Page 50 - Drumul_socialismului_1970_10

P O *
DRUMUL SOCIALISMULUI 9 Nr. 4905 © JOI 15 OCTOMBRIE 1970

Producţia de seminţe a . . * î " *

Clubul
anului următor sa se pregă­

sindicatelor
tească cu deosebită grijă!

In condiţiile climatice mal Întreprinderile agricole de acordată lucrărilor privitoare
puţin favorabile ale acestui an stat, cît şl în cooperativele a­ la pregătirea seminţelor pen­
folosirea în cultură a solurilor gricole de producţie Acum, tru semănat. Calitatea semin­
valoroase de grîu a demonstrat cînd ne aflăm în plină desfă­ ţelor destinate insăminţărilor
cu prisosinţă superioritatea şl şurare a insăminţărilor de trebuie 6ă corespundă cerinţe­ Răsfoind In cartea a n ilo r
necesitatea aplicării în practi­ toamnă, este momentul să se lor biologice, să aibă o va­ C lu b u lu i sindica te lo r d in Câlan
al p rile ju l sft constaţi că a*
că a măsurilor agrotehnice acorde maximă atenţie pre­ loare culturală ridicată, con­ ce9la şl-a dovedit In tim p 0
înaintate. Reţine atenţia însă gătirii temeinice a producţi­ form prevederilor standarde­ prezenţa activă In v|Aţa cu i-
că nu este suficient ca sâmîn- ei de seminţe ce se va obţine lor de stat. tu ra l-a rtls tlc A a oraşului do pe
m a lu rile S trc lu lu i, a În tre g u lu i
ţa ce se foloseşte să aparţină in anul următor. Semănatul se va face în ca­ Judc|. F ile le im aginare, dc Ie ri
unui soi valoros, ci trebuie să Alegerea terenului pentru drul epocii optime stabilite, .->1 de azi, nc s ln t reproduse de
întrunească o serie de însu­ amplasarea loturilor semince­ într-un interval scurt, luînd tre i oam eni care au tră it eve­
c lu b u lu i,
n im e n tu l în fiin ţă rii
şiri : să fie sănătoasă, bine re trebuie să se facă cu mult măsuri în acelaşi timp pentru au pa rcurs, p rin s n ccllicu l
dezvoltată, să aibă o valoare discemâmînt In acest scop se prevenirea Impurificării me­ m u n c ii desfăşurate, a n ii iu l do
culturală ridicată etc. lată de indică amplasarea loturilor se­ canice a soiurilor. Este nece­ Una din „porţile” oraşului Brad - autogara. a ctivita te . El s ln t actu alul d i­
re c to r Ioan D u m itru , p ro f. E-
ce are o semnificaţie aparte mincere pe cît posibil pe te­ sar ca atît în fermele orga­ Foto : T. ROIBU m c rlch ftu m m e l şl G heorghc
acţiunea de organizare a lotu­ renuri plane, pe care să nu nizate pentru producerea se­ A le x o l, doi neobosiţi a c tiv iş ti
rilor semincere în fiecare u­ stagneze apa şl să permită minţelor cît şl în fiecare uni­ c u ltu ra li.
