Page 49 - Drumul_socialismului_1970_10

W / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / W / / i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ l-V A l

Proiect de concluzii

adoptat de U.N.C.T.A.D.

Formarea noului guvern

libanez |

Acord iordano-palesiinian |

Curier, Atlas

%
ANUL XXII. Nr. 4905 JOI 15 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

Vizita preşedintelui

NICOLAE CEAUŞESCU ia O.N.U.

Urgenţă maximă în încheierea întrevederea preşedintelui întrevederea preşedintelui

Nicolae Ceauşescu cu Nicolae Ceauşescu cu
contractelor de aprovizionare Edvard Hambro, preşedin­ secretarul general al O.N.U.,

tele Adunării Generale aO.N.U.
şi desfacere a producţiei NEW YORK 14 — Trim i­ Unite. Sint foarte onorat de U Thant

şii speciali A. Ionescu şi C.
cutat împreună probleme de
Alexandroaie transmit : Pre­ această întrevedere Am dis­
lurîlor de balanţe, clarificarea şedintele Consiliului de Stat principiu privind Naţiunile NEW YORK. — Marţi sea­
industriale tuturor divergenţelor cu furni­ vul marţi dupâ-amiazâ o în­ a fost reliefat faptul că spo­ ra, preşedintele Consiliului de Ceauşescu şi secretarul gene­
Unite. In cursul convorbirii
al Republicii Socialiste Româ­
P r e ş e d i n t e l e
Nicolae
nia, Nicolae Ceauşescu. a a-
zorii privind neconcordanţa
eficienţei
rolului
şi
rirea
dintre specificaţiile din
co­
ral U Thant şî-au exprimat
menzi, niveluri de balanţe şi trevedere cu Edvard Hambro, O.N.U., precum şi aşezarea Stat al României, Nicolae convingerea cA sesiunea jubi­
Ceauşescu, s-a întîlnit la se­
Desfăşurarea normală a ac­ lăture conjuncturalismul şi posibilităţile de execuţie ale preşedintele celei de-a 25-a principiilor Cartei la baza po­ diul Naţiunilor Unite cu se­ liară poate oferi cadrul pro­
liticii externe a statelor con­
sesiuni a Adunării Generale
tivităţii economice este hotărî- arbitrariul din domeniul a- furnizorilor, mai ales asupra a O.N.U. Şeful statului ro­ stituie factori de importanţă
tor condiţionată de modul cum provizionârii şi desfacerii, CONSTANTIN MARACU mân a fost însoţit de minis­ primordială pentru destinele cretarul general al O. N. U., pice adoptării unor documen­
se asigură materiile prime, asigurînd legăturilor din­ activist a) Comitetului judeţean trul afacerilor externe. Cor- păcii în lume Punctele de U Thant. te şi hotârîri care sâ sporeas­
materialele şi utilajele nece­ tre verigile economiei un de partid Mina Paroşeni. Vedere de nctiu Mânescu. vedere exprimate de pre­ In cursul întrevederii, la că rolul O.N.U, în viaţa in­
sare, de felul în care se or­ mare coeficient de durabilita­ ansamblu a turnului de ex­ In cadrul întrevederii, ca­ şedintele Nicolae Ceauşescu, care a asistat ministrul afa­ ternaţională. contribuţia sa la
ganizează producţia şi desfa­ te, siguranţă, mobilitate şi e­ tracţie de la puţul principal. re a avut loc la sediul Na­ poziţia ţârii dv. faţă de pro­
cerea mărfurilor fabricate. în­ ficacitate. (Continuare in pag- a 2*a) ţiunilor Unite, au fost abor­ blemele vieţii internaţionale cerilor externe, Corneliu Mâ­ instaurarea unei lumi a cola­
făptuirii acestui scop primor­ Desigur, pentru început, a­ Foto : N. GHENA date probleme ale vieţii in­ au relevat încă o dată că nescu, au fost trecute în re­ borării multilaterale şi a pă­
