Page 52 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 52
ORUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4905 ^ JOI 15 OCfOMSRIE 1970
Preşedintele Nicolae Ceauşescu Prima şedinţă a
t
t
a primit la reşedinţa sa din celei de-a 25-a ATLAS
sesiuni jubiliare a
New York pe Mitchell Sharp, Adunării Generale
ministrul afacerilor externe a DEŞERT SAHARIAN
PE LOCUL
MARII MEDITERANE
al Canadei gerpres). — Adunarea Gene Se pare că în locul
NAŢIUNILE UNITE 14 (A-
rală a O.N.U, s-a întrunit Mării Mediteranc de as
tăzi se întindea fn ur
miercuri dimineaţa in prima
NEW YORK. — Preşedin La întrevedere au asistat schimb de vederi cu privire şedinţă a sesiunii sale jubi mă cu 5,5—12 milioane
tele Consiliului de Stal al Corneliu Mănescu, ministrul la problemele actuale ale vie liare. de ani un... deşert saha
Republicii Socialiste Româ afacerilor externe al Româ ţii internaţionale, inclusiv întrunirea a fost deschisă rian. ipoteza a jost for
nia, Nicolae Ceauşescu, a niei, precum şi membri ni problema securităţii europene de preşedintele Adunării Ge mulată de o echipă de
primit la reşedinţa sa conducerii Ministerului Afa şi a pregătirilor in vederea nerale, Edvard Hambro, care cercetători americani
din New York. sediul misiu cerilor Externe al Canadei, ai unei conferinţe europene dc a relevat că telul sesiunii ju de la Universitatea Co
nii române de pe lingă Na misiunii permanente şi ai de securitate şi pace Cu prilejul biliare este de a reafirma in lumbia, condusă de dr.
ţiunile Unite — pe Mitchell legaţiei acestei ţâri la O.N.U. întrevederii, s-a exprimat do rrederea ţărilor membre în WiMam Ryan, care a e-
Sharp, ministrul afacerilor In timpul convorbim, in rinţa reciprocă de a se dez Carta ON U. şi de a facilita icctuat o serie, de foraje
externe al Canadei, şeful de cursul căreia au fost aborda volta relaţiile rumăno-cana- întreprinderea de noi eforturi iu diferite zone din
legaţiei canadiene la cea de-a te unele aspecte ale activită diene în toate domeniile, in pentru transpunerea ei efecti bazinul mediteranean. «
25-a sesiune a Adunării Ge ţii ?i rolului Naţiunilor Uni clusiv pe planul cooperării e vă în practică. Dispunerea straturilor
nerale a O.N.U. te, a avut loc totodată un conomice. geologice ar indica fap
Au mai pronunţat discursuri tul că in urma ridicării
ministrul de externe al Cana Reprezentanţi din peste 116 state, printre le, problemele şi necesităţile sale, participa lanţurilor de munţi, ba
dei. Mitchell Sharp, trimisul
Vizita la muzeul Guggenheim personal al Şahinşahuluî Ira care şi ai ţârii noastre, au luat parte la dez cheiate. zinul mediteranean a
rea lui la dezvoltarea naţională" au fost în
fost izolat de Oceanul
baterile celui de-al treilea comitet (social, u
nului, prinţesa Ashraf
Pah-
lavj, primul ministru al Peru manitar şi cultural) din cadrul celei de-a 25-a Atlantic şi indian. De
oarece cantitatea de apă
sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. Dezba
lui, Ernesto MonLigne, şi re terile asupra primului punct al agendei, „Ti fn foto ; Şedinţa celui de-al treilea comitet, adusă de fluvii era mai
In cursul dimineţii de liu Bogdan, cunoscutul muzeu înalţilor oaspeţi preţioasele prezentantul Greciei, Chris prezidat de Mia Groza, reprezentanta ţârii mică decît cea evapora
miercuri, tovarăşul Nicolae Guggenheim. colecţii de artă contemporană neretul, educaţia sa in spiritul respectului noastre, aleasă preşedintă a celui de-al trei tă de soaie, Marea Me-
Ceauşescu şi soţia, Elena P r e ş e d i n t e l e Nicolae tian Palamas. drepturilor omului şi libertăţilor fundamenta lea comitet. diterană s-a transfor
Ceauşescu, au vizitat, împreu Ceauşescu a fost înlîmpinat ale muzeului, renumite in în mat intr-un deşert. In
nă cu tovarăşul Dumitru Po- de directorul muzeului, Tho treaga lume pentru înalta lor cele din urmă, erodarea
pescu şi ambasadorul Corne- mas Messer, care «a prezentat valoare artistică. lanţului de munţi din
Proiect de concluzie Lucrările sesiunii Comitetului zona Gibraltarului a
dus la deschiderea unei
Dejun oferit în onoarea strimtori şi la restabili
rea comunicaţiei cu O-
adoptat de ll.N.C.T.A.I). pe întreaga indie a partidului reanul Atlantic, avlnd
preşedintelui de stat drept rezultat revenirea
la nivel normal a ape
GENEVA 14 (Agerpres) — ţară care acordă preferinţe, lor Mării Mcditcrane.