O diplo m ă acordată In 1950
nitate agricolă. executarea lucrărilor mecani­ tate, lucrările agrotehnice ce specifica : „P e n tru a c tiv ita te
Rezultatele experimentale zate. Lotul semincer se poa­ trebuie executate pe loturile deosebită In ră sp ln d lre a c u ltu ­
obţinute privind studiul capa­ te delimita şi In cadrul sole­ semincere să fie încredinţate r ii In m&sâ se acordă c lu b u ­
lu i „11 Iun ie* al U zinei „ V ic ­
cităţii de producţie a diferi­ lor din asolamentul unităţii. iar efectuarea lor la timp şi de Urgenţă maximă în încheierea In unităţile to ria * Cftlan p re m iu l I I pe
unul personal bine
instruit,
telor provenienţe de grîu din Aplicarea unei agrotehnici ţară, cu p rile ju l c o n cu rsu lu i
soiul Bezostaia I aflat în cul­ corespunzătoare constituie calitate să se supravegheze forestiere c lu b u rilo r, c o lţu rilo r ro ş ii, b i­
c in e m a to g ra fe lo r
b lio te c ilo r,
tură In unele C.A.P.-url din factorul de bază în obţine­ îndeaproape de specialistul u­ s in d le o to lo r". Era răsplata m u n ­
¡judeţ evidenţiază necesitatea rea de seminţe cu însuşiri bi­ nităţii respective. c ii desfăşurate de a rtiş tii a-
unei griji sporite faţă de pro­ ologice valoroase. Intre alte­ In. cadrul unităţii se va ţine contractelor de aprovizionare Eforturi rodnice m a to rl şl a c tiv iş tii c u ltu ra li In
Im ediată
perioada
în fiin ţă rii
ducerea seminţelor. Astfel, fa­ le, specialiştii au datoria să o evidenţă precisă asupra or­ (c lu b u l fusese tnfltnţae In
ţă de sămînţa originală pro­ ţină seama de planta premer­ ganizării loturilor semincere şl pentru recuperarea 1948), clnd clu b u l se Impusese
dusă în cadrul Staţiunii expe­ gătoare, preferîndu-se legumi­ a lucrărilor ce se aplică. Res- crurlle nu stau mai bine. Co­ rllor sus-menţionate trebuie sâ deja p rln tr-o ro dnică a c tivita te
c u U u ra l-a rils tic ă . Era perioada
rimentale Geoaglu, sămînţa fo­ noasele pentru boabe sau fin pectînd complexul de măsuri menzile primite reprezintă nu­ acţioneze mai hotărlt pentru restanţelor „ r iv a lită ţii" C ftlan-H unedoara.
losită In C.A.P, Nandru şi Bur- şi culturile prâşitoare (cartofi, specifice loturilor semincere, mai 39,9 la sută din planul contractarea producţiei cel pu­ după cum ne m ă rtu rise sc In ­
juc a dat o producţie cu 12 sfeclă) în scopul de a împie­ se creează condiţii în vederea producţiei marfă pe 1971, Iar ţin la nivelul comenzilor pri­ Recuperarea Integrală a te rlo c u to rii n o ştri, d in care
au Ieşit a lte rn a tiv În vin g ă to a ­
şi respectiv 14 la sută mai mi­ dica lmpuriflcarea mecanică a obţinerii de producţii sporite contractele încheiate 19,4 la mite. restanţelor de producţie re cele două c lu b u ri $1 In
că, procentele amintite echl- soiurilor şi a se evita atacul pe întreaga suprafaţă destina­ calităţii şl termenelor de li­ sută. Cele mal mari râmînerl Se constată că şi în ce pri­ constituie preocuparea de p rim u l rln d a ctivita te a c u ltu -
ra l-a rtls tlc A a Jud eţului.
valînd cu cite 440-520 kg boa­ unor boli sau dăunători prin- tă producerii de seminţe, vrare Negativ este faptul că în urmă în contractarea pro­ veşte exportul, contractarea se bază a colectivelor de fo­ La acea dată, c lu b u l dis­
be la hectar. In acelaşi timp, tr-o rotaţie raţională a cultu­ contribuind pe această cale la avem unităţi care se aprovi­ ducţiei eînt la Centrala cărbu­ află mult rămasă în urmă. restieri din cadrul C.E.I.L. punea de o orchestră sem l&lm -
aceste două probe au fost rilor. înmulţirea şi introducerea în zionează cu cantităţi însemna­ nelui Petroşani care, deşi a Pe ansamblul judeţului s-a Deva. In unităţile Petro­ fon ică c o n s titu ită d in an g a ja ­
foarte impurifícate. Proveni­ Totodată este necesar a te a- cultură a celor mai valoroase te de materii prime şl mate­ prim it comenzi pentru 99,1 la contractat la export numai şani, Dobra şi sectoarele ţii uzinei (realizare deosebită
p e n tru Călan !). Era o c o n ţi-
enţa de la C A P. Burjuc, spre slgura o bună pregătire a so­ soiuri, ceea ce va influenţa riale de la furnizori din cadrul sută din planul producţiei 14,9 la sută din planul pe de exploatare OrAştie şi
exemplu, a cuprins la mp cî- lului prin lucrările ce se apli­ favorabil şl creşterea producţi­ judeţului şl care nu şi-au cla­ marfă pe 1971, nu a încheiat 19?1, iar la un număr de 9 u- Baia de Criş se intensifi­
te 4 spice de alte soluri de grîu că şl fertilizarea adecvată. A­ rificat nici pînâ în prezent di­ pînă la începutul acestei luni nltăţi nu s-a contractat nici o că eforturile tuturor forma­
0,06 spice de orz şl 0,2 spice plicarea îngrăşămintelor tre­ ei la hectar la culturile de vergenţele cu aceştia pentru a nici un contract In condiţiile cantitate. ţiunilor de lucru, se urmă­
de secară. buie să se facă diferenţiat, cereale păioase. se încheia contracte la nive­ cînd principalii beneficiari Aspectele prezentate arată reşte folosirea cit mai ju ­
Din cele relatate reiese că pentru a se pune la dispozi­ Ing. ŞTEFAN HOMORODEAN lul comenzilor depuse. slnt amplasaţi tn cadrul ju­ că pentru activitatea anului dicioasă a utilajelor, meca­
loturile semincere constituie o ţia plantelor aubstanţele nutri­ Dacă aceasta este situaţia deţului. 1971, In unele unităţi există nismelor şi parcului de File de
tive necesare în raport cu spe­ cercetător principal la
verigă importantă In procesul cificul fiecărui sol. Staţiunea experimentală privind aprovizionarea, nici In Nu poate fl considerat satis­ încă probleme nerezolvate ca­ transport auto.
