Page 5 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 5
U « ,
PROLETARI D IN TO A TE ŢĂ R ILE , U N IŢ I-V A !
Un succes de mare prestigiu
al siderurgiştilor hunedoreni
A "
îndeplinirea pla
nului cincinal la
producţia de oţel
Păşind in ultimul trimestru al moi more oţelărie o ţării - se
actualului cincinal, siderur* înregistreozo astăzi indici me
giştii hunedoreni raportează în dii de utilizare de peste 10
deplinirea planului cincinal Io tone pe metru pătrat de
ANUL XXII. Nr. 4894 VINERI 2 OCIOMBRIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI producţia de otel. Este unul vatră de cuptor şi zi calenda
din cele mai remarcobile suc ristică. cu 2.1 tone mol mult
cese dobîndîte de siderurglşti decît în 1965.
în vosta lor octlvitote, plină Eforturile oţeforilor şi spe
de abnegaţie şi dăruire, de cialiştilor pentru sporirea pro
competenţă şi răspundere pen
ducţiei pe seama utilizării cu
Inţr-o atmosferă entuziastă , de tru plămădirea metalului ne înalt rondoment a copocităţi-
cesar dezvoltării $i moderniză
lor productive sint morcate în
rii în ritmuri înalte o
ataşa econo
miei naţionale. acest cincinol de preocupări
intense şî de tot mai
mare
Cincinalul încheiat de oţe- omploare pentru diversificarea
lari constituie o prodigioasă şi perfecţionarea calitativă a
etapă de progres multilateral metalului, în raport cu morile
ment faţă de politica partidului, tineretul studios creşteri cerinţe şi exigente ale eco
ol producţiei de oţel la Hune
doara,
progres coracterizot
nomiei naţionale. In acest do
prin
impresionante
meniu realizarea principolă o
cantitative şi colitative, prin-
două ori în cce't an, compa
tr-un considerabil salt spre constituie creşterea de peste
promovarea largă a tehnicii, rativ cu 1965. o producţiei de
tehnologiei şi organizării mo oţeluri aliate, îmbunătăţirea
derne, spre ridicarea eficienţei structurii sortimentale prin de
al ţării a început ieri un nou an de in i economice o producţiei, la ni te $î carbon dc calitate. Din
plasarea
ponderii producţiei
velul marilor sarcini trasate de
spre otelurile aliate, slob alia
portid.
Remarcabilă este dinomica acest punct de vedere, se re
sporirii contitotive o produc marcă asimilarea unor mărci
ţiei, pe bazo căreia Hune de oţeluri cu performanţe coli
doara atinge, în acest an, ni tative superioare - oteluri in
şi de
refroctare
oxidabile,
velul de peste 3 milioane tone
Adunarea festivă Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu de oţel, cu peste 32 Io sută înaltă rezistenţă, cu grad înolt
moi mult decît în anul 1965.
de puritote $1 proprietăţi fi-
Potenţialul productiv ol oţelă-
de
zico-mecanice apropiate
şi a altor conducători de partid şi oşo manieră incit, prin înde stondordele dc largă circula
riilor hunedorene a urcot de
ţie mondială. Astăzi gama sor
de la Sala Palatului de stat in institutele de învăţămînt plinirea prevederilor cincinalu timentală a oţelurilor ce se fa
lui cu 3 luni mai devreme, se
brică curent fa oţelărlile de Io
realizează în plus moi bîne
o-
Hunedoara se ridică Io
de trei sferturi de milion de
Progrese considerabile
In această frumoasă zi de câ în noul an universitar4'. loc t o v a r ă ş i i NICOLAE tone de oţel. proape 270. . . se
De o deosebită însemnătate
început de octombrie, mii de In sală domneşte o atmo CEAUŞESCU. Emil Bodnaraş, superior ale Capitalei înregistrează în creşterea e-
studenţi bucureşteni au sferă sărbătorească. Un uriaş Gheorghe Pană. Ghcorghe pentru economie este faptul fîcienţei producţiei,. pe seama
