Page 54 - Drumul_socialismului_1970_10

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Hr. 4Í08 © VINERI 18 OCTOMBRIE 1970

ISL ÂL GREŞ m u u m mmm

— P A S IU N I B l SCB1MB

1« de utilizare a fondului da
timp al moşlnllor-unelte a cres­
NISTA cut de Io 31,7 la şută in trimes­
trul l la 58,1 la sută in trimes­
reol progres. Comparativ insâ cu
Declanşarea acţiunii, ca şl sta­ trul trei, ceea ce constituie un
Vestit pentru clmpurlle »ale control In acelaşi timp — ac­ expediată prlntr-o foarte spă­ bilirea exactă lo flecare unita­ sarcinile trasate de partid ca
roditoare, pentru pomicultura ţiunile membrilor organizaţiei şită autocritică i ferma didac­ te economică a necesarului de indicele în secţiile de bază sâ se
ori creşterea vitelor, practica­ de aici au vizat o perm anen­ tică deşi îmbunătăţită nu pre­ piese, repere şi îubanjamble, ridice lo minimum 80 la suta,
te aici din vremuri străvechi, tă perfecţionare a metodelor de zintă posibilităţi suficienta corelată cu sursele de producţie Iar In sectoarele auxiliare la cel
Geoagiul 6-a înscria încă de la predare, o îmbogăţire continuă pentru desfăşurarea noului tip şi aprovizionare şl cu termenele puţin 60 ia sută din timpul dis­
aflrşltul secolului trecut şl a conţinutului ştiinţific şl po- de Invăţâmlnt preconizat Inee- de asigurare constituie un pre­ ponibil, realizările nu pot fl con­
printre focarele de râspîndlre lltlco-ldeologlc al lecţiilor, a­ plnd din anul şcolar In ours. cedent pozitiv fo{ă de anii tre­ siderate ca satisfăcătoare. Pen­
a Invâţăjnîntulul agricol ro­ ceasta prlntr-o exigenţă aporl- Tovarăşul Victor Glava nu a cuţi şl o premisă o lichidării tru sectoarele de bozâ prelucră­
manesc. tă în primul rînd faţă de ca­ depus auflcientă stăruinţă pen­ neajunsurilor din acest domeniu, toare, indicii înregistraţi în tri­
Continuata In anii construc­ drele didactice, faţă de pregă­ tru a înainta forurilor compe­ O premisă dor nu şi o realita­ mestrul trei oscilează între 72,1
ţiei socialiste, prin înfiinţarea tirea lor poiltlco-ldeologlcâ. Au tente propunerile pentru m ări­ te efectivă I Pentru că, deşi s-ou Io sută Io C.M.N. Deva, 64,8 la
şcolilor medll-agrlcoîâ şl hortl- fost evidenţiate unele aspecte rea şi îmbunătăţirea fermei. A­ stabilit programe, măsuri şi stu­ sută ia C S. Hunedoara şi 61,5
vitlcolfi, tradlţln şcolii agricole privind Îmbunătăţirea vieţii in­ cest lucru va avea repercusi­ dii, deşi s-a otras în repetate la sută Io Centrala cărbunelui
de aici a fost ridicată la un terne de partid, dar şl lipsuri uni negative asupra mersului rinduri atenţia că lerglversarea Petroşani. Situaţia apore moi ne­
nivel superior prin dezvoltarea concretizate Intr-o superficială Invăţăimlntulul în liceul nostru intr-un fel sau altul a asigu­ corespunzătoare in legătură cu
fnvâţAjnîntuIul liceal de spe­ conducere şi îndrumare a or­ în anul în curs şl In anii vi­ rării pieselor va genera pertur­ utilizarea scăzută a maşinilor în
cialitate. înfiinţarea Staţiunii ganizaţiei U T C din şcoală sau itori. Această afirmaţie, spicui­ baţii în desfăşurarea normală a secţiile auxiliare, a maşinilor da
experimentale agricole de aici, tă din darea de seamă, era de producţiei, întreprinderile recla­ frezat, alezat, rectrf¡cot şl o alto­
numeroasele loturi experimen­ r*w> natură sA declanşeze un val de mă în continuare o acută penu­ ra cu destinaţie specială şi teh­
tale ca şl prezenţa cooperati­ “ soluţii, de Idei, nu să treacă ria de piese de schimb. In ca­ nicitate ridicată.
