Page 56 - Drumul_socialismului_1970_10
P. 56
4
DRUMUL SOCIALISMULUI # Nr. 4906 rf VINERI 16 OCTOMBRIE 1970
21 •^AifeCSnSBE&Y'.f.X-^v s»Wi tu r in -i
1 1 fii 'jTt'
/ lTH rit jjiriji n 1 [lj 1 [\ jlTi I kT B B r Ü Jl T 1 1 Ml MB
Lfl I H IIJ ri ri|
StbIUNEA JUBILIARA A O.N.U.
A DESCHIDEREA TIRGULUI DE
Împlinirea unui decernau de la De BUNURI PENTRU EXPORT AIMS
claraţia privind acordarea indepen DE LA CANTON
denţei ţărilor şi popoarelor coloniale dentul Agerpres, Ion Gălă- bilit relaţii comerciale cu
< PEKIN 15. — Corespon
peste 100 de ţări ale lumii.
ţeănu, transmite : La Can Tîrgul, organizat pentru BILANŢUL
NAŢIUNILE UNITE 15. — lonial, de a le oferi sprijin e rări autentice între naţiuni,' ton, s-a deschis joi ediţia prima dată în 1957 şi ţinut TAIFUNULUI „JOAN"
Trimişii speciali, L. Rodcscu ficace în lupta lor, astfel în- România se pronunţă con de toamnă a Tlrgului de de două ori pe an — pri
şi A. Ionescu, transmit ; .Sesi vît fiecare din aceste naţiuni stant în favoarea aplicării in bunuri pentru export. Timp măvara de la 15 aprilie la Bilanţul taifunului
unea jubiliară a O.N.U. a a să-şi poală obţine libertatea tegrale şi urgente a declara de o lună, oameni de afa 15 mai, şi toamna de la 15 „Joan”, care s-a abătut
niversat, printr-o ceremonie şi decide asupra viitorului ţiei privind acordarea inde ceri, reprezentanţi ai fir octombrie la 15 noiembrie marţi asupra Filipine-
specială, împlinirea unui de său. Insumind experienţa a pendenţei ţărilor şi popoare melor comerciale din nu constituie de fiecare dată o lor, este dc 18 morţi, 36
ceniu de la declaraţia privind cumulată în cei 25 de ani de lor coloniale, şi pe baza a meroase ţări ale lumii vor frescă a succeselor dezvol dispăruţi, 54 răniţi şi
acordarea independentei lari existenţă, ON.U. are datoria cestor principii delegaţia ţâ vizita pavilioanele tlrgului tării multilaterale a econo 40 000 de persoane ră
lor şi popoarelor coloniale. să ducă politica decolonizării rii noastre va susţine toate şi vor negocia cu organiza miei chineze, iar gama de mase fără adăpost, a
Preşedinlele Comitelului la o împlinire universală, co măsurile sau acţiunile vizând ţii diferite de comerţ exte produse creşte de la o edi nunţă un comunicat al
special al celor 24, Davidson respunzătoare cu transformă atingerea unor astfel de o- rior în vederea încheierii ţie la alta. Crucii Boşii filipineze.
S. H W. Nicol, n prezenlnt rile înregistrate în comuni bieclive. de contracte Atrag atenţia vizitatori Taifunul, care înainta
un tablou al aclivilălîi aces tatea internaţională contem ★ La ceremonia deschiderii, lor maşinile-unelte, de la cu o viteză de 240 km
tui organism, legată de obiec porană. Pledînd pentru adoptarea a luat cuvîntul Cen Yu, vi strunguri pînă la freze, rea pe oră, a distrus recolte
tivul înfăptuirii declaraţiei în continuare a unor măsuri cepreşedinte al Comitetului lizate la cel mai înalt nivel în valoare de mai multe
privind desfiinţarea totală a în vederea desăvârşirii instru U. R. S. S. - Moscova. In foto Revoluţionar al provinciei al tehnicii de centre indus milioane de pe sos, a
regimului colonialist şi e- Luînd cuvîntul în proble mentelor juridice care să fa bliotecă pentru copii din Moscova. Guandun, directorul tîrgu- triale ca .Şanhai, Tienţîn, rupt linii de comunica
maneiparea politică şi ccono- ma lichidării definitive a ul ciliteze dezvoltarea comerţu lui, care a subliniat că po Pekin, Senian. O complica ţie, a provocat inundaţii
mică a tuturor teritoriilor în timelor vestigii ale colonialis lui internaţional, delegatul porul chinez traduce în via tă maşină electronică, a că şi alunecări de teren.