venit să sărbătorească, îm cor, în care şi-au reunit vo Rădulescu, Ilie Verdeţ, Du că ritmul amplificării produc reducerii cheltuielilor materia
preună cu cadrele didactice cile studenţi şl dascălii lor mitru Popa, Leonte Răutu, ţiei nu s-a realizat în acest le, în primul rind a consumu
din institutele de invâţămînt iubiţi, intonează imnul tradi Ion Iliescu, Mircca Maliţa, cincinal pe seama extinderii rilor specifice, fn acest cin
superior ale Capitalei, înce ţional „Gaudeamus Igitur". ministrul învâţâmintului. Mi Un nou an universitar a în ticipat la entuziaste manifestări pregătit zeci de generaţii de capacităţilor productive, ci s-a cinal, consumul specific de
putul anului universitar Sosirea conducătorilor de ron Nicolescu, preşedintele ceput ieri. Profesorii şi stu prilejuite de deschiderea unui specialişti — şi-au exprimat, de obţinut aproape în totofitote metal s-a redus cu 15 kq pe
1970—1971. Pe fundalul sce partid şi de stat este saluta Academiei Republicii Socia denţii — animaţi de idealul nou an de muncă in învăţămin- asemenea, angajamentul so prin creşterea indicilor de tona de oţel, îar cel de utilaj
nei Palatului Republicii, gaz tă de întreaga asistenţă prin liste România, Traian Ştefă- unanim de a sluji politica par lul superior. De la studentul lemn. ca, în acest an de tnvă utilizare o cuptoarelor, a pro de turnare cu 4,7 kq pe tonă
da adunării festive, drapat puternice ovaţii şi urale n- nescu, preşedintele Uniunii tidului, de a contribui, cu elan anului 1 care şi-a început ieri lumini, să aducă noi şi impor ductivităţii muncii în oţelohi. Aceste elemente se regăsesc
cu drapelele patriei si parti dresate partidului, conducă Asociaţiilor Studenţeşti din $i competentă la înfăptuirea călătoria pasionantă prin gene lante contribuţii la perfecţio Comparativ cu anul 1965, o- in structura preţului de cost al
dului. se află o carte simbo torul încercat al poporului programului de dezvoltare a roasa cetate a ştiinţei, pînă la narea Învătâmîntului superio nul acesta în oţeloriile Martin oţelului corc în acest an este
lică. pe care este înscrisă u român pe drumul luminos al tării, aşa cum este fundamentat studentul ultimului an, obişnuit potrivit Directivelor Congresu indicii de utilizare intensivă mai redus faţă de 1965 cu 40
rarea adresată din inimă de făuririi societăţii socialiste (Continuare In pog. a 2<o) cu lumea arafiteatrelor şi labo Iul al X-lea, indicaţiilor preţioa sint moi mari cu aproape 30 lei pe tona de oţel Martin $î
întregul nostru popor tinere multilateral dezvoltate. cu clarilate de Congresul al ratoarelor, pregătiodu-se pen se date de secretarul general al la sută, ior productivitatea cu 24 lei pe tona de oţel e
tului studios : „Spor la mun- In prezidiul adunării iau X-lea al partidului — au par- tru un nou si hotărîtor exa partidului cu diverse prilejur muncii este acum mai mare cu lectric. Sint realizări care ou
men — examenul producţiei, al ca şi în cuvîntarea rostită la 340 tone de oţel pe muncitor contribuit hotărîtor Io creşte
practicii — toţi cei peste adunarea festivă de la Sala Si on. Dinamismul productivi rea eficienţei $î rentabilităţii
tăţii şi al indicilor de utiliza
150 000 de studenţi ai ţării —
Palatului, să formeze noi pro
Cuvînlarea români, maghiari, germani — moţii de specialişti, capabile re se bazează pe promovarea întregii producţii dc metol o
Hunedoarei.