vei de producţie în Bgrlcuîtu- fără ecou pe lingă comuniştii drul adunărilor generale ale sa­ Deficienţele proprii slnt ampli­
ra. zootehnia şl pomicultura Alegeri din organizaţie, direct vizaţi de lariaţilor pentru dezbaterea sar­ ficate în mare măsură de nerea-
zonei dau posibilitatea extin­ aceste Btârl de fapte. A ne cinilor de pion pe 1971 şl pe în­ Uzarea producţiei in cooperare
derii. dincolo de graniţele 'li­ mulţumi cu aprecierea rezulta­ tregul cincinal viitor, conduceri­ cu construcţia de maşini, îndeo­
ceului, a aplicaţiilor practice, în organizaţiile telor la învăţătură drept „bu­ le întreprinderilor şl centralelor sebi pentru piesele de mare di­
a însuşirii cunoştinţelor de epe- nicele" Iar cele la Instruirea au fost vehement Interpelate şl ficultate tehnică aduse plnâ a*
clailtate. Adăugind la toate a ­ de partid practică „satisfăcătoare* dato­ Vedere generală a Termocentralei Paroşenl. admonestate pentru lipso piese­ cum din Import. Desigur, din o-
cestea laboratoarele bine dota­ rită condiţiilor în care s-a des­ Foto j N. GHENA lor de schimb, cerlndu-se grab­ cest punct de vedere centralele
te. clmpurlle didactice existente, făşurat practica fără a trece la nica rezolvare a acestei proble­ şl întreprinderile din judeţ se iz­
rezervaţia dendrologicfi, ferma o analiză foarte amănunţită şl me vitóle pentru bunul mers ol besc de dificultăţi care le depă­
liceului ne putem considera constructivă a lor înseamnă „a proceselor de producţie. şesc competenţa şl posibilităţile.
Intr-o autentică citadelă a In- Inur-o tematică prea puţin di­ vîntura vînt". după vorba cro­ Trebuie însă reţinut că, deşi s-ou
vâţămîntulul nostru agricol, ferenţiată a adunărilor generale nicarului. Atmosfera fiecărei Să urgentăm Principala cauză a acestei si­ prevăzut iniţial aceste implica­
certitudine pe care ne-o oferă Au fost relevate rezultate po­ Rdunărl de alegeri trebuie să tuaţii necorespunzătoare constă
şl confruntarea elevilor cu pro­ zitive obţinute la olimpiade, fie cea a unei şedinţe de lu­ Cursuri de In aceea că materializarea pro­ ţii, consiliile de administraţie şl
comitetele de direcţie n-au in­
ducţia In cadru] practicii po concursuri, examene, prezenţe cru caracterizată prlntr-o e- gramelor de asimilare, creşterea
care o efectuează In C.A.P în producţie. $1 totuşi faptul fervescenţft de Idei, de soluţii recoltatul si semănatul şi diversificarea producţiei pro­ sistat Io ministerele tutelare pen­
tru depăşirea Inconvenientelor şi
Cuvintele de laudă ale benefi­ că cel ]5 absolvenţi al liceului practice, venite să răspundă prii n-au evoluat nici pe departe demararea programelor de asi­
ciarilor la adresa spiritului o r­ au trecut cu toţii e'xemenul de fiecărei probleme oare ae ridi­ specializare vederea grăbirii semănatului. la nivelul posibilităţilor. La di­ milări.