Pe această bază, s-a re­
înm ulţirii seminţelor, atît în O atenţie deosebită se cert Geoogiu ceea ce priveşte desfacerea, lu- făcător nici procentul de 12,7 re, dacă nu vor fl soluţionate
la sută cît reprezintă contrac­ In cel Tnal 6curt timp, vor in­ uşit ca la cherestea sâ se cronică
tele încheiate de Combinatul fluenţa negativ asupra activi­ acumuleze o depăşire efec­
siderurgic Hunedoara a cărui tăţii economlco-flnanciare şi a tivă a planului de peste
producţie marfă reprezintă eficienţei economice în gene­ 2 100 mc, la lemn de min& cwmu
peste 60 la sută din planul In- ral. De aceea, in perioada care de aproape 200 mc. Iar la
tregulul Judeţ. De asemenea, a mal rămas pînă la începu­ lemn pentru celuloză peste
mal avem întreprinderi ca tul noului an de plan este de 900 mc. Importante slnt şi nuare firească ce (Inea de d o ­
„Vîscoza* Lupenl, I.M. Ţebea, cea mai mare acuitate înlătu­ recuperările la buşteni m e n iu l tra d iţie i. C lubu l şl-a
întreprinderea de prefabricate rarea tuturor greutăţilor şl re­ unde. fată de situaţia exis­ consolidat a ctivita te a pe postă-
ra entu l solid al unei eferves­
din beton Bîrcea, întreprinde­ cuperarea rămînerilor în urmă tentă la Jumătatea anu­ cente v ie ţi c u ltu ra le a n te rio a ­
rea de morărlt şt panificaţie tn contractarea producţiei In lui, restanţa s-a redus cu re. In 2920 apărea pe scenă in
SPORITE St POT contract pentru desfacerea partea conducerilor centrale­ stanţial majorat, colective­ c u ito r m al v lrs tn lc a) C ălsnu-
peste 6 500 mc.
faţa
sp e c ta to rilo r ve stitu l cor
acest sens, este necesar ca din
Petroşani care pînă la 1 oc­
Cu toate că planul este sub­
bărbătesc despre care vorbeş­
tombrie n-au încheiat nici un
te şl azi cu m ln d rle orice lo ­
lor şi întreprinderilor să se
le de la U.E.I.L. OrAştie
Iul.