Nicolae Ceauşescu Comitelui special de prefe cu ocazia prezentării sistemu Cnngresul Naţional Indian „ZIUA LUI
rinţe al UNCTAD a adoptat,
lui spre aprobare parlamen
după lungi dezbateri, un pro telor respective. DELHI 14 (Agerpres). — interne şî externe care stau CRISTOFOR COLUMB”
iect de concluzii, prin care se Luînd cuvînlul în încheie La Fatna — capitala stalu în faţa partidului Congresul Deşi Genova este in
In onoarea preşedintelui şedintele companiilor de asi liului dc administraţie al „The constituie sistemul generali rea dezbaterilor, preşedintele lui Biliar — sc desfăşoară lu Naţional Indian şt a guver curs de refacere după
Consiliului de Stat al Româ gurare a transportului călăto Anaconda Company”, Whit zat de preferinţe în favoarea Comitetului special de prefe crările .sesiunii Comitetului pe nului Vorbitorul s-a referii gravele inundaţii de
niei, Nicolae Ceauşescu, pre rilor „The Travelers Insuran ney Slone, preşedintele cor tarilor în curs de dezvoltare. rinţe. ambasadorul indian T. întreaga Tndie a partidului Ia necesitatea îmbunătăţirii săptămina trecută, ora
şedintele băncii „Chase Man ce Companies", J. Richardson poraţiei „Slone and Webster”, N-a fost instaurat un sistem Swammalhan, şi secretarul Congresul Naţional Indian. condiţiilor de viaţă îi mase şul a sărbătorit „Ziua
hattan“, David Rockefeller, a Diworth, reprezentant al com Willard e Butcher, vicepreşe uniform de preferinţe, cum general al UNCTAD. M. Pe- Pe ordinea de zi sini înscri lor. lichidării mizeriei şi şo lui Cvistofor Columb“,
oferit miercuri un dejun. Şe paniei „Rockefeller Family dinte executiv al „The Chase se prevedea iniţial, ci fieca rez-Guerrero, au subliniat im se. între altele, rezoluţii re majului, la sarcinile dezvol aniversarea descoperirii
ful statului român a fost înso and the Asociates", William Manhattan Bank” şi preşedin re ţară sau grup de ţâri va portanţa adoptării sistemului feritoare la situaţia politică tării economice a Indiei şi a continentului american
ţit de Dumitru Popescu, pre Hewlett, preşedintele Consi te al Consiliului de adminis acorda preferinţele conform generalizat de preferinţe, ca şi economică a Indiei şi la înfăptuirii reformei agrare. dc către celebrul său
cum şi de ambasadorul Cor- liului de administraţie al traţie al filialelor din străină propriilor principii. Elemen re constituie începutul unei consolidarea nudurilor parti Vorbitorul a reafirmat inten fiu.