şi-au exprimat hotărîrea de a
unui amplu progrom de mă
să răspundă exigentelor supe
îndeplinirea pionului
cin
fi la înălţimea grijii si solici
tehnologice, şi de orgopiţare,
tudinii cu oare se , preocupă rioare pe care le impune dez suri şi perfecţionări tehnice, cinal Io producţia de oţel cu
voltarea societăţii .noastre. . .,
partidul şi statul de tlnăra ge Prezenta în mijlocul studen- în cadrul cărora introducereo un trimestru moi devreme dă
neraţie, do a folosi cu spint do lilor şi profesorilor bucures- pe scorâ largă a oxigenului co oţelorilor, specialiştilor, cerce
tătorilor si celorlalte colective
răspundere condiţiile de
in
intensificator in procesul de
NICOLAE CEAUŞESCU strucţie şi educaţie ce le sint cursurilor universitare a tova eloborore o oţelului deţine ro din combinat un nou şi pu
leni la sărbătoarea deschiderii
ternic impuls în abordarea şi
hotărilor. Constituie
puse la dispoziţie în vederea
un
lul
răşului Nicolae Ceauşescu
a
pregătirii şi formării ca specia
ţelor sarcini ce le revîn
în
lişti de înaltă calificare, ca prilejuit şi în acest an momen titlu de mîndrie sî de real pres înfăptuirea exemplară o măre
tigiu pentru specialiştii si oţe-
demni şi pricepuţi constructori te emoţionante, o atmosferă de lorii hunedoreni faptul că, de cincinolul viitor, pentru rid f-
Stimaţi tovarăşi profesori, lui nostru popor, condus de porului nostru să crească ne socialiste. (Aplauze puterni ai celei mal avansate societăţi vibrant patriotism, de înaltă Io începuturile modeste ole a- coreo metalului hunedoreon Io
partid, activitatea economică contenit. (Aplauze prelungi ce). nulul 1965, s-o ajuns astăzi la un înolt nîvel de dezvoltare
Dragi prieteni studenţi. şi socială din patria noastră te). Fără îndoială formarea ca din cîte a cunoscut omenirea responsabilitate civică, de ne- realizări de voloore excepţio cantitativă, d? calitate şî e-
Astăzi, pesie o sută cinci a reintrat într-un timp scurt In cadrul preocupărilor drelor este o problemă com In evoluţia sa — societatea so nală in eloborarea oţelului cu ficienţâ.
zeci de mii de tiñen de pe în ritmul său de mai îna partidului şi statului pentru plexă, multilaterală ; ea înce cialistă. Cadrele universitare — (Continuare In pog. a 3-a) oxigen. Pe oceostă cole, la
meleagurile patriei se în inte. asigurarea progresului multi pe astăzi de la vîrsta de 6 de la tînărul asistent plnă la oţelărio Mortin nr. 2 — cea AL VALERIU
dreaptă spre sălile şi labora Folosesc acest prilej pentru lateral al ţârii, pentru ridica ani, a copilului, şi se termi venerabilul profesor, care a J
toarele institutelor superi a adresa, din nou, mulţumiri rea României la nivelul ţâri nă. ca să zic aşa, la 60 de
oare de învăţămînt. Intr-ade călduroase oamenilor muncii lor avansate, un loc impor ani, vîrsta de pensie, dar, în
văr, numai gîndind la aceas — români, maghiari, germani tant ocupă dezvoltarea învâ- fond ea nu se termină în tot
tă cifră ne dăm seama ce ar şi de alte naţionalităţi — în ţâmîntului, asigurarea condi timpul vieţii. Noi concepem /\
mată minunată şi uriaşă de tregului nostru popor, care ţiilor pentru pregătirea ca problema pregătirii şi perfec
oameni ai ştiinţei şi culturii n-a precupeţit nimic pentru drelor necesare economiei, ţionării cadrelor — a con Invăţămintul superior minier
vom avea miine în opera de a apăra avuţia- naţională în ştiinţei şi culturii, educarea structorilor socialismului — Premieră universitară
edificare a comunismului în acele împrejurări, dovedin- şi formarea pentru muncă .şi nu ca ceva limitat la o anu
patria noastră. De aceea, este du-şi încă o dată patriotis viaţă a tinerei generaţii (Vii mită perioadă, ci ca un pro
deosebit de plăcut pentru mi mul fierbinte, ataşamentul aplauze). ces continuu. Numai in mă £ • V •
condiţiunî sub semnul deplinei afirmen
ne — ca şi pentru ceilalţi faţă de cauza construcţiei so Fundamentat pe concepţia sura în care vom şti să asi
tovarăşi din conducerea par cialismului din patria noas materialist-dialecticâ despre gurăm în bune