că dependente. El a arătat că mului, reprezentantul ţârii român în Comisia pentru pro ţă sarcinile trasate de Con rei inimă o constituie o su Cele mai mari pagube
transpunerea integrală în via noastre, C. Ene, sublinia că blemele juridice, V. Tilinca, PARIS Conferinţa în problema gresul al IX-lea al P. C. ită de tranzistori miniatu au fost înregistrate in
tă a principiilor Cailei şi De acţiunea O.N.U. în domeniul a relevat rolul ce revine Chinez, iar tîrgul are loc în rali, prezentată pentru pri provinciile sudice ale
claraţiei a fost ciudată şi că, decolonizării trebuie să sc O N.U în acest domeniu. Re- Vietnamului momentul în care producţia ma dală. traduce din limbi Insulei f.ucon, la 320
în ciuda bilanţului pozitiv al concentreze, în principal, in ferindu-se la' necesitatea în industrială şi agricolă, con străine în chineză. Evanta km sud de Manila.
acestor aproape 10 ani, două direcţii : întreprinderea făptuirii cooperării interna strucţiile capitalei, cercetă iul produselor textile a fost
se mai află încă sub do de măsuri care să oblige sta ţionale în diverse domenii a PARIS 15 (Agerpres). — Reprezentantul Guvernului rile ştiinţifice se dezvoltă îmbogăţit prin folosirea ca PRĂBUŞIREA
minaţie colonială directă tele ce continuă să ţină sub le vieţii internationale, înee- Joi, a avut loc la Paris cea Revoluţionar Provizoriu al rapid. El a relevat că Chi materie primă a unei plan
multe milioane de oameni. A- administraţie teritorii străine pînd cu cel al relaţiilor eco de-a fi8-a şedinţă a conferin Republicii Vietnamului de na, întemeindu-şi relaţiile e te asemănătoare stufului, CELUI MAI LUNG POD
ceastâ situaţie, care creează să abandoneze politica lor co nomice, cl relevă-că in cir ţei în patru în problema Viet Sud, Nguyen Thi Binh, şi cel conomice cu alte ţâri pc iar calitatea ţesăturilor ri DIN AUSTRALIA
şi o ameninţare la adresa pa- . lonialistă şi rasistă şi acorda cuitul internaţional de-valori namului, Delegaţia Republicii al R.D.V., Xuan Thuy, au principiile egalităţii şi a valizează cu cele din bum
cii şi securităţii internaţiona rea dc către Nnţiunile. Uniie comerţul reprezintă una din Democrate Vietnam a distri reafirmat cu acest prilej că vantajului reciproc, a sta bac şi mătase Cel mai lung pod din
le, se datoreşte în principal a întregului său sprijin mo componentele sale esenţiale. buit participanţilor la confe propunerile formulate de Gu /ItLStralia, aflat in curs
faptului că unele puteri au ral, politic şi material popoare Necesitatea cooperării comer rinţă declaraţiile oficiale ale vernul Revoluţionar Provizo dc construcţie la Mei-
nesocotit rezoluţiile O N. U. lor oprimate. Delegaţia româ ciale între state impune nece Guvernului regal de uniune riu vor putea servi ea o bază bourne, peste fluviul
Subliniind însemnătatea pro nă. a declarat reprezentantul sitatea unificării şi armoniză naţională al Cambodgiei şi de negocieri. Încheierea lucrărilor plenarei Yarra, s-a prăbuşit in
gramului de acţiune, aprobat ţârii noastre, apreciază ca fi rii instrumentelor juridice n- Frontului patriotic laoţian, în .Şeful delegaţiei Statelor U timpul unei pauze de
de Adunarea Generală cu ind de o importanţă deosebi le cooperării internaţionale care se arată că recentele nite, David Bruce, şi cel al lucru. 79 muncitori
numai două zile în urmă, tă in acest sens reafirmarea în conformitate cu principi propuneri formulate de pre administraţiei de la Saigon C .C . al P.C. Francez şi-au pierdut viaţa şi
preşedintele Comitetului a a dreptului natural, inerent, al ile egalităţii, suveranităţii şi şedintele Statelor Unite, Ri s-au referit la recentele pro peste 100 au fost răniţi.