produselor deşi au prim it co­
la
Im e d ia t
În fiin ţa re ,
după
menzi In proporţie însemnată. manifeste mai multă Iniţiati­ şi Petroşani au realizat In club ee m al alcătuiesc : o e-
vă şi
insistenţă la organele
Dacă ţinem seama că încheie­ tutelare, coordonatorii de ba­ prima decadă peste preve­ chlpă de da n su ri, două echipe
Conform programului stabi­ tn procesul verbal, nişte amin­ cal. Şl era necesar aceasta de­ ruia tl revină ca obligaţie să rea contractelor intră de regu­ lanţe şi unităţile furnizoare deri 530 mc buşteni, 105 dc te a tru ce Jucau piese In
lim b ile
şl
ro m ână
m aghiară,
mc cherestea, 345 mc lemn
lit şl potrivit statutului, in­ tiri. oarece — după cum este bine­ ţină seama de experienţa acu­ lă In atribuţiile furnizorilor, pentru a încheia într-un ter­ pentru celuloză şi 70 mc un cerc de m uzică In stru m e n ­
strucţiunilor conducerii de In primul rînd, biroul orga­ cunoscut — oamenii s-ar fi în­ mulată, de tot ce a fost nega­ rezultă că In perioada urmă­ men cît mal scurt întreaga ac­ lemn de mină. tală condus de, înce p ă to ru l pe
H um m el, o r­
a tu n ci, E m orieh
partid comuniştii de la spita­ nizaţiei de bază nu s-a afir­ cadrat In tendinţa generală de tiv în activitatea de ptnâ a­ toare conducerile Intreprlnde- tivitate de contractare. chestra de m a ndoline. La aces­
lul din Orâştie e-au întrunit mat ca un organ colectiv de progres, In cerinţele de a se cum şl să determine un nou tea sc m al adăuga o Inedită
in adunarea generală de dare acţiune, nu a făcut ce 1 s-a situa pe poziţiile cele mal !- cure al muncii viitoare. Hotâ- orchestră de m uzică po pulară
a ce lo r m a l v lrs tn lc l
(peste
de seamă şl alegeri. In mod recomandat, nu a putut rapor­ nalntate, de pe care se poate rîrea adoptată — cu valabili­ „De treci codrii de aramă...“ 50 dc n n l). E rau opt In s tru ­
firesc, adunarea a prilejuit un ta cu târle că şl-a materiali­ privi nivelul la care s-a ajuns tate pe doi ani — cuprinde în editura politică m e n tişti care. tn a n u l 1950, la
larg schimb de opinii, de s- zat angajamentul şl că şl-a şl reflecta spre sarcinile şl (dacă se ţine seama de reco­ Sugertnd o s im b o lic i tre ce ­ m ăm ăligă* la co m p e tiţiile arca­ un concura ţin u t In B ucureşti
s-au
b u cu ra t de ap re cie ri u-
nalizâ a activităţii trecute şl dovedit Învestitura. In ultimul obligaţiile de viitor ce apar, mandări) aarcinl şl obiective re do la vrem ea c o d rilo r de ş ilo r, de orie n ta re tu ris tic ă , o ri nnnlm c.
araraâ la cea a c o d rilo r de a r­
de reflectare asupra ce trebuie timp nu şl-a ţinut şedinţele. de flecare dată, mal mari — pentru fiecare domeniu din spi­ au apărut g in t, de Ia fre m ătă toarele pă ­ pe n tru cel m al fru m os costum A u rm a t o perioadă de 10
făcut în viitor. tal, Ea . trebuie urmărită cu a­ d u ri de fa g i la cele ninse de dc c a r n a v A l ic a llz a t cu m ijlo a ­ ani (1950-1060) In care s-n-, m al
cele o fe rite dc pădure.
Desigur, activitatea principa­ tenţie şi făcut totul pentru a A. Bolintineanu, m esteceni, peste 3 000 de p io ­ In a u riu l zilei în so rite de În jg h e b a t un co r m ix t co In
1962 apărea In tr-u n
progra m
lă a organizaţiei de partid din transpune în viaţă prevederile n ie ri $1 şcolari d in P e trlla , Pe­ toam nă, 14 roate aburlnd e de ra d io d ifu z a t, u lte rio r au apă­
Iscro n l şl A nluoasa
tro şa n i,
unitatea respectivă o constituie înscrise. M. Maliţa î Carta O.N.U. 9-au în tlln lt d u m in ică pe p la ­ m ăm ăligă — care cu ouă, care ru t g ru p u l vocal, brigada a r­
cu peşte, care cu m u jd e i — se
— sau ar trebui să o constituie Alegeri în organizaţiile de partid Avem toate motivele să luăm - Document al erei to u l de la cabana R usii ln tr-o înşiraseră la con cursul m ăies­ tistică dc ag itaţie, biblio teca
cu 20 ooo volum e.