tidului şi statului — să par tră (Aplauze puternice, pre natură şî societate, dezvoltînd desfăşurarea acestui proces,
ticip la deschiderea festivă a lungite). Doresc, de asemenea, luminoasele tradiţii progre împrospătarea continuă a cu ia Hunedoara
anului de învăţămînt supe să exprim în mod deosebit siste ale şcolii româneşti, in- noştinţelor acumulate, cu ştiinţifice
rior şi să vă transmit, cu a mulţumiri călduroase tinere vâţâmîntul de toate gradele noaşterea de către cetăţenii
cest prilej, dumneavoastră, tului patriei noastre, studen- din tara noastră cunoaşte as patriei noastre a noilor cuce
cadrelor didactice şi studen ţimiî, care a muncit, alături tăzi o dezvoltare şi înflorire riri «ale ştiinţei şi tehnicii,
ţilor din institutele de învă- de întregul popor, pentru a fără precedent. inregistrînd vom putea să ne îndeplinim In fiecare an, prima zi a succes In muncă în noul an Hunedoara — cetate a si Prin grija Ministerului In
ţămînt superior ale Capita opri furia apelor şi şi-a adus an de an noi succese. în condiţîuni bune sarcinile lui octombrie este marcată de universitar, transmise în nu derurgiei româneşti — a trăit dustriei Metalurgice şi a
lei, precum şi din toate cen contribuţia la înfrîngerea In sistemul nostru de învâ- ce ne revin în opera de edi reînlilnirea tineretului stu mele conducerii institutului, ieri un moment semnificativ Combinatului siderurgic Hu
trele universitare ale ţârii, un greutăţilor, la reintrarea în tâmînt. şcoala superioară o- ficare a socialismului şi co dios cu cadrele didactice, cu profesorii şi studenţii pre al dezvoltării sale impetuoa nedoara. prima zi din rţcest
cald salut din partea Comi normal a întregii activităţi. cupâ un loc deosebit de im munismului. (Aplauze puter amfiteatrele institutelor, cu zenţi la festivitatea de la Pe se din ultimii ani — inaugu an universitar găseşte proas
tetului Central al Partidului (Aplauze puternice). portant. Institutele de învâ- nice). laboratoarele Şi. de fiecare troşani le-au răspuns cu vii rarea Institutului de subingi- pătul institut amenajai şi do
Comunist Román, a Consiliu Putem spune că în aceste ţâmînt superior au pregătit In legătură cu formarea şi dată, studenţilor le sînt pre aplauze, cu entuziasmul ca neri, ce înscrie municipiul tat cu laboratoare moderne,
lui de Stat şi a Guvernului împrejurări grele s-a afirmat şi au dat tării cadre' dc spe pregătirea cadrelor, învâţâ- gătite surprize plăcute, în racteristic tinerei generaţii de hunedorean în rîndul centre cu o bază materială cores
Republicii Socialiste România. încă o dntâ forţa de granit a cialişti pentru toate domenii mîntului nostru superior ii noiri menite să le uşureze a intelectuali, viitori construc lor universitare ale ţârii. punzătoare procesului optim
(Aplauze puternice, prelun societăţii noastre socialiste, le de activitate. Este locul să revin răspunderi deosebit de profundarea celor mai noi tori ai socialismului. înfiinţarea Institutului de de studiu şi muncă.
gite). unitatea întregului popor in «ublîniem şi cu ocazia aces mari. După cum se ştie. sta cuceriri ale ştiinţei, să le îm Prodecanul Facultăţii de subingineri se integrează în In prezenţa a numeroşi in
Inaugurarea cursurilor uni jurul partidului, holârîrea sa tui început de an universitar tul face sacrificii însemnate bunătăţească condiţiile de mine, eoni. dr. ing. Nicolae vastul proces elaborat de gineri, tehnicieni şi munci
pentru a asigura dezvoltarea
versitare in acest an are loc de a înfăptui neabătut poli că partidul, guvernul tării şi modernizarea bâzei mate viaţă şi studiu. Uiaş, a evocat tradiţiile de partid de dezvoltare a învă- tori din C.S.H., studenţii şi
în condiţiile cînd în întreaga tica internă si externă a par dau o înaltă apreciere mun riale a învătâmîntului, pentru Institutul de mine din • Pe prestigiu, locul pe care şi l-a ţâmmtulijj superior românesc cadrele didactice aşteaptă cu
ţară oamenii muncii desfă tidului — politică ce cores cii pline de răspundere şi de a îmbunătăţi condiţiile de troşani a cunoscut an de an cucerit institutul în rîndul pe linia diversificării, moder emoţie clipa inaugurării...