ganizatoric al elevilor, ■ acti­ bacalAureet nu trebuie să mul­ că Este de neînţeles dezintere­ recţia mecano-energetică de lo
vităţii lor proprlu-zlso, ajutorul ţumească atîta timp cît pro­ $1 In acest context trebuie In­ (Urmare din pag i) sul cu care privesc recoltatul C.S. Hunedoora. în sectoarele e­ Stadiul actual ol aprovizionării
dat In confecţionarea unor m a­ centajul de promovare pe şcoa­ tensificate mijloacele de apro­ cartofilor sau efeclel de zahăr lectromecanice ole exploatărilor cu plete de schimb, nacorespun-
teriale didactice, munca efec­ lă, la aflrşltul anului trecut, piere a copiilor de munca posf-liceală cooperatorii din Bîrcea Mică, miniere, la serviciile de resort zătoar« atlt \r raport cu nevoi­
tivă susţinută în timpurile <îl- se reduce la 68 la sută. practică prin descoperirea sem­ iar comunal, preşedinţii şl In­ Slntămăria-Orlea. Rapoltu Mo­ ole centralei cărbunelui şl Uzina le acestui ultim trimestru cît mal
dactlce, în ferma zootehnică Rezultatele mediocre la în­ nificaţiei, ponderii deosebit* ginerii din aceste unităţi sînt re, Geoaglu etc. In loc să de utila) minier Petroşani, la u­ ales faţă de necesităţile anului
sînt, după cum arată profesoa­ văţătură, obţinute In anul şco­ pe oare agricultura o are în M inisterul InvâţAm intu- mulţumiţi oare cu asemenea se mobilizeze toate forţele e- nităţile oporţlnlnd C.M.N. Deva viitor, Impune conducerilor cen­
ra Ariana Capotă, premia* ale lar trecut, trebuie sfl reprezin­ economia naţională, In ansam­ lul şl M inisterul Muncii au rezultate, pot 6pune că au fă­ xlstente la strîngerea recoltei, s-a In tirria t nepermls şi nejustl- tralelor şl întreprinderilor să fo­
unei pregătiri minuţioase în te un aemnal de alarmă pen­ blu „Tinerii trebuie să înţe­ emis instrucţiuni cu p rivi­ cut totul pentru ca recolta conducerile acestor unităţi pri­ ficot elaborarea documentaţiei şl losească la maximum şl de ur­
meseria aleasă. $1 totuşi adu­ tru întreg colectivul de cadre leagă că este «ecesar să se de­ re la organizarea unor viitoare sâ albâ asigurată o vesc liniştite cum roadele mun­ detaliilor de execuţie, nu s-au genţă toote posibilităţile de care
narea organizaţiei de bază de didactice, pentru toţi membrii prindă cu lucrul, cu munca cursuri de specializare post- temelie trainică ? cii rămln pradă intemperiilor luat măsuri corespunzătoare de dispun, să caute grabnic noi so­
aici, darea do seamă, dlacuţl- organizaţiei. Un aspect major practică — arăta tovarăşul liceală de scurtă durată, Surprinde totodată uşurinţa naturii, înreglstrîndu-ae pagube pregătire o fabricaţiei, de asi­ luţii şi modalităţi pentru redre­
lle au acordat un spaţiu re­ al problematicii adunărilor ge­ NICOLAE CEAUŞESCU în re­ care pregătesc pentru p ro ­ cu care conducerea C.A P. Bo- Irecuperabile. gurare a sectoarelor de prelu­ sarea activităţii din acest do­
dus problemelor legate de ca­ nerale, al preocupărilor de zi centa euvîntare îa deschiderea ducţie absolvenţi al liceelor bîlna priveşte încadrarea semă­ In faţa unor astfel de situ­ crări mecanice cu SDV-uri şl cu meniu deflcitor, Nu trebuie scă­
racterul speciei al liceului ca- cu zl va trebui eâ-1 reprezinte noului an universitar — astfel de cultură generală cu sau natului In epoca optimă. P ri­ aţii se cere ca In toate coope­ forţă de muncă calificată. Dacă pat nici un moment din vedere
re-l dă de fapt specificul şl creşterea continuă a nivelului îneît atunci elnd vor termina fără exam en de bacalaureat. mind superfosfatul In stare de rativele agricole să se Intensi­ In ce priveşte combinalul hune- că sarcinile finalizării cincinalu­
ar trebui să constituie preo­ de cunoştinţa teoretice ş1 prac­ şcoala să nu devină pur * 1 şl Ele precizează că în trep rin ­ praf, conducerea unităţii nu fice ritmul la Insâmlnţârl. u r­ doreon există unele greutăţi o­ lui, prevederile primului an din
cuparea centrală a organizaţiei tice. perfecta armonie a celor simplu nişte oameni care au derile şi organizaţiile socia­ s-a îngrijit de admlnlstraren mărind ca în cel mal scurt biective determinate de tehnici­ cincinalul viitor sînt de oşo na­
de partid. In general, darea de două loturi pe care le Impli­ învăţat de toate, dar nu ştiu liste din întreaga ţară pot In timp scurt a îngrăşăminte­ timp pe toate suprafeţele pre­ tatea înaltă o pieselor şi repe­ tură dimensionale Incit cer să se
6eamâ ca şl unele luări de eu- că desfăşurarea procesului In- să pună mina pe un ac". Prin organiza — începînd din lor, deoarece „nu n găsit o gătite sâ fie Incorporată sâmln- relor. in cazul sectorului prelu­ excludă cu desăvîrşire din toole
vlnt au încercat un bilanţ ol structlv-educatlv. Şl penAru profilul său, Liceul agricol din actualul trim estru — cursuri metodă rapidă de Imprâştlere". ţa In sol. In unităţile unde crător din minerii, neojunsurile întreprinderile stagnarea capaci­
procesului înstructtv-educatlv atlrplrea acelei atît de pericu­ Geoagtu poate răspunde — în cu d u rata de 3 pînă la 12 Dacă la C.A.P. Şolmuş, Hă- porumbul după care se culti­ sînt datorate aproape în exclu­ tăţilor de producţie din lipso
desfăşurat de la alegerile tre­ loase ,, aurea medlocrltas* e măsura menţinerii la un nivel luni, în funcţie de com plexi­ rău şi Blrtin semănatul a în- vă griul nu e-« copt, să se fa­ sivitate slobcl preocupări a spe­ pieselor de schimb.