nelîu Bogdan şi ministrul ad companiei „Hewlett-Packard", tate al „Chase Manhattan O tul comun constă în scutirea noi etape în relaţiile econo dului La dezbateri participă ţia guvernului indian şî n Anul acesta, „Premiul
junct al comerţului exterior, Frederick Kappel, fost preşe verseas Corporation ” şi alţi de laxe vamale a produselor mice internaţionale. Princi primul ministru. Indira partidului de guvernâmînt de I Cristofor Columb“ a
Nicolae Nicolae. dinte al Consiliului de admi reprezentanţi marcanţi ai cer cuprinse în sistemul de pre piul clauzei naţiunii celei mai Gandhi. preşedintele partidu a promova în relaţiile exter fost decernat coman
ferinţe Unele ţâri acordă a
înaintea dejunului, preşedin nistraţie al companiei „Ameri curilor economice şi financia ceste scutiri nelimitat, altele favorizate şi reciorocităţii în lui. Jngjivnn Ram, membri ne o politică de nealiniere dantului petrolierului
cetează a mai fi regula ex
tele Nicolae Ceauşescu şi Da can Telephone and Telegraph re din S.U A în limita unor plafoane sau clusivă a relaţiilor economice ai guvernului şi delegaţi din bazată re principiile libertă „Manhattan", căpitanul
vid Rockefeller au avut o con Co.", Ralph Lazarus, preşedin In cursul dejunului. care condiţii Beneficiarii sistemu d* ntre state, instaurîndu-se tonte statele ţii. păcii şi securităţii. Gu G. Steward, care a con
vorbire în cabinetul de lucru tele corporaţiei „Federated s-o desfăşurat intr-o atmosfe lui generalizat de preferinţe principiul nereri proci lăţii în La deschiderea sesiunii, vernul Indiei, a spus el, se dus nava din Oceanul
al preşedintelui băncii. La de Department Stores inc.’, Je- ră destinsă, au fost discutate urmează să fie stabiliţi, în favoarea unor ţâri în curs de Jagjivan Ram a rostit o cu- pronunţă pentru reglementa Atlantic in Pacific prin
vîntnre în care a abordat o
jun au luat parte George Roe- remish Milbank jr., preşedin probleme referitoare la dez general, pe baza principiului dezvoltare, in vederea spriji serie de aspecte «ale politicii rea politică paşnică a tutu aşa-numilul „Pasaj de
der jr., vicepreşedintele Con tele firmei „Commercial Sol voltarea colaborării şi coope autoselectiei. In şedinţa fina nirii eforturilor acestor ţâri ror problemelor litigioase. nord-vest". El a deschis
siliului de administraţie al vents Corporation", C Jay rării economice între România lă. reprezentantul României, de a ajunge la nivelul eco astfel. după tentative
băncii, J. Doyle Dewitt, pre- Parkinson, preşedintele Consi- şi S.U A. care au durat cinci se-
Mircea Petrescu, a prezentat nomic atins de ţările dezvol
o declaraţie în care sînt ex tate. col&, o linie de naviga
puse temeiurile pentru care Consiliul UNCTAD a apro ţie intre Europa şi Asia
Preşedintele Nicolae Ceauşescu România face parte din rîn- bat raportul Comitetului spe merciale — travcrsînd
— destinată navelor co
dul ţârilor beneficiare.
De
cial de preferinţe şi a decis
BUDAPESTA. - Miercuri
claraţii similare au prezentat ca el să fie prezentat Adu au început la Budapesta cercul arctic.
a plecat într-o călătorie apoi reprezentanţii Bulgariei, nării Generale a O.N.U. spre lucrările consfătuirii se LĂCUSTELE - DUŞMAN
a fi incorporat în strategia
Cubei. Turciei, Greciei şi al
cretarilor generali ai aca
tor ţâri. O hotârîre finală ur
lea deceniu al dezvoltării.
mează a fi luată de fiecare generală a celui de-al doi demiilor de ştiinţe din u AL CULTURILOR
AGRICOLE
nele ţări socialiste, la ca
pe Coasta de vest a S.U.A. re participă reprezentanţi Unul dintre cei mai
ai academiilor din Ceho
slovacia, R.P.D. Coreea vechi duşmani ai cullu
nă, Cuba, R.D. Germană, iilor agricole, lăcustele,
NEW YORK. — Miercuri triale, agricole şi de interes tre la Washington, Corneliu Mongolia, Polonia, Repu pot declanşa in curînd
după - amiază, preşedintele social-cuitural. Bogdan, şi alte persoane ofi blica Socialistă România, un nou „război", a aver
Consiliului de Stat, Nicolae Tovarăşul Nicolae Ceauşescu ciale române. Ungaria şî Uniunea So tizat Organizaţia Naţiu