şoară o intensă activitate punde intereselor şi năzuinţe nobleţe a cadrelor didactice viaţă şi de muncă ale corpu ascensiunea permanentă pe instituţiilor de învăţămînt su nizării şi perfecţionării. Ab La această premieră
pentru împlinirea cu succes lor întregii noastre naţiuni universitare, aportului lor lui profesoral şi studenţilor. treptele ierarhiei universita perior din ţară şi de peste solvenţii institutului vor mări universitară hunedoreană, în
a prevederilor cincinalului socialiste. (Aplauze puternice, deosebit de valoros la in In cursul actualului cincinal re, devenind centrul învâţâ- hotare, prin strădaniile de potenţialul cadrelor tehnice mijlocul studenţilor se a
1966—1970 şi pentru pre prelungite). struirea şi educarea studenţi au fost date în folosinţă noi mîntuluî superior minier. De de specialitate necesare Com
gătirea în condiţii cit mai întregul nostru popor este lor, la formarea omului nou spaţii de invâţămînt, labora aici au pornit în to'ate dome S. POP binatului siderurgic Hune C. DR02D
bune a trecerii la urmă angajat cu energie şi entu al societăţii noastre socialis toare, clinici, precum şi nu niile de activitate din indus M. BODEA doara şî altor obiective me
torul plan cincinal, întoc ziasm în eforturile de dezvol te (Aplauze puternice). meroase cămine si cantine tria extractivă mai mult de talurgice din ţară, vor oferi
m it pe baza Directivelor ce tare şi perfecţionare continuă Partidul. întregul popor n- studenţeşti. In ultimul an u 3 000 de ingineri, care mun posibilitatea inginerilor de a
lui de-al X-lea Congres al a bazei tehnico-materiale a preciazâ că studenţimea din niversitar, circa 63 la sută cesc cu abnegaţie şi dăruire onfiouou in pag. a 3*o) se angrena mai eficient în (Continuat* »n pog. o 3*0)
partidului nostru. societăţii noastre socialiste, România se pregăteşte cu se din studenţii de la cursurile pentru realizarea exemplară problemele cercetării ştiinţi
Putem spune, tovarăşi, că de înfăptuire a programului riozitate şî hărnicie, dovedind de zi au primit burse, peste a sarcinilor pe care partidul fice.
de pe acum multe judeţe şi stabilit de partid ; se desfă că este conştientă de înaltele 64 la sulă dintre ei au locuit le pune în faţa minerilor.
ramuri ale economiei noastre şoară o largă activitate pen răspunderi ce-i revin în so în cămine, iar peste 57 la La adunarea prilejuită de
şi-au îndeplinit planul cinci tru perfecţionarea şi îmbună cietate (Aplauze puternice). sută au luat masa la canti deschiderea noului an uni
nal. Avem, ca atare, tonte tăţirea continuă a conducerii, Dragi tovarăşi, nele studenţeşti. versitar au participat tovară
condiţiile ca, pînă la sfîrşitul organizării Şi planificării vie Congresul al X-lea al par O dală cu dezvoltarea ba şii : loachim Moga, membru
anului, nu numai să reali ţii economice şi sociale, pen tidului a stabilit programul zei materiale, cu asigurarea al C C. al P C R , prim-secre-
zăm planul cincinal, dar să-l tru sporirea eficienţei econo unei puternice dezvoltări a unor condiţii tot mai bune tar al Comitetului judeţean
şi depăşim. (Aplauze puter miei naţionale şi a întregii ţârii în perioada următoare, de viată şi de muncă pentru Hunedoara al P.CR., preşe
nice). activităţi sociale. al ridicării pe trepte superi studenţi şi pentru corpul pro dintele Comitetului executiv
In ce priveşte viitorul plan Ca rezultat al succeselor oare a întregii activităţi de fesoral, partidul şi guvernul al Consiliului popular jude
cincinal, el este de pe acum obţinute în construcţia eco construcţie socialistă din au acordat şi acordă o im ţean, Clement Negrut, prim-
definitivat ; trebuie să men nomică şi în îndeplinirea pla România. Sîntem în ajunul portanţă deosebită perfecţio secrelar al Comitetului muni