cute pînă Ia data adunării, au necesară mal multă Iniţiativă mereu ridicat a ştachetei exi­ tatea m eseriilor şi speciali­ tîrziat din cauză că In cîte o că reamplflaarea culturii pe al­ cialiştilor pentru organizarea
conturat sarcini ca reies In din partea fiecărui comunist, genţei fiecărui membru de par­ tăţilor pe care sînt profilate. zi 6au două unele tractoare te suprafeţe. Nu mal există producţiei Interne.
primul rînd dLn nereallzărlle pasiune, dăruire şl, neapărat, tid — probleme! căreia parti­ După absolvirea cu rsu ri­ au fost defecte, la C.A.P, Leş- nici un motiv sâ se amine re­ De altfel, însuşi modul de u-
actuale, au abordat principale­ o atitudine combativă, de ne­ dul şl statul îi acordă o aten­ lor, participanţii vor primi, nlc se aşteaptă de aproape o coltatul cartofilor şl sfeclei, ti fi zo re a moşinllor-unelte re­ ; Prin muncă j
le probleme, aslgurtndu-Ie. prin gare a tot ce înseamnă rutină, ţie deosebită — aceea a legă­ în baza unul exam en, certi­ lună de zile rezultatul analize­ terminarea acestei acţiuni ne- flectă fidel gradul de preocu­
proiectul de hotftrîri, premise­ plictis, nepăsare. turii mal atrinse a învâţămîn- ficatele de calificare şl vor lor de laborator pentru orz(l). cesltjnd mobilizarea masivă a pare pentru creşterea şl diver­
le unei rezolvări cit mal per­ Există greutăţi în asigurarea tulul cu practica, cu viaţa, a putea fi încadraţi in secţii­ Iar la Lâpuglu şl Flntoag, dacă tuturor forţelor şl mijloacelor sificarea producţiei proprii de
fecte în viitor. bazei materiale şl totuşi adu­ pregătirii multilaterale, dar şl le de producţie ale organi­ porumbul după care urmează piese. Pe ansamblul judeţului, co patriotică
Desfăşurate sub semnul pu­ narea te mulţumeşte cu enun­ eu o serioasă specializare. zaţiilor socialiste care i-au griul mal este încă necopt, existente !n cooperativele n- urmare a măsurilor luote, Indice-
n e rii în viaţă a directivelor ţarea lor i pînă în prezent nu Depinde de activitatea comu­ şcolarizat sau la care vor fi trebuie găsite urgent soluţii In grlcole. Tovarăşul A dam Denea, \
plenarei C C. al P.C.R. din 22 s-a reuşit aă ae Intre în nici o niştilor de aici perpetuarea pe repartizaţi. Ei au dreptul sâ i p r e ş e d i n t e l e Consiliu- I
aprilie 1968 privind dezvoltarea încăpere din aripa nouă a şco­ noi coordonate a unor tradiţii fie prom ovaţi, în conform i­ i Iul popular com unal Luncoiu \
In v â ţă m în tu lu l din patria noas­ lii, conducerea nedepunînd su­ recunoscute a Liceului agricol tate cu norm ele in vigoare, I de Jos, ne-a inform at că i
tră , al înfăptuirii directivelor ficiente eforturi pentru Intra­ Geoaglu, a absolvenţilor Iul, pină la categoriile dc cali­ „ V î s c o z a “ L u p e n i i dum inică. 82 de cetăţeni
C o n g re s u lu i al X-lea al parti­ rea în m3car două încăperi a- In avangarda celor mal înain­ ficare m axim e, în cadrul j au participat la acţiuni de i
dului care subliniază creşterea rît ctt esto absolut necesar pen­ tate concepţii privind învăţă- m eseriilor şi specialităţilor ! m uncă patriotică. In ceţe ;
rolului* şl răspunderi! organi­ tru cele două clase care vor re­ mîntul, munca, educarea pen­ pentru, care s.-au pregătit. i 524 ore de m uncă prestată. ;