m intit că în cuprinsul aces popoarelor coloniale de a neintervenţiei. Reprezentantul chard Nixon, nu sînt menite PARIS 15. — Coresponden sflrşit lucrările plenarei Co Alte 20 de persoane sc
tui document concepţia drep lupta prin toate mijloacele ţării noastre a avansat, tot să rezolve actuala situaţie din puneri ale preşedintelui Ni tul Agerpres, Georges Dascal, mitetului Central at P. C. află încă sub schelele
tului la autodeterminare a pentru obţinerea libertăţii şi odată, o serie de propuneri Asia de sud-est. xon. transmite : La Ivry au luat Francez. Plenara a adoptat prăbuşite ale podului.
fost extinsă pentru a include independenţei lor. Actionînd în legătură cu activitatea de un document care rezumă po
şi recunoaşterea dreptului i conform marelui imperativ dezvoltare şi pregătire a in ziţia PC.F. faţă de alegerile ORGANISMELE
nerent al popoarelor dependen politic şi moral al respectării strumentelor Juridice în acest Negocierile privind intrarea Angliei municipale din martie 1971, Şl VREMEA
te de a lupta prin toate m ij dreptului popoarelor de a de domeniu, care revine în con precum şi raportul prezentat
loacele necesare în vederea cide ele însele asupra desti tinuare Comisiei de drept co de Georges Marchais, secre Se ştie că există nu
înfăptuirii aspiraţiilor de li nelor lor, premisă esenţială mercial international al că in Piaţa comună se află intr-o fază dificilă tar general adjunct al parti meroase vietăţi care
bertate. în acelaşi timp n unei coope- rei membin este şi România. dului, asupra situaţiei politi reacţionează la schim
Trecînd în revistă eforturi ce şi sarcinilor partidului. bările atmosferice. O
le depuse pînă acum, el a In Adunarea Naţională Franceză BRUXELLES 15 (Agerpres). alît în ce priveşte agricultu actual prin fonduri plătite Pe de altă parte, Georges mare parte dintre ele
subliniat „constanta şi inten — Divergenţe serioase.au apă ra, cît şi industria. din bugetele ţârilor membre Marchais a prezentat propu pot servi drept adevăra
sa încurajare din partea ţă rut miercuri în cursul celei Delegaţia britanică a soli ale CEE, va trebui să fie dis nerile de tactică electorală a te barometre.
rilor socialiste, sprijinul a Dezbateri pe marginea declaraţiei de-a şasea runde o tratative citat, de asemenea, unele „ex cutată mai tîrziu. Această Ie P.C. Francez către cele Astlel, inainte de
cordat de ele strădaniilor lor purtate la Bruxelles în cepţii" în ce priveşte zahărul părere a fost primită cu re lalte partide ale slîngii, în ploaie, rindunelele în
noastre în vederea decoloni vederea admiterii Marii Bri importat din ţările Common- zerve de negociatorii Pieţei vederea alegerilor municipale cep să se rotească foarte
zării“ . de politică generală a guvernului tanii în Piaţa comună. Potri wealthului şi untul cumpă comune. din martie 1971. Astfel, P.C.F.
vit relatărilor agenţiei UP1, rat din Noua Zeelandă la propune ca în oraşele cu o aproape de pămlnt, de
Luînd cuvîntul, secretarul La Bruxelles s-a anunţat că oarece insectele cu care
general al O.N.U., U Thant, PARIS 15 (Agerpres). — In Vorbind despre politica ex Con O’Neil, reprezentantul preţuri mai reduse decît cele guvernele celor şase ţări populaţie mai mare de 30 000 acestea se hrănesc zboa
a chemat ţările membre ale Adunarea Naţională Franceză ternă a ţării, primul ministru adjunct britanic la aceste tra ale Pieţei comune. „Cei şa membre ale CEE vor primi locuitori să se formeze. încă ră şi ele foarte jos sau
ON.U. să acorde atenţia lor au început joi dezbaterile pc al Franţei a relevat că aceas tative, a cerut ca ţara sa să se" au respins şi această ce în următoarele zile un raport nu zboară de loc. Furni
principiilor înscrise în Cartă, marginea declaraţiei de poli ta urmăreşte „pacea, indepen beneficieze de o perioadă rere, susţinînd că nu este din partea Comisiei Pieţei co de Ia primul tur de scrutin, cile aproape că nu ies
în Declaraţia universală a tică generală a guvernului, a- denţa şi cooperarea". Referin- tranzitorie de şase ani îna vorba de „probleme specifi mune privitor la consecinţe o listă unică a forţelor stîn- la suprafaţă.