— lărgirea şl influenţarea in în considerare angajamentul noastre. a tra ctivă acţiune pionierească, trie i culin a re . Fantezia, in v e n ­ ...A n ii au tre c u t, Ia r a c tiv ita ­
organizată de C o n siliu l m u n i­
bine a muncii cu oamenii, în­ comuniştilor — care au spus * • * Organizaţia Naţi­ cipal P etroşani al O rg a n iza ţi­ tiv ita te a creaseră d in cre n g u ­ tea c lu b u lu i a cunoscut o as­
ţe, fru n ze , flo ri, c iu lin i
cele
deosebi cu pacienţii, creşterea membrii săi a-au întllnlt rar, poate şl mal grele — dar eare pe nume multor lucruri — şl ei p io n ie rilo r. Plecare şcoală m al autentice şl v il în tru c h i­ censiune perm anentă. F o rm a ­
competenţei cadrelor medlco- nu au manifestat iniţiative, dau şi satisfacţii cu aceasta, am 2lce, „s-au uşu­ unilor Unite şl in­ şl-a ale9 un traseu p ro p riu pă ri ale toam nei M iile dc c ra ­ ţia dc estradă a depăşit faza
s im p le lo r program e a rtistice , a-
pe ntru a ajunge pe platou! dc
sanitare in tratamentele efec­ strădanie, şi, In ultima anali­ Mai apare ca aspect negativ rat" — de a-şl spori exigenţa stituţiile sale spe­ la cabană, unde u rm a u sâ p a r­ vate ro şii, prinse In clntec şl Jungtnd să susţină In to rm o i ca
Joc, au adus In c4a m al fr u ­
tuate. ridicarea pe trepte su- ză, dorinţa pentru a-şl duce lipsa de preocupare a mem­ faţă de activitatea biroului, fa­ cializate (documen­ tic ip e , după p re fe rin ţe , la moasa zl dc toam nă un salut fo rm a ţiile p rofesion iste spec­
p o rn it d in suflete tine re, salu­
perloare'a umanismului in re­ la îndeplinire sarcinile. Ne-a brilor de partid pentru spriji­ ţă de sarcinile multiple ce le te fundamentale). con cursul c o ru rilo r şl s o liş tilo r tu l p rim ă v e rii vira te i, al cop i­ tacole de estradă organizate,
„T in e re ţe ,
cele in titu la te :
ca
de m uzică po pulară, la În tre ­
laţia pacient-medic şl invers. fost dat să constatăm, din cri- nirea organizaţiilor de masă — au de realizat. Notăm şl anga­ cerea „P e n tru cea m al bună lă rie i fe ricite . eşti la tin e acasă*, „M e lo d ii,
Ineerdnd să evidenţieze tot ce tlcile adresate de unii mem­ sindicat şl tineret — astfel ca jamentul biroului nou ales, m e lo d ii", „P a ra d a m e lo d iilo r*,
s-a realizat pe această linie, bri al biroului secretarului, ele sâ-şl îndeplinească mal bi­ precum şi posibilităţile reale de „P o rta tiv u l tin e re ţii". A devă­
rate stag iuni susţine şl
fo r ­
documentele ş! discuţiile din că darea de seamă prezentată ne sarcinile şl să se înfăţişeze aici de a îmbunătăţi stilul şl m a ţia de m uzică populară cu
cadrul adunării s-au dovedit la recenta adunare nu a fost ca foruri competente, conşti­ metodele de muncă ale organi­ spectacolele ; „C ln tc c , Joc $1
voie b u n 4*, „C a rn a v a lu l clnte -
destul de veridice şl de vero­ văzută şl însuşită In întregime ente de marile atribuţii şl mi­ zaţiei şl, pe această cale, de a c u lu l şi d a n su lu i", „M tndră-1
simile. de toţi cei din birou şl că, In siuni încredinţate. Este totuşi conduce cu rezultate tot mal Valea S trc m lu i", „v in e S tre lu l
Sint meritorii încercările — locul consultărilor tovărăşeşti, un merit al organizaţiei de mari întreaga muncă politică, de la m u n te ". C ifra dc 31
destul de reuşite — ale vorbi­ al unei activităţi comune, s-a partid faptul că a sesizat a­ spectacole prezentate pe p ro ­
p ria scenă sau In lo ca lită ţile
torilor de a se situa pe o pos­ muncit de unul singur, pe a­ ceste neajunsuri şl că e-a an­ profesională şl administrativă Jud eţului este elocventă.
tură combativă, de a „pune pucate, aşa ca să se poată gajat să le înlăture. din spital. C ercul do m uzică, de a c ti­
degetul pe rănile“ (carenţele) spune că s-a făcut clte ceva. S. ALBEANU vita te a căruia sc ocupâ pro-
foe oru l E m crich H um m el, con­
ce se mal fac simţite la spital Criticii secretarului au trecut A fost ales un nou birou, că­ stitu ie o Im p o rta n tă pe pinieră
şi de a jalona activităţi de Insă cu vederea peste lipsuri­ de tine re tale nte.