Ceauşescu, împreună cu so este însoţit de Dumitru Po .Şeful statului român călă g u v e r n n e z vietică. nilor Unite pentru Ali
ţia. Elena Ceauşescu, a ple pescu, membru al Comitetu toreşte cu un avion special mentaţie şi Agricultură
cat într-o călătorie pe Coasta lui Executiv, secretar al CC. al Casei Albe, fiind în (F.A.O.). In raportul
de vest a Statelor Unite, un al P.C.R., deputat în Marea soţit de W. Codus, reprezen BEIRUT 14 (Agerpres). — prezidat de Saeb Salam, co prezentat dc un comitet
de va vizita oraşele Los An După opt zile de consultări, mentatorii relevă faptul că special, însărcinat cu e
premierul libanez, Saeb Sa
geles şi San Francisco, pre Adunare Naţională, precum tant a) Departamentului de lam, desemnat de preşedinte principalele portofolii au fost LUSAKA. — In cadrul vizitei pe care o întreprinde la laborarea măsurilor dc
cum şi unele obiective indus şî de ambasadorul ţârii noas- Stal al S.U.A. distribuite unor experţi in di Lusalra, secretarul general al Organizaţiei Unităţii Afri combatere a lăcustelor
le Suleiman Frangieh, a for verse domenii, precum şi u
mat noul guvern. In afară de nor personalităţi ale vieţii cane, Diallo TelIi, a avut o întrevedere cu preşedintele de deşert, s-a precizat
prerogativele de şef al cabi publicistice. Zambiei, Kenneth Kaunda, Convorbirile ou fost consa că aceşti dăunători au
netului, Saeb Salam cumulea Se menţionează că „ Saeb crate examinării unor probleme majore politice şi eco Şi fost semnalaţi in ves
tul Africii (Mauritania,
nomice ale continentului ofrican şi o posibilităţilor de
Cea de-a 20-a sesiune a Consiliului General ză şi funcţia de ministru de Salam a constituit acest gu tronspunere în practico o rezoluţiilor odoptote de parti Mali ele.) şi că ploile
interne. Vicepremier şi minis
vern după ce, în cursul con
cipanţii Io ceo de-o 7-o sesiune la nivel înalt o O.U.A. O
abundente căzute recent
tru al educaţiei şi informaţi
sultărilor cu liderii diferite
ilor a fost numit Ghassan lor blocuri parlamentare, nu atenţie deosebită o fost acordată măsurilor pe core ţările au favorizat înmulţirea
Tueini, iar conducerea Minis s-a putut realiza un consens membre ale Organizoţiei Unităţii Africane au hotărît să lor.
le adopte în vederea intensificării blocadei economice
al federaţiei Sindicale Mondiale terului Afacerilor Externe l-a in privinţa reprezentării a împotriva regimurilor rasiste din Rhodesia şi Republica zintă un pericol poten
„Actuala situaţie pre
fost încredinţată lui Khalil
cestor grupări în noul cabi
Abu Hamad. Portofoliile a - net. In legătură cu aceasta, Sud-Afrieonă. ţial, care poate produce,
pârâriî şi agriculturii au fost premierul Saeb Salam a de BUENOS AIRES. - Ministrul de Interne argentinian, dacă nu c controlată, o
nouă invazie
MOSCOVA 14. — Corespon F.S.M. va putea să aprolunde- In ultima parte a interven preluate de Edward Souma ; clarat că a încercat să for Eduardo Mcloughlin, şi-a prezentat demisia preşedinte
meze o echipă
ministerială
dentul Agerpres, Laurenţiu ze cunoaşterea problemelor ţiei sale, vorbitorul a făcut o postul de ministru al finan exclusiv parlamentară, dar a lui Roberto Levingston. Nu se cunosc încă motivele aces RĂZBOIUL
Duţă, transmite : La Casa Sin specifice ale fiecărui conti amplă expunere asupra pozi ţelor este deţinut de Elias fost nevoit să renunţe Ia a- tei demisii, dor în cercurile politice ergentiniene se relevă
dicatelor din Moscova conti nent, fiecărei ţâri, fiecărei ra ţiei ţării noastre faţă de prin Saba ceastâ tentativă, din cauza că ea or fî survenit în urma neînţelegerilor dintre fostul ÎMPOTRIVA MODEI
nuă lucrările celei de-a 20-a muri de producţie. cipalele probleme internaţio Referindu-se la componen dificultăţilor pe care le-a în- ministru de interne şi preşedintele ţării asupra unor pro
sesiuni a Consiliului General Subliniind importanţa deo ţa actualului guvern libanez timpinat. bleme politice. Războiul cel mai „re
al Federaţiei Sindicale Mon sebită a legăturilor bilaterale nale actuale. Agenţia Associoted Press este de părere că demisio ce" (în adevăratul sens