z a ţie i de bază în conducerea veni în şcoală din practica de tru viaţă a tinerel generaţii. ; s-au tran sp o rtat şi împrAş- j
Invâţămîntulul de toate grade­ producţie în trimestrul II. La (Agerpres) látase artificială cu înalte calităţi | tiat pe dru m u rile com unale ;
le _ un rol de îndrum are şl fel problema fermei didactice e I. LASCU
j 100 tone de piatră şi s-au \
| rep arat şan ţu rile pe o Iun- :
P riveam zilele trecute cîte- succesul roadelor muncii în ­ tase 3-a obţinut din recu pera­ | clm e apreciabilă. De ase- i
va bobine de m ătase fab rica­ tregului colectiv depinde în rea deşeurilor | menea, 7 zidari au lucrat la i
te la „Vîscoza" Lupeni. E las­ m are m ăsură şl de ele. Firele In cuvinte frum oase s-ar I tencuitu] dispensarului u- i
Susţinerea tică, fină, rezistentă, lucioasă. subţiri se rulează pe bobine cu putea vorbi şi despre oamenii j man. ;
Calităţi cu nimic mai prejos viteze ameţitoare. O mică n e ­ de la p rep araţia chimică, sau j S-au evidenţiat deputaţii ;
decît cea naturală. De altfel, cu atenţie şi bobina respectivă de la filatură, despre toţi sala­ j şl cetăţenii Tosif P etrul, i
modernă a greu îţi vine sâ crezi că e cre­ n-ar mai putea fl folosită în riaţii de la „Vîscoza" Lupeni, i Cornel Feer, Nîcolae nenea, i
ată artificial. Da, artificinl I industria textilă. C uvîntul re ­ care au curajul de-a Imita n a­ I Ion Snrtan, Nicolae IMur*o ;
galeriilor Celuloza de brad este m ateria but însă în secţie se uzitea­ tura. N. PALTIN i Si alţii. i
ză foarte rar. A ceasta p en tru
care se produce
prim ă din
m ătasea Am u rm ă rit drum ul că întregul colectiv de aici,
pe care-1 parcurge celuloza. form at num ai din femei, eate
Le în trep rin d erea m in i­ Pe cît de interesant este, pe a- an im at de dorinţa de a lucra
eră Barza se extinde tot lît de complicat. Fel de fel de bine. Despre acest lucru ne-am
mai m ult susţinerea m o­ reţete chim ice şi operaţii ^teh­ convins în m om entul In care
dernă a lucrărilor de des­ nice au loc la. flecare minut. i-am cerut şefului de secţie,
chidere şi pregătire. N u ­ Toate acestea sînt respectate tovarăşei Urna Farkaş, să ne
mai in acest an eu fost cu rigurozitate. Num ai aşa i spună cîteva num e de salaria­
arm aţi metalic peste 3 808 se poate da bradului o a doua te evidenţiate în întrecere. A
ml dc galerii, alţi 3 700 viaţă. ezitat m ult Apoi, ne-a vorbit
ml fiind susţinuţi prin despre m aistrul Florlca Vasi-
torereture. Poate tocmai de aceea m e­
seria oam enilor de aici este 1 iu. despre bobinatoarele M a­
Folosirea noilor procedee considerată ca fiind cea mai ria A. Nistor, Elena Budele-
da susţinere asigură obţi­ Interesantă. Este, pentru că ei ean, M aria L ăzârean, M arla
nerea unor productivităţi tot tlmpu] sînt puşi în situa­ Bogdan, Florlca Zbîrcea, Eva
sporite Ia lucrările de îna­ ţia de a copia natura. Pfaifăr, M aria Cornolu, M arîa
intare, precum şi reduce­ In m oderna sală, num ită fi- Mjnciu... Intr-u n cu v în t şeful
rea substanţială a consu­ nlsnj-textil, unde de curînd au de secţie ne-a vorbit cu p asiu ­
m ului de m aterial lemnos fost m ontate încă cinci maşini ne despre toate cele 26 de fe­