perspectivă menite să Îmbu­ le lor In raport cu atribuţiile Legat dc a ctivita te a pro d u c­
nătăţească mal substanţial şl obligaţiile ce le aveau, in tivă , un a p ort Însem nat şl-1
munca de ansamblu. O Impre­ speţă cu dreptul lor de a In­ Organizarea desfacerii aduc lectoratele tehnice, sim ­
pozioanele, sch im b u rile de e x ­
sie plăcută au 'lăsat în reco­ terveni pe lingă secretar sau perienţă, e xp unerile pe tem e
mandările (pînă la un anumit in cadrul organizaţiei pentru dc p ro ie cţia m u n c ii, film e le
loc şl angajamentele) de a ta- a schimba starea de lucruri docum entare. Acestora li se a ­
daugă, cxiin zîn d aria a c tiv ită ­
oe totul pentru ca medicul, lu­ supărătoare prin autoservire ţii dc clu b , lectoratele do c u l­
crătorul sanitar sau auxiliar de tu ră generală, con cu rsu rile
aici să-şi sporească eforturile Exemplul muncii biroului, de „C in e ştie clştlgă* ce so bu cu­
ră dc m u ltă apreciere. E flcleu-
pentru a se prezenta bine, data aceasta exemplul negativ, tele afara, în aer liber. Direc­ ţa lo r sc face s im ţită la n ive ­
intr-o unitate inseparabilă in­ s-a resimţit în întreaga activi­ torul O C.L, alimentara trebuie lu l uzinei.
tre ci ca salariat şl el ca om tate a organizaţiei, a multor sâ se descurce singur cu găsi­ l'r iv iiă in ansam blul el, a c ti­
al societăţii noastre socialiste, membri de partid de la spital. rea unui binevoitor care să vitatea C lu b u lu i s in d ica te lo r
din C&lau, de la în fiin ţa re ?l
Jn relaţiile cu „lumea dinafa­ Numai aşa se explică faptul construiască centrul amintit de plnă in prezent, ne apare as­
ră'1, astfel ca demnitatea, per­ că, nici adunările ei nu s-au - Aşa ceva am cerut şi noi piine şi lapte dor Direcţia co­ tăzi ea un însem nat fa cto r
ţinut cu regularitate şl că
sonalitatea, întregul profil la direcţia O.C I. sa ne facă mercială judeţeană, consiliul c u ltu ra l-a rtis tic şl de rid ica re
moral-politic să se afirme In­ în analizele şl dezbaterile Am notot bunele intenţii ale popular municipal nu şi-au o- a n iv e lu lu i p re g ă tirii p ro fe sio ­
tr-o ţinută fără reproşuri. ce au avut loc, nu s-au abor­ şefului de magazin... dar care firmot Intenţiile de a-şi folosi nale. In con tinuă ascensiune şi
pe rfecţio nare .
Cu optica ziaristului bine dat întotdeauna problemele ma­ nu rezolvă nimic şi l-am rugat autoritatea in acest scop. Şi
Intenţionat sau cu a omului jore de partid, profesionale pe Inginerul Dumitru Fleoncu, M. BODEA
dezbărat de orice prejudecăţi sau admtnlstratlv-gospodâreştl. directorul întreprinderii de pa­ doar e vorbo de deservirea a
sau alte idei preconcepute, s-a Valorificarea în mal mare nificaţii, să ne spună dacă se circa 4 000 de cetăţeni.
putut constata — In cadrul a- măsură a potenţialului material poate îmbunătăţi graficul de o-
celelaşl adunări — existenţa şl uman de care organizaţia provizionare cu piine la ma­
unor minusuri care, sub ochii respectivă dispune ar fi con­ gazinul 30.