dial îi serveşte aşezarea pe ba­ plicarea acestor prevederi a ternaţionale aflate pe ordinea România acţionează în cadrul vistă principalele probleme a­ cii. In această ordine de idei.
ze superioare a contractelor fost îngreunată de unele în- de zi a actualei sesiuni a A- O.N.U. şi al altor foruri In­ flate pe agenda sesiunii jubi­ a fost subliniat imperativul
economice, măsură deosebit de tîrzieri în stabilirea unităţilor I dunârii Generale, precum şî ternaţionale ca un stat care
Importantă prin care s-au cre­ coordonatoare de balanţe şi I o serie de aspecte ale activi­ simte pe umerii săi marile liare şi a avut loc un schimb major al asigurării universa­
at condiţii favorabile pentru instrucţiunilor metodologice de COLECTIVUL MINEI LUPENI A REALIZAT tăţii organizaţiei ca forum al responsabilităţi ce decurg din de păreri asupra unor aspec­ lităţii Naţiunilor Unite, pen­
desfăşurarea activităţii de pro­ lucru, a nivelurilor, posturilor ANGAJAMENTUL ANUAL cooperării si înţelegerii între relaţiile internaţionale'“. te ale vieţii politice interna­ tru ca organizaţia să-şi poată
45 000 tone «Ic
La m ina L u p cn l s-au extras pînft ie ri
ducţie în concordanţă cu ne­ de resurse şi destinaţii din ba­ rlrb n n e peste sarcin ile de plan ce reveneau co le c tiv u lu i pc, statele lumii. ţionale, subliniindu-se necesi­ îndeplini cu eficienţă misiu­
preşedintele
In încheiere.
cesităţile economiei naţionale, lanţe, nominalizarea furnizori­ perioada ce s-a scurs de la înce putu l an u lu i In acest Ici După întrevedere, care s-a Hambro — ministrul de ex­
pentru realizarea ritmică a lor etc. Aceste greutăţi însă h a rn ic ii m in e ri raportează cu 75 dc zile Îna inte dc term en desfăşurat intr-o atmosferă tatea intensificării eforturilor nea ce-i revine.
planurilor de producţie, creş­ nu justifică pe deplin situaţia realizarea an ga ja m e n tu lu i m a jo ra t asum at pc anul in curs. deosebit de cordială, pre­ terne al Norvegiei — a subli­ pentru dezvoltarea colaborării Schimbul de vederi dintre
Succesul se d a to re a zl In p rim u l rln d cre şte rii p ro d u cli-
terea productivităţii muncii şi cînd majoritatea întreprinderi­ i v lta (ii m u n cii tn subteran care a atins 4,6 tone pc post ca şedintele Edvard Hambro a niat că în cursul întrevede­ şi înţelegerii intre toate sta­ preşedintele Nicolae Ceauşescu
rii au fost abordate şi unele
a eficienţei economice în toa­ lor au încheiat contracte pen­ I u rm a re a In tro d u c e rii tn procesul de pro d u cţie a m eiodo- declarat trim işilor sDeciali ai tele, a lichidării focarelor de şi secretarul general al
lo r m oderne de exploatare, fo lo s irii cu un grad sup erior de
te sectoarele de activitate. In tru aprovizionarea tehnico-ma- î f e fic ie n ţii a tu tu ro r m a ş in ilo r şl u tila je lo r A stfel, pla n u l dc Agemres următoarele : „Sînt aspecte ale relaţiilor dintre
Norvegia şi România, carac­
virtutea noii legislaţii de per­ terialâ şi desfacerea produ­ j tăiere şl încărcare m ecanică a cărbune lui in abatajele fro n ­ fericit că am Intîlnit pe pre­ încordare, a conlucrării am­ O.N.U., U Thant, care a du­
fecţionare a domeniului apro­ selor în proporţii foarte redu­ : tale a fost depăşit sub stanţial. şedintele Consiliului de terizate in prezent prin spi­ ple in vederea statornicirii u­ rat aproximativ 70 de minu­
vizionării tehnico-materiale se se. Pinâ la începutul lunii oc­ Stat al României, Nicolae rit de cooperare, prietenie şi nui climat de pace şi secu­ te, s-a desfăşurat într-o at­