Astfel pe prim ele 9 luni y ¿sr • X . ¡' r .■ í de bobinaj, dom neşte o cu ră­ mei ce lucrează aici. Despre
consum ul specific de lemn ţenie ca la farmacie. M aşini­ activitatea acestora vorbesc în ­
de m ină este redus cu 23 i ' * le rulează pe bobine kilome­ să şi cifrele De la începutul
Ia sută faţă de realizări­ . . . r i v / f c V i v tri întregi de mâtase. A parent, anului şi pînă acum, secţia a
le anului trecut, urm înd crezi că aici m unca e mal sim ­ realizat în plus faţă de sarci­
ca în anul viitor, consu­ nile de plan 4 168 kg de fire In laboratorul de probe fizice al C.S. Hunedoara, muncitorul
plă ca Sn celelalte secţii ale
mul să fie dim inuat cu Intr-una din secţiile Fabricii de produse lactate Livezeni. fabricii. U rm ărin d activitatea de m ătase şl 10 783 kg de sfoa­ Emil Marchiş execută rectificarea probelor destinate încercărilor
peste 30 la sută. Foto: N. MOLDOVEANU femeilor care veghează m aşini­ ră de m ătase. Demn de m en ­ mecanice ale oţalulul.
le, îţi dai însă seam a că ţionat este că sfoara de m â ­

Epopeea luptei minerilor din
pentru plata la termen a sala­
Valea Jiului din primăvara a-
riilor | s-a dat o mal mare li­
nulul 1920 reprezintă un mo­
bertate organizării întrunirilor
ment Importcnt în şirul acţiu­ muncitoreşti.
nilor greviste ce au culminat Aceste măsuri au fost de
cu ridicarea 1 a luptă a Între­ •curtâ durată, nerezolvlnd to-
gului proletariat român, In oc­ hişl situaţia minerilor din Va­
tombrie 1920.
mltă de alimente cu preţ re­ La 19 martie, muncitorii de troşani, parallzînd pentru o zl morlu pentru îmbunătăţirea sa­ autorităţile au ordonat ea „ori­ mii, In care pe Ungă mărirea lea Jiului, care va continua sâ
Ca urmare a situaţiei grele dus. Numita stipulaţie a con­ la minele de cărbuni din Pe­ şl o noapte întregul transport lariului i nici pînă astăzi direc­ care mişcare muncitorească sâ fie mizeră
create pentru RomAnia In tim­ tractului a fost mereu un sis­ troşani au dat un ultimatum, de morfâ pe Valea Jiului. ţiile locale şl directorul general fie semnalată din timp". în ­ •alerţilor, îmbunătăţirea condi­ Greva din martie a fost o
pul războiului, consecinţele Iul tem de exploatare a lucrători­ arâllnd că dacă nu 11 se va La 25 martie se anunţa: ,,fre treaga Vale a Jiului a fost pu­ ţiilor de trai şl de muncă, ob­ repetiţie generală pentru acţi­
s-nu rasfrlnt asupra înrăutăţi­ lor. căci de cîte ori cereau m ă­ plăti salariu vor declare gre­ toată Valea Jiului e grevă ge­ al minelor de la resortul In­ să sub o severă stare de ase­ ţinerea unul tratam ent mal o­ unile care aveau sâ Izbucneas­
rii considerabile a condiţiilor riri de Ealarlu le puneau în vă. Cererile lor nefllnd satis­ nerală”. dustrie a) consiliului dlrljent menos din partea patronilor şl
de viaţă şi de muncă ale ma­ faţă probleme alimentelor cu făcute — direcţiunea minelor Autorităţile încep sâ acţio­ nu l-a rezolvat..." „De o lună diu şl minele militarizate. S-au autorităţilor militare — mal că în toată ţara In toamna a-
selor largi muncitoare, In pe­ preţ redus, numai că găseau tncerclnd să rezolve conflictul neze lulnd măsuri represive de zile muncitorii nu au că- efectuat noi arestări in rlndul cereau aă ae conatate că di­ n.ulul 1920, cînd pentru prima