tuturor, datorită unor factori dus, cu siguranţă, la crearea - Noi, ne-a răspuns dînsul, Rlnduriîe de faţă se vor fiii de moţi din Vaţa i-au în- preună cu sutele de pionieri a fost gazda unei originale Certej oale şi urcioare lucra­
de ordin subiectiv, şi-au făcut unul climat mal favorabil respectăm graficul dot de un mesaj adresat acelor pro­ limpinat In Dealul Mare, — gazde şi oaspeţi — cu pro­ ,,Şezători de la Vaţa". Cine
apariţia, dimlnuînd anumite spiritului critic şl autocritic O.C.L., odică livrăm magazinu­ fesori fi învăţători care au le-au înmînat „permisul de fesori şi învăţători, au vizitot ar fi spus că fetele acelea, ce te (n sat şi cînd comandantul
merite şi aspecte pozitive, cre- şl, de aici, la o mal rodnică lui 30, dimineaţa 20 la suta primit frumoasa — dar de liberă trecere" în Ţara Za- întreprinderea minieră. Era se întreceau la tors fuiorul şi detaşamentului clasei a Vll-a
Ind, în ultimă analiză, impre­ muncă educativă, la dezvolta­ din piineo comandată, iar 80 joc uşoara — misiune de a randului, oferindu-le, pmâ in duminică, dar oamenii Certe- în cusături pe fir, ori flăcăii de la Certej inmîna albume
sia (ca să nu spunem convin­ rea glndlrli creatoare, la între­ la sulă, după masă. Daco din coordona şi organiza activită­ sat, o drumeţie încărcată de jului lucrau. Era una din zi­ ce incrustau in lemn adevă­ şi flori pionierilor de la Va­
gerea) că multiplele şi realele girea concepţiei socialiste des­ cauza plinii se produc aglo­ ţile pioniereşti. Un mesaj ca­ surprize. Acum, cînd moţii lele oferite ţării in contul rate poezii ale folclorului, ţa, dar mai ales atunci cind,
rezerve, posibilităţi şi condiţii pre muncă şi viaţă, despre meraţii după maso, sa facem re să constituie pentru fieca­ in careul din curtea şcolii,
nu au fost suficient valorificate ansamblul obligaţiilor şl drep­ alt grafic. re comandant do pionieri le erau oaspeţi, intrarea fn refacerii. Aşa că vizita la în­ sînt elevi de şcoală ! Snoave­ glasurile tuturor s-au unit in
în interesul general al spita­ turilor fiecărui salariat. - Adevărul e. spune tovară­ îndemn la muncă, la mani­ Certej le-a fost făcută prin- treprindere a însemnat pen­ le, ghicitorile, clntecele, entuziastul „Tricolor", in
lului. a! oamenilor. Existenţa unor preocupări şul Ion Mărgineanu, directorul festări inedite spre a îmbo­ tr-o „galerie de mină", con­ tru copii nu numai o cunoaş­ basmele, strigăturile — toa­ timp ce steagul cu culorile
Mai întîi, cîteva consideren­ mai atente pentru afirmarea O.C.L. Alimentaro Deva, că ori­ găţi şi înfrumuseţa cu noi cu­ struită din verdeaţă din care tere a obiectivelor economi- te în vorbirea autentic mo­ patriei se înălţa pe catarg.
te despre activitatea internă a rolului de conducător şl a com­ ce om face, magazinul acesta lori peisajul ariilor copilări­ Iar dacă Dora Selagca de la
organizaţiei de la alegerile petenţei organizaţiei de partid tot aglomerat va fi. Şi va fi o- ei. Pentru că acţiunea „ Dru­ Vaţa şi Lia Sorescu de la
precedente pînă în prezent. Şi ar fi putut avea ca rezultat şa pînă cînd scoatem de acolo meţie fn ospeţie", ce face o­ Certej au stat mai mult îm­
atunci, ca şl acum, e-au pur­ dezvoltarea succeselor şi a ex­ plinea şi laptele Avem pro­ biectul acestui reporta;, s-a preună, nimeni nu s-a supă­
tat discuţii, s-au exprimat an­ perienţei doblndlte pe linie iect, avem fonduri pentru con­ rat. S-au regăsit după anii
gajamente, 8-au făcut promi­ profesională, autodepâşîrea po- strucţia unui nou centru de urut şi o reuşit să fie o ma­ petrecuţi în aceeaşi clasă Iq li­
siuni şi recomandări Trist este Utlco-ldeologlcâ şi de specia­ desfacere a acestor produse nifestare cu adinei valenţe ceul pedagogic, şi cîte nu a­
însă că unele au rămas acrise litate a fiecărui cadru medi- dar nu are cine să ni l con­ educative, liantul unei prie­ veau să-şi împărtăşească ?
