaţilor la confe conservatorilor făcute alegăto rile apropiate conferinţei, în precum şî întreaga politică de peşti. \
oraşul Taşkent. s-au pronunţat împotriva ode- rinţa conservatorilor au votat rilor în companîo electorală. conformitate cu acest pion revizuire preconizată de gu MARIN GHEORGHE
v . — ------------- 1
Redacţia şl administraţia ilarului i Deva, tir. Dr» Petru Groxa nr. 35. Telefoane; 12317 şl 11588. Tiparul; întreprinderea poligrafică Deva. <4063