rioada Imediat postbelică. unor conducători al partidului minuarea producţiei nu are oară întregul proletariat ro­
întotdeauna mijlocul ca să nu numai prin promisiuni — In socialist şl al sindicatului. Zia­ drept cauză sabotajul muncito­ mân a ridicat steagul luptei
In Valea .Jiului, unde lucrau le distribuie toate, aşa că so­ ziua de 21 martie, minerii din rul „Socialismul* din 10 apri­ rilor, după cum patronii o a- împotriva claselor exploatatoa­
In 1920 peste 14 000 de munci­ cietăţile realizau beneficii a­ Petroşani au declarat greva, lie 1920, referlndu-se Ia mal­ flrmau, cl trebuie căutate cau­ re. Prin amploarea şt combati­
to r, aproape 40 la sută dtn lu­ nuale de milioane lei. care s-a extins apoi şt In ce­ tratările la care au fost eupuşl zele în sistemul dezastruos de vitatea sa revoluţionară, greva
crătorii ocupaţi In Industria Lucrul In mină era foorle lelalte centre miniere. A doua cel arestaţi, arăta că „erau bă­ exploatare a minelor. generală a fost cel mal Impor­
minieră şl In cariere, altuaţla greu şl ca urmare a folosirii zl. In 22 martie, au părăsit lu­ 50 de ani de la greva tuţi cu frtnghl! ude şl cu lan­ tant moment din Istoria lupte­
era foarte grea. Din punct do unul nivel tehnic rudimentar, crul şl minerii de la Anlnoasa, ţuri, în timp ce erau legaţi". îm preună cu delegaţii din lor de clasă din România, ca
vedere al salarizării era un de­ a lipsei de material şl maşini, Petrlla, Mina Est, Mina Vest, Protestînd împotriva acestei partea conducerii minelor şl a zguduit puternic însăşi tem e­
calaj simţitor între venituri şl precum şl a lipsei unei elemen­ iar la 24 martie şl lucrătorii generală din octombrie 1920 situaţii, greviştii din Petroşani din partea lucrătorilor, comi­ lia regimului burghezo-moşle-
cheltuieli. Mlntmul de existen­ tare securităţi împotriva acci­ de la Lonea au convocat o mare adunare 1« sia a coborlt în Mina Vest şt resc. Clasa muncitoare s-a a-
ţă lunar pentru un muncitor dentelor. Referitor la cauzele pentru care au participat şl cel din tn mina Dflja pentru a vedea flrmat ca o forţă naţională în
necăsătorit era de 1 722 de co­ „Principala cauză însă era care minerii au Intrat In gre­ Lonea, cerlnd recunoaşterea re­ condiţiile de lucru ale mineri­ stare aâ-şl asume rolul de con­
roane, Iar pentru unul căsăto­ foamea. Muncitorii erau flă- vă, la şedinţa comitetului mun­ vendicărilor lor şt eliberarea lor. In tot acest timp autorită­ ducător al întregului popor In
rit de 3 680 de coroane. Faţă mînzl..,“ , concretiza ziarul citorilor mineri din Petroşani, Sînt arestaţi un număr de gre­ pâtat raţiile, nu 11 s-a dat voie celor arestaţi. Muncitorii au ţile au încercat sâ împiedice lupta pentru transformarea re­
de această situaţie însă sala­ „Chemarea*, în 6 aprilie 1920 lancu Avram — preşedintele vişti. Sediile muncitoreşti sînt sâ se consfâtulascâ, s-a încăr­ continuat lupta şl mal dlrz, desfăşurarea cercetărilor. voluţionară a societăţi!, sâ con­
riul mediu lunar al unul m i­ In memoriul înaintat de mi­ sindicatului — arăta că munci­ închise. La unele mine slnt a- cat întreaga Vale a Jiului cu ....lor nu le pasă nici de sta­ In urma acestei anchete în­ ducă destinele întregii naţiuni.