drepturilor omului şl în De probalâ miercuri de Consiliul du-se la situaţia din Orientul inte de a aplica în întregime ce". le financiare ale aderării An gii, iar în comunele mai mici, Dacă ferigile îşi răsu
claraţia privind acordarea in de Miniştri al Franţei şi pre Apropiat, primul ministru a politica agricolă a „celor şa Negociatorul britanic a ex gliei la Piaţa comună. pe baza rezultatelor primului cesc frunzele, înseamnă
dependenţei ţărilor şi popoa zentată Adunării Naţionale dc subliniat că Franţa va conti se". După cum se ştie, aceas primat, de asemenea, părerea Agenţia France Presse con că timpul va fi călduros
relor coloniale prin a căror primul ministru, Jacques Cha- nua să militeze pentru ca ac tă politică va însemna pentru că problema finanţării „Eu tur, să se realizeze la cel şi însorit, iar dacă flori
transpunere în viaţa să se ban-Dclmas. înainte de des ţiunile diplomatice, care se Anglia o creştere cu 18 pînă ropei verzi", adică susţinerea sideră că „tratativele au in de-al doilea tur o listă unică
poată depăşi definitiv o eră chiderea dezbaterilor, deputa desfăşoară în prezent, „să des la 25 la sută a preţurilor preţurilor agricole la nivelul trat într-o fază dificilă". a slîngii. le de nufăr se închid, va
care moi păstrează urme ale ţilor le-a fost înmînat un do chidă calea unei păci durabile, produselor alimentare. ploua. Dacă albinele ies
colonialismului. cument de 50 de pagini, care prealabile unei reglementări Propunerile reprezentantu de dimineaţă în roi din
Preşedintele Adunării Ge cuprinde „Principalele măsuri acceptabile pentru toate păr lui Marii Britanii au fost res stup, ziua va fi caldă^şl
nerale, Edvard Hainbro, a a- puse în aplicare de guvern ţile aflate în conflict, inclusiv pinse însă de „cei şase", ca uii k ani k la constituirea f.10. senina. Dacă în limput
re au apreciat că termenul
râlat că eforturile persisten după declaraţia de politică pentru populaţia palestinia nopţii iarba s-a acoperit
te ale ţărilor membre au mi generală, prezentată în Parla nă". El a insistat asupra im solicitat „este prea lung". Ne cu rouă, nu va ploua.
siunea de a nu dezamăgi po ment de primul ministru, la portanţei politicii de indepen gociatorul francez Jean-Marc
poarele aflate sub -regim co 10 septembrie 1069". denţă urinată de Franţa şi Boegner a declarat că aceste ROMA 15 (Agerpres). - Or O.N.U., şi al „Campaniei Rezultatele obţinute pînă in CITE CEVA
marcată de călătoriile succe propuneri au reprezentat „o ganizaţia Naţiunilor Unite pen mondiale împotriva foamei“ prezent sînt pozitive, aprecia DESPRE FLORI
sive ale preşedintelui republi profundă 'dezamăgire“ . „A pli tru Alimentaţie şi Agricultură (C.M.C.F.) - acţiune amplă de ză specialiştii F.A.O., dar tre
cii, Georges Pompidou, în Sta carea lor — a spus el — ar (F.A.O.) împlineşte vineri 25 informare a publicului, lansa buie desfăşurată în continuare Persanii, asirienii, gre
AR6EMT1HA Divergenţe politice tele Unite şi U.RS.S Această prelungi perioada de tranzi de ani de la constituire. tă de F.A.O. in 1960 - au fost o activitate susţinută pe ace cii şi romanii din anti
ţie cerută de Marea Britanie
politică, a spus Jacques Cha-
eaşi linie. Astfel, s-a calculat
distribuite sute de miî de tone
In aceşti ani, F.A.O. s-a ocu
ban-Delmas, urmăreşte să pentru a se adapta la preţu pat de problema seculară a de hrană şi peste 800 milioane că, in 1985, deficitul de protei chitate venerau florile,
avînd chiar un cult
siringă legăturile ntît cu ţările rile agricole ale Pieţei comu subnutriţiei îşi foamei în lume. de dolari, sub formâ de con ne ar putea atinge 2,5 milioa pentru ele, aduclnău-lc
din vest cit şi cu cele din estul
care pol duce la o criză european. In încheierea decla ne de două ori mai mult de- In prezent, peste 2 000 de spe tribuţii din partea guvernelor, ne tone pe an. De asemenea, zei.