al cuvintului) l-a dus
diale. între organizaţiile sindicale, lui Mcloughlin or puteo antrena o primo criză mojorâ Napoleon Bonaparte
In şedinţa de miercuri du- pentru realizarea unităţii de o guvernului orgentinîan, instalat doar cu patru Iun! în
pă-amiază. a luat cuvînlul to acţiune în mişcarea sindicală urmă. cu... doamnele de la
curtea Franţei secolului
varăşul Florian Dănălache, internaţională, vorbitorul a al XVllI-lea. Grijuliu
preşedintele Consiliului Cen arătat că U.G.S.R. a căutat, Acord iordano-palestinian MOSCOVA. - Alexei Kosighin, preşedintele Consiliu faţă de dezvoltarea in
tral al Uniunii Generale a atît în cadrul FS.M., cît şi al lui de Miniştri al Uniunii Sovietice, l-a primit la Kremlin dustriei textile a Fran
Sindicatelor din România. contactelor sale bilaterale cu pe generalul Hammad Shehab, ministrul apărării al Ira ţei, Napoleon a sugerai
In cuvîntarea sa, tovarăşul organizaţiile afiliate, neafilia kului. După cum menţionează ogenţia ÎASS, cu acest pri respectivelor doamne
Florîan Dănălache a subliniat te sau autonome, să contribuie AMMAN 14 (Agerpres). — cestui comitet va fi stabilit asemenea, parâzile militare, lej o avut loc o convorbire privind dezvoltarea în conti
importanţa deosebită a actua la statornicirea unor relaţii Referindu-se la acordul sem la Amman, urmînd ca în di precum şi manevrele unită nuare a relaţiilor de prietenie şi coloborare multilaterală să-şi confecţioneze ro
chii din catifea şi bro
lei sesiuni, arâlînd că unita bazate pe principiile egalităţii nat marţi seara de regele verse oraşe ale ţârii să fie ţilor de comando în regiunile între Unîuneo Sovietico şi Irak.
tea de acţiune a mişcării sin în drepturi, neamestecului în Hussein al Iordaniei şi Yas deschise birouri ale sale locuite. Disciplina fedainilor La convorbire, care s-o desfăşurat într-o atmosferă cart. produse în ţară şi
dicale râmîne în continuare treburile interne şi respectu ser Arafat, preşedintele Co Totodată, se menţionează că va fi asigurată de către Co prietenească, o participat, de osemenea, mareşalul An nu din muselină şi tul,
unul dintre obiectivele de ba lui reciproc, considerînd că mitetului Central al mişcării el este răspunzător în faţa mandamentul luptei arabe drei Greciko, ministrul apărări! ol U R S.S. mărfuri ce se importau,
ză ale centralelor afiliate la numai în acest fel pot fi înlă de rezistenţă palestiniene, guvernului iordanian, consti palestiniene, dar cazurile de dar erau la modă. $i
F.S.M. turate părerile preconcepute, Bahî Ladgham, premierul tu tuind în acelaşi timp orga infracţiuni semnalate în rîn- NEW YORK, - Un grup de reprezentanţi aî Ministe pentru a le convinge,
Napoleon a ordonat ri
Refacerea şi dezvoltarea u- poate fi creat climatul de lu nisian, care a fost numit pre nismul care face legătura durile lor vor fi aduse în faţa rului Industriei Electrotehnice a U.R.S.S., condus de mi dată. pe im ger cumplit,
nilăţii de acţiune este favori cru necesar unei cooperări şedinte al Comitetului Supe dintre acesta şi foiţele pa instanţelor civile iordaniene. nistrul A. K. Antonov, a făcut o vizită în S.U.A., Ia invi ca la Tuilleries să nu se
zată în zilele noastre de creş reale şi trainice, unei adevă rior Arab, a menţionat că a lestiniene. / Un comitet care va fi for taţia societăţii „General Electric". facă focul. Dar din a-
terea continuă a forţelor re rate unităţi de acţiune a celor cesta „a fost încheiat pe baza Acordul garantează o liber mat din trei membri şi con Subliniind că scopul vizitei o constat în stabilireo de ccastă înfruntare, împă
voluţionare, democratice, pro ce muncesc. In activitatea in respectului mutual şi că este tate totală de mişcare pentru dus de Bahi Ladgham va su contacte cu „General Electric", ministrul sovietic o rele ratul victorios pe cim-
gresiste şi iubitoare de pace. ternaţională a U.G.S.R., prin menit să asigure suveranita forţele de comando palestini praveghea aplicarea acordului vat ca vizita în S.U.A. a oferit specialiştilor sovietici po purile dc luptă, a ieşit