conferă contractului economic tombrie, din necesarul total Ceauşescu, ^aici. la Naţiunjle înţelegere reciprocă. ritate în întreaga lume. mosferă cordială de lucru.
rolul de instrument.de plani­ de materii prime şi materiale
ficare şi fundamentare a pla­ pe 1971 în industria judeţului
nurilor anuale şi de perspec­ s-a contractat doar 28 la su­ Noi apartamente
tivă, prin el concretizîndu-se tă Dacă aceasta este situaţia
relaţiile economice cu privire contractelor de aprovizionare, ! predate locatarilor
la furnizarea de mărfuri, exe­ pe ansamblu, la multe între­ I Tn p rim e le tre t trim e stre ale
cutarea de lucrări şi prestarea prinderi încheierea contracte­ ! a n u lu i io rm a ţille de lu cru de I. raizm iR i! m m m ]\
pe şantierele a p a rtln tn d T ru s ­
de servicii în scopul înfăptui­ lor este şî mai mult rămasă E tu lu l de c o n stru cţii din Deva,
rii obligaţiilor rezultate din tn urmă. întreprinderea elec- ! au tc rm ln n t şl predat In m al
m u lte oraşe si centre Ind us­
planul de stat. trocentrale Deva a contractat tria le din ju d e ţ peste 2 100' a­
Conducerile centralelor in­ numai 4.5 la sută din necesa­ : partam ente, cu 200 m al m ulte
dustriale şi întreprinderilor rul de materii prime, între­ j | dectt aveau p la n ific a t pe ntru
perioada a m in tită .
cunosc că în acest context le­ prinderea de reţele electrice C o n stru cto rii din oraşul RITMUL UCRĂRI1 0 R AGRICOII 0 1 TIU U !
gea contractelor economice vi­ Deva 6.8 la sută, întreprinde­ ! B rad. după ce au predat In
ne să precizeze că pentru ma­ rea minieră Hunedoara 8,7 la fo lo sin ţă cele 116 apartam ente 1
prevăzute In acest an, au a ta ­
teriile prime de bază, maşinile sută. Uzina „Victoria“ Câlan cat lu c ră rile la un nou bloc
şi instalaţiile cu ciclu lung 9.4 la sută şi întreprinderea de CO apartam ente din preve-
de fabricaţie, contractarea să „Vidra" Orâştie 9,3 la sută. d e rlle dc plan pe 1971. Fondul
lo ca tiv al oraşelor Haţeg, Pc­
fie încheiată cu minimum şa­ Se constată că majoritatea ) ta t de asemenea cu toate cele ! La semănat şi recoltat se lucrează din plin
trlla şl U rîcant a fost com ple- |
se luni înainte de începerea întreprinderilor a ii depus co­ j
anului de plan. Este o ce­ menzi la nivelul necesarelor i 220 apartam ente c it erau p la - ■ Ss cere un aport mai
fl
predate ■
po ntru
a
n lfica te
rinţă esenţială a cărei res­ însă in prea mică măsură s-a j In aceste lo c a lită ţi. i
pectare are menirea să în­ acţionat pentru primirea nive- Încheierea cit mai grabnică ogoarele cooperativei partici­ tâ lucrare puteam fi mai avan­
a lucrărilor «le recoltare a pă la muncă cite 250-280 de saţi dacă am fi lucrat cu toa­
culturilor, transportul produ­ cooperatori, acţiunile principa­ te cele 3 semănători pe care substanţial din partea
selor, eliberarea terenurilor şi le fiind recoltarea porumbu­ le avem. Dar, una fiind defec­
insâmîntările constituie pre­ lui, a cartofilor, tăiatul şi tă, nu am putut folosi la se­ mecanizatorilor I
Organizarea desfacerii prin autoservire ocuparea de căpetenie a Con­ transportatul cocenilor. Parti­ mănat decît două maşini. Am
ciparea masivă a cooperatori­
siliului popular comunal Bo­
cerut I.M.A. Haţeg sâ îa toa­
şorod. Pentru a ajuta în mod lor la muncă ne-a dat posi­ te măsurile pentru a pune în Executarea lucrărilor agricole de sezon intr-un timp