tenii frumoase şi trainice in­
struiască. Am mers pe la toţi tre pionierii şi dascălii din Bucuriile dc azi de la cate­
cei care se ocupă cu construc­ două şcoli hunedorene. dră sau emoţiile examenelor
ţiile. Nimeni nu a vrut să con­ prin care îşi desăvirşcsc pre­
Iniţiată, în urmă cu un an,
tracteze cu noi lucrarea res­ de profesorul Nicolac Cris- gătirea profesională. $i dacă
w m pectivă. tca, comandantul unităţii de cci doi directori de şcoli —
Bogdan Poraicu şi Sabin Se
Cu aceosta punem şl noi li „mineri" (cine ştie dacă ce, a procesului de produc­ ţească — au dăruit localnici­
punct investigaţiilor in numele pionieri de la Şcoala genera­ prin acest original joc, cci ţie de aici, nu numai o preo­ lor o după-amiazâ încărcată lagea — şi cei doi. coman­
timpului pierdut cu orele Io lă din Vaţa de Jos, „drume­ 11 elevi nu şi-au anticipat rientare profesională, ci şi o de frumuseţi. danţi de unităţi de pionieri
cumpărături de circa 4 000 de ţia" a găsit sensibile rezonan­ viitoarea profesie I) ieşiţi din autentică lecţie de patrio­ Să fi fost, oare, această ac­ — Sabina Lazăr şi Nicolae
cumpărători. Dar ne întrebam: ţe în rlndul pionierilor şi „adincuri", încadraţi dc ti­ tism. ţiune pionierească o drume­ Cristca — au zăbovit mai
dascălilor de la Liceul din
dacă pentru problemele ridi­ Certeju de Sus. Iar dacă a­ nere în costume naţionale, Au ştiut gazdele să-şi pri­ ţie a prieteniei ? Să sc fi in- mult unii cu alţii, nu e toi
cate de aprovizionarea şi or­ cum, ciad acţiunea se află la i-ou primit tn rfnt şi vese­ mească musafirii — inccpind lărit, prin ca, mai mult, lian­ o dovadă a prieteniei? O pri­
WBSÂ ganizarea judicioasă o comer­ a doua sa ediţie, zilele au­ lie. Frumuseţea manifestări­ cu acţiunile inedite şi pînă tul dintre copiii şi dascălii etenie cc-şi are adinei re.zo
ţului într-un singur magazin a tumnale capricioase şi reci lor pregătite şi desfăşurate a la bucatele gustoase, pregă­ celor două şcoli? Cu siguran­ nanţe în rezultatele de pro-
trebuit să batem la atitea uşi au barat, pe alocuri, desfăşu­ strecurat în inimile fiecărui tite anume de meşterul bu­ ţă ! Am simţit acest liant şi movabilitate ale celor două
in căutare de răspuns, pentru pionier şi dascăl căldura cătar Szekely, dar nici oas­
t i P rarea manifestărilor, ele n-au ciad profesorul I. Diacones- şcoli, in acţiunile educative,
probleme mai grele, mai de prieteniei. Cind s-au regăsit, peţii jp-au venit „oricum" în cu de la Certej a unit glasul
ansamblu ole comerţului la cî- putut diminua cu nimic fru­ după un an, pionierele Ana drumeţie. După parada nea­ ciorii sale cu glasul viorii în­ in încercările cadrelor didac­
te trebuie să batem ? Se pro­ museţea prieteniei statorni­ Timpa şi Rodica Pirva. Lc- semuitelor costume moţeşti, văţătorului Coif de la Vaţa tice de o adăuga nuanţe noi
duce aglomeraţie din cauza cite între cele două unităţi tiţia Aeram şi Aurora Albu. încheiată intr-o ţarină înfo­ intr-o ţarină moţească, l-am peisajului tonic al anilor pi-
Secţia de nasturi a l.l.l. Deva. La marina verticala de In­ desfacerii laptelui prin acest şcolare. şi-au înmînat cadouri, pre­ cată, încinsă in centrul co­ înţeles şi cînd comandantul onienei,
jectat. ¡rina Qalai supraveghează atent tehnologia fabricării. magazin, dar factorii răspun­ Cu un an tu urmii, cinci gătite cu migală şi nu s-au munei. ce a slirnit admiraţia unităţii dc pionieri de la Va­
Foto : N. GHENA zători de buna desfăşurare o certejenii au mers in ospeţie, mai despărţit toată ziua. Im- localnicilor, căminul cultural ţa dăruia pionierilor de la LUCIA LIC1U
comerţului în municipiul Deva
dau soluţia : să se vlndo lap­