După părerea noastră, a spus cipalul loc l-au ocupat rela tea stalului iordanian, garan- ene şi vehiculele lor ; fedai- amintit. sibilitatea de o se convinge de interesul manifestat de învins; preferind să tre
vorbitorul, înviorarea şi dez ţiile de prietenie cu sindica tîndu-i libera conducere a nii vor fi trataţi în acelaşi După anunţarea amănunte cercurile economice americane faţă de stabilirea unor mure dc frig sau chiar
voltarea activităţii F.S.M. de tele din ţările socialiste. Tot problemelor interne şi conso- mod ca şi membrii forţelor lor referitoare la conţinutul relaţii de afaceri cu U R.S.S. să se îmbolnăvească,
pinde de capacitatea sa de a odată, pornind de la comu lidînd, totodată, ordinea pu armate iordaniene, dar nu concret al acordului, postul doamnele au continuat
de radio Amman a transmis
găsi obiectivele comune ale nitatea intereselor fundamen blică“ . vor avea dreptul să poarte o declaraţie regelui Hussein BRUXELLES. - Pentru prima oară din 1830, Parlamen .să apară la curte îmbră
tuturor organizaţiilor, prin tale ale celor ce muncesc, Potrivit agenţiilor de pre arme în interiorul oraşelor, privind eliberarea tuturor fe tul belgian şi-a reluat marţi lucrările sesiunii de toamnă cate în rochii diafane
consultări cît mai largi, sin U.G.S.R. şi-a lărgit legăturile să, acordul prevede recunoaş decît în cazuri excepţionale dainilor reţinuţi în timpul cu o lună mai devreme. Devansareo dezboterllor o fost de... muselină şi iul.
tetizarea punctelor de vedere cu organizaţii sindicale dife terea Comitetului Central al (fac excepţie unităţile specia ciocnirilor din luna septem determinată de necesitatea studierii rapide a bugetului
le de miliţie ale forţelor pa
şi a experienţei tuturor cen rite din ţâri cu altă orînduire mişcării palestiniene de că lestiniene). Sînt interzise, de brie. pentru următorul on financîor, precum şi de oile proble AU FOST GĂSITE
tralelor afiliate. In acest fel, soclal-politieâ. tre regele Hussein ; sediul a- me de interes politic general. BIJUTERIILE
LUXEMBURG. - Reuniţi la Luxemburg pentru o scurtă SOPHIEI LOREN
sesiune specială, miniştrii însărcinaţi cu problemele cer
cetărilor ştiinţifice din cele şase ţâri membre ale Pieţei O parte a bijuteriilor
R.F.G. - De cîteva xile comune au aprobat bugetul pentrul anul 1971 al Eurato- furate duminică vedetei
in regiunea bazinului mului. El se cifrează lo 59 milioane dolari şi este des de cinema, Sophia Lo
Ruhr s-au înregistrat gre tinat susţinerii cercetărilor nucleare întreprinse în comun ren, au fost găsite dc
ve de avertisment în semn de reprezentanţii „celor şose”. doi copii într-un sac dc
de protest împotriva tergi hirtie abandonat pe un
versării din partea patro MADRID. - Preşedintele cortesurilor spaniole (par trotuar dintr-un cartier
natelor de a încheia noi lamentul ţârii), Alejandro Rodriguez de Valcarcel, a pu rcstîc al New York-ului.
le contracte colective de blicat marţi proiectul de lege destinat să „modernizeze Se ştie că aceste bijute
muncă. Se semnalează actualul sistem sindical". Proiectul a fost elaborat încă rii, evaluate la 500 00»
extinderea acestor greve de anul trecut de către fostul guvern de tendinţă folan* dc dolari, au fost furat r
şi în partea de nord a gistă. dar a fost „revizuit şî renovat" în actuala so for de patru indivizi. can1
R.F.G., în Hamburg şi mă de către noul guvern, format în urma alegerilor din au pătruns in aparte
landul Schleswig-Holstein. mentul actriţei, din
octombrie 1969, In ciuda acestor retuşuri, noul proiect de
In foto : Muncitori de lege menţine totuşi caracterul său autoritar, monopolist du-se drept funcţionar
ai unei companii de ga
la uzina metalurgică AG, şi vertical, relaţiile sindicale romînînd in continuare sub ze veniţi să repare '>
Friedrich Krupp din Bo „suprovegherea" unei înolte personalităţi guvemomen- conductă.
chum în grevă. tole.
44063
Redacţia »I administraţia riarulu) i Deva, *tK Dr. Pelru Groza nr, 55, Telefoane î 12317 >1 115M, Tiparul t întreprinderea poligrafică Deva.