concret consiliul de condu­ bilitatea cn în ziua de 14 oc­ funcţiune şi a treia maşină de scurt şi de calitate se înscrie pe primul plan al preocu­
cere al cooperativei agricole de tombrie sâ terminăm de recol­ semănat. Lucrînd în acelaşi pării cooperatorilor din Nădăştia de Sus şî Nădăştia de
producţie în organizarea şi tat întreaga suprafaţă de 97 ritm şi însâmînţînd zilnic cel Jos. O dovadă concludentă in această privinţă o consti­
Să elibereze, n să consume hectare cultivată cu porumb, puţin 20 ha avem convingerea tuie faptul că, pînâ ieri, ia C.A.P. Nădăştia de Sus s-a
mobilizarea ţăranilor munci­
terminat recoltatul porumbului, iar la Nădăştia de Jos
că în cel mai scurt timp vom
tori Ia muncă, noi am repar­
iar azi se va încheia şi scosul
acţiunea s-o realizat pe 30 de hectare din cele 35 exis­
tizat membrii comitetului e­
termina de însâminţat întrea­
xecutiv şi salariaţii noştri pe cartofilor de pe cele 20 de ha ga suprafaţă planificată a fi tente.
cultivai». Pinâ la această dată
_ In ceea ce priveşte semănatul, se constată însă unele
brigăzile de eîmp La fel a au fost eliberate de culturile cultivată cu grîu. râmineri în urmă, suprafeţele realizate pinâ ieri repre-
timpul cetăţeanului procedat şi consiliul de con­ tirzii peste 115 ha. De ase­ sînt rodul hărniciei şi acum zentind mai puţin de 50 la sută din prevederi. Termina­
Realizările de pinâ
răs­
ducere al C A P. cu membrii
menea, la pregătirea patului
rea în timpul cel mai scurt a semănatului este condiţio­
săi. Aceştia sînt zi de zi pe germinativ şi însâmintarea punderii cu care muncesc ţă­ nată acum in exclusivitate de aportul mecanizatorilor, de
ranii cooperatori şi mecaniza­
Magazinul olimentor cu au­ acest timp. Punctul de vîrf îl Am transmis ultlmo afirma­ cimp, ajută şi participă efec­ griului, activitatea se desfă­ torii pe ogoarele cooperativei sprijinul pe care secţia de mecanizare şi conducerea
I.M.A. Haţeg il acordă celor două cooperative agricole.
toservire nr. 30 din cartierul constituie oro io care vin mun­ ţie o şefului de magazin la tiv la muncă. şoară în condiţiuni corespun­ noastre. Pentru hărnicia do­ In activitatea mecanizatorilor se întîlnesc încă o serie
Gojdu al Devei foce lunar vin- citorii de la Mintia, şi în spe­ I.C.R.A. Tovarăşul lacob Să­ Procedînd in acest fel, am zătoare, respectindu-se nor­ vedită în muncă merită a fi de neajunsuri, ceea ce frîneazâ ritmul de lucru la semă­
zări de circo un milion de lei. cial se oglomereazo Io lapte şi rac, directorul adjunct, ne-o reuşit să intensificăm ritmul mele agrotehnice. Pînâ la H evidenţiaţi cooperatorii din nat, Preşedintele C A P. Nâdâştla de Sus, Ion Tâlâboni,
La un consum, de. să zicem. pî'me. Aceasta din cauza că răspuns : de muncă şi sâ mobilizăm ma­ octombrie ac. s-au însâmîn- brigăzile de cimp conduse de şl inginerul Tiberiu Zodie erau, pe bună dreptate, îngri­
250 lei pe locuitor rezulta ca de plinea, cea moi mare cantitote, - E foarte adevărat co ne Nicolae Bîrceanu şi Ilie Dâ-
la acest magazin cumpără pro­ ne vine dupo-masa, iar laptele întîlnim Ja magazine cite 3 se largi de cooperatori la exe­ ţat cu grîu aproape 120 ha din nescu, precum şi Ioan Fulea, joraţi de randamentul scăzut cu care lucrează tractoarele.
Ieri, spre exemplu, din cele trei tractoare repartizate coo-