ner în martie 1920 era 443­ duşl lucrători cu forţa, însă armată, s-a schimbat căminul suşi ministrul muncii, Trancu-
neri (septembrie 1019) — se ce­ torii sînt nemulţumiţi pentru rea de asediu, nici de cenzură Din experienţa grevei gene­
1 000 de coroane, adică cca rea în primul rînd plata regu­ că „n-au îmbrăcăminte, nici n- rezultatul nu a fost cel scontai muncitoresc din Petroşani, la­ şl nici de guvern, ci cer nu­ îaşl, a fost nevoit să recunoas­ rale, clasa muncitoare b des­
200-350 lei. Era foarte puţin 1n lată a salariului $1 mărirea lui limente, salariu n-au primii La Aninoasa, de exemplu, un­ tă cauzele care au făcut sâ iz­ mai alimente, îmbrăcăminte şi că starea grea a muncitorilor. prins necesitatea stringentă a
comparaţie cu preţurile ridica­ corespunzătoare scumpirii vie­ pînă acum deşi ar fi trebuii de cea 700 lucrători au fost bucnească greva din Valea Jiu ­ mal ales salarii mai m ari“, In Iunie, o delegaţie de 38 mi­
te la produsele de primă nece­ ţii, aprovizionarea cu alimente. sâ se distribuie de la 15 m ar­ forţaţi sâ Intre la lucru, rezul­ lui“. menţiona ziarul „Dacia", din 9 neri din Valea Jiului a sosit înfiinţării unui nou partid po­
sitate. „Faţă de scumpete* care îmbrăcăminte (.... N-am haine tie ; Mina Est nu se poate ae­ tatul a fost că In acea zl <2r> Numărul greviştilor de la aprilie 1920. la Bucureşti pentru a purta litic — partidul comunist —
creşte fără încelQre unele din In apa din mină ne putrezeşte risi aşa că s-au adunat procen­ martie) cel 700 lucrători nu au minele dtn Valea .Jiului a a ­ In faţa presiunii luptei discuţii tn vederea recunoaşte­ capabil s-o organizeze şl s-o
conducă In bătăliile de clasă,
pretenţiile muncitorilor sînt la fiecare 2 luni o pereche dc te de metan care tn tot mo­ produs decît 10 000 kg cărbune juns la cîleva mii. Intr-un ra­ maselor, guvernul hotărăşte rii revendicărilor lor. partid care — înfiinţat In mai
justificate", semnala un raport încălţăminte. Direcţia ne vin­ mentul poate să Ia foc. omo- In numele Uniunii muncito­ port al Comandamentului bri­ n anchetă. O comisie gu­ Astfel, prin lupta lor hotft- 1921 — avea sâ ridice pe o
al Direcţiunii minelor din Pe­ găzii a IV-a de jandarmi, din
de la 4 luni o pererhe cu pro( rînd sute de oameni Cauza n rilor mineri, la 27 martie, I. Ci - vernamentală s-a deplasat rită, muncitorii mineri din Va­ treaptă mai înaltă tradiţiile re­
troşani. redus. In oraş costă cîteva sute are conducerea, cărcin, deşi î ser — secretarul general — tri­ 29 martie, se preciza că 9 000 In Valea Jiului, unde n lea Jiului au obţinut satisface­ voluţionare dc luptă ale clase!
Exploatarea muncitorilor dc dc coroane. Leafa pe o lună. s-a raportat de mal mulle ori, mite o telegramă către coman­ muncitori se aflau tn grevă şi purtat discuţii cu reprezentanţi rea unor cereri Importante : muncitoare, ale întregului po­
către societăţi se făcea şi prin şi ce leafă mizerabilă", poves­ nu face nimic" damentul zonei de supraveghe­ că alţii de la întreprinderile ai organizaţiilor muncitoreşti grosul armatei a fost retras por român.
aceea că pe lingă plata zilni­ tea un miner reporterului zia­ In semn dc solidaritate cu re. In care arăta : „Muncitorii din împrejurimi şi-au decla­ şi ai direcţiunii minelor. Timp din regiunea Petroşani ; au fost
că acestea se obligau sâ dea rului „Chemarea“, in aprilie minerii, la 25 martie au intrat mineri din Valea Jiului, dc 7 rat solidaritatea cu minerii. de 2 zile au ascultat expune­ Înfiinţate depozite speciale de ELISABETA IONIŢA
lucrătorilor şl o cantitate anu- 1920). în grevă şl ceferiştii din Pe­ luni de zile au înaintat un nie- Faţă de extinderea grevei, rea revendicărilor muncitori­ alimente ; s-au luat măsuri Muzeul de Istorie a partidului