ţionez faptul îmbucurător că nului de stat, s-au creat noi începerii activităţii pentru în nării multilaterale a întregu cipal de partid Petroşani,
prevederile sale sint superi condiţii pentru creşterea făptuirea acestui vast pro lui proces de învăţămînt Se preşedintele comitetului exe
oare celor stabilite de Direc standardului de viaţă al gram, al trecerii la noul plan cunoaşte că. în acest scop, în cutiv al consiliului popular
tivele Congresului al X-lea al populaţiei, pentru satisface cincinal 1971—1975. cursul actualului cincinal, a municipal, Viorel Faur. prim-
partidului, ceea ce va asigu rea într-o măsură sporită a Realizarea cu succes a sar fost adoptată noua Lege a In- secretnr al Comitetului jude
ra dezvoltarea într-un ritm cerinţelor ei materiale şi spi cinilor prevăzute pentru a- vâţâmînluhiî. Pe baza Direc ţean Hunedoara al U.T.C.,
mai înalt a economiei, a ni rituale. ceaslâ importantă etapă de tivelor Comitetului Central conducători ai Centralei căr
velului de viată al întregului O expresie elocventă a pre dezvoltare multilaterală a so şi a prevederii Legii învâţâ- bunelui Petroşani, numeroşi
nostru popor. (Aplauze pu ocupării pentru creşterea ni cietăţii socialiste din Româ mîntului s-au aplicat o serie specialişti din exploatările şi
ternice, prelungite). velului de traî al poporului nia cere ridicarea nivelului de măsuri importante pe li întreprinderile miniere ale
După cum se cunoaşte, a o constituie încheierea în a calitativ al întregii noastre nia dezvoltării şi moderniză Văii Jiului, reprezentanţi aî
nul acesta ţara noastră a fost cest an a acţiunii de genera activităţi. In această direcţie, rii învătâmîntului, a creşterii Ministerului Invâţâmîntului.
încercată de mari greutăţi lizare a măsurilor de majo un rol deosebit de important eficienţei sale în viaţa socia aî organizaţiilor de masă şi
pricinuite de inundaţiile ca rare a salariilor. Pomilaţia capătă omul, cadrele chema lă a întregii ţâri obşteşti. corpul profesoral,
tastrofale din primăvară, ca salariată a primit astfel în te să asigure traducerea în Am vizitat astăzi Institutul studenţi.
re au afectat o bună parte plus. anul acesta, circa 12 viaţă a acestui vast program. de construcţii, clinica de co Declarind deschis noul an
din judeţe. aducînd mari miliarde lei. Tată de ce. oroblema pregă pii a Institutului dc medici universitar, rectorul institu
daune economiei naţionale şi Ridicarea nivelului de via tirii $i formării de noi con nă. precum şi Institutul poli tului, prof dr ing. Aron
populaţiei. Avem însă satis ţă al poporului este preocu tingente de specialişti. înar tehnic. Pot spune că impre Popa. a relevat condiţiile deo
facţia să constatăm că astăzi parea centrală a partidului maţi cu temeinire runoştinţe. siile noastre despre aceste sebite de studiu şi de învăţă
aceste greutăţi au fost în cea şi statului nostru, ţelul su capabili să răspundă în bune Trei instituţii vizitate sint tură create de partid studen
mai mare parte înlăturate. prem ol întregii activităţi de condiţîuni exigenţelor lot mai deosebit de bune. îndeosebi, ţilor, condiţii care le vor
Prin munca eroică a clasei construcţie a socialismului şi înalte ale organizării si con permite însuşirea temeinică
noastre muncitoare — care comunismului în patria noas ducerii producţiei, ale întregii a cunoştinţelor predate la
s-a aflat în primele rînduri tră. Vom face totul ca. an de activităţi sociale, devine o Z-o) cursuri, aplicarea lor în prac Momentul inaugural la In stitutul de subingineri Hunedoo ra.
— a ţărănimii, intelectualită an. lună de lună, bunăstarea problemă centrală a însuşi
ţii. prin contribuţia întregu- materială şi spirituală a po progresului societăţii noastre tica productivă. Urărilor ie