duse pentru alimentaţia de ba­ de asemenea. Cînd şî I C R A. . furnizori deodată. Noi nu pu­ cutarea lucrărilor. Zilnic, pe cele 260 planificate. Cu aceas- membru al comitetului execu­ oerativei, unul era defect din seara zilei de 12 octombrie,
zo circa 4 000 de locuitori. Ei. ore zi de aprovizionare, atunci tem oproviziono mai des ma­
bine, aceşti circa 4 000 de lo­ se întîlnesc la mogazin cite 3 gazinele din cauză câ nu avem tiv ol consiliului popular, Ioan iar altul pinâ la ora 11 nu lucrase decît o singură oră (?).
cuitori, de cite ori îşi fac apro­ furnizori. Rezolvoreo care a da­ mijloace de transport. Focem Sîntâmârian şi Moise Cioca- Doar mecanizatorul Ion Nistorescu lucra din plin la se­
mănat.
vizionarea îndura supliciul u­ t-o Direcţia comerciala pentru oprovizionore de 3 ori pe sop- de, membri ai consiliului de La Nâdâştia de Jos, tractorul condus de ion Oprea
nor interminabile cozi, sacrifi­ descongestionarea magazinului tămînă cu produse de corne conducere nl C.A.P , Gheorghe
ca cu ocazia aprovizionării pi­ o fost... sa desfocem laptele Din celelalte mărfuri, magazi­ Albii, salariat al consiliului avea o defecţiune la ambreiaj, remedierea căreia nece­
sită scoaterea tractorului din funcţiune cel puţin oe o
ne la o oră din timpul lor slînd afară. Dor acest lucru nu pot nele trebuie să-şi facă stocuri. zi. Un alt tractor, Ieri, pînâ la ora 13, a făcut de abia un
Io rînd ! Şi aceasta nu din cau­ să-l fac pentru co înseamnă sa E drept, magazinul 30 nu ore popular, care sînt tot timpul transport de sâminţâ de la baza de recepţie din Câlan I
za ca nu există fond de mor- scot din magazin un om in preo mult spaţiu de depozitare alături de cooperatori şi mun­ Cele relatate evidenţiază pregnant necesitatea ca me­
io. plus. dar nici pe cel care-l ore nu-l cesc alături de ei. canizatorii să-şi aducă o contribuţie mai substanţială, oe
Primul om cu core luam con­ — Dar se produce aglomera­ foloseşte cum trebuie. Şi tova­ măsura cerinţelor actuale, la terminarea grabnică a in-
tact in cercetarea fenomenu­ re chiar în solo cu autoservire. răşul Soroc ne invită la moga­ IERONIM GRECU sâmînţârilor.
lui e responsabilul magazinu­ Ce se cîştigă la autoservire, şi zin unde-i demonstrează şefu­ primarul comunei Boşorod
lui, Nicoioe Rochin. chiar mai mult, se pierde la lui de unitate că un sistem de
caso. rafturi în magozia de mină or
— De ce credeţi câ pierde
— Din cauză co nu ovem ca­
cetoţeonul timp cu oro în ma- siere operative. Dar oglomeră- dubla oproope posibilităţile de
gozinul dumneovoostro? E nor- rile de cumpărători se mai în- depozitare.
mol acest lucru într-un magazin tîmplo şî din alt motiv : noî nu ION CIOCLEI
cu autoservire ?
avem posibilităţi să depozitam
- Dimlneoţo magazinul nu morfo prea multă în magaziile
e oqlomerot. Aglomeroţio se de mină, I.C.R.A. nu ne opro- (Cofftinuorc in poţ) a X-a)
produce dupo-amlazo, deşi iu- vizîoneozo moi des, şi astfel se
^crâm cu 3 lucrători în plus in produc goluri la unele mărfuri.
P a g i n a a l l l - a
De la cititori la
...de la redacţie la cititori
Fiind bine Întreţinuta şi îngrijită, livada cooperativei agri­
cole din Romoşel a rodit din plin. lată un aspect de la strîn- La ferma din Colan a I.A. S. Sintămăria-Orlea se lucrează din plin la recoltatul porumbu­
gerea recoltei de mere. lui, In fotografie : mecanîzotorul Vasile Mureşan recoltează porumbul cu combina C.T.-2 R.