ca ofrandă numeroşilor
cialişti ai F.A.O. îşi duc acti
cît aceea pentru preţurile la
s-a constatat că procentul de
a diferitelor organisme şî in
raţiei sale. primul ministru produsele industriale". Repre vitatea in circa 100 de ţâri. In creştere a populaţiei şi cel al Floarea de lotus, lea
francez, a insistat asupra obi zentanţii CEE continuă să cadrul Programului Alimentar stituţii, ca şi a cetăţenilor par disponibilităţilor alimentare gănul zeului Brahma, se
de guvern ectivelor pe care guvernul lc susţină că perioada de tran Mondial (P.A.M.), iniţiat in ticulari în favoarea a 600 de par să fi atins in momentul de bucura la indienii din
are în vedere pentru evoluţia
proiecte privind dezvoltarea.
1968 în comun de F.A.O. şi
faţă un echilibru precar.
viitoare a politicii franceze. ziţie trebuie să fie identică, antichitate dc o cinste
deosebită. Potrivit învă
BUENOS AIR ES 13 (A ge rpre s). — M ie rc u ri şi*.-» prezen ţăturii yoga, cel mai im
ta t dem isia d in g u ve rn u l a rg e n tin ia n m in is tru l econom iei >i portant centru de ener
m u n cii, c e rlo s M oyano L lcre n a , la m a i p u |in de 24 dc orc
dupA cca a m in is tru lu i dc in te rn e , L d iia rd o M cL ough lIn. Sc gie al omului, capul,
pare câ ar fi de m isionat şi subsecretarul dc stat p e n tru p ro - este şi astăzi reprezen
olem ele p o litice , L n rlq u c G ila rd o N ovaro, da r, p o triv it u n o r tat de o floare cu 1 000
in fo rm a ţii ne oficiale, preşedintele A rg e n tin e i, .to b e rto L c „ Interm de petale.
vingston, nu a r fl acceptat-o. La Bucnos A ircs c ircu la , de
asemenea, ş tiii e l m in is tru l b tim ls iă rii sociale a r li refuzat Puterea stăpînitorilov
sA satisfacă cererea preşe d in te lu i L cving ston de a prelua in
te rim a tu l M in is te ru lu i de Interne . asirieni era simbolizată
Deşi nu s-au da t e x p lic a ţii o ficia le iu IcgAturA cu aceste de un crin. Si, pînă as
d e m isii, in ce rcu rile p o litice a rg c n iln ic n c so releva cA ele mos-4“ tăzi, elementul princi
a r fi s u rv e n it iu u rm a d e za co rd u rilo r existente iu ca d ru l g u pal în stemele multor
v e rn u lu i, pc dc o parte, şl in tre g u vern şi o scrie dc o fi
ţe ri su p e rio ri ai a rm a te i a rg c n iin ic n c , pc dc altA p a rte. A - ţări este o floare : o cri
gcn ţla R cu tcr rclalcazA cA dem isia m in is tru lu i econom ici s-ar zantema cu 16 petale
datora in te rv e n ţie i co m a n d a n tu lu i şef nl arm ate i a rg c n iln i MOSCOVA 15 (Agerpres). este stema familiei im
cnc, generalul A lc ja u d ro Lanussc, care, in ca d ru l unei În — In conformitate cu pro
tre vede ri cu preşedintele L cvin g sto n , ş i-a r fi m a nifesta t m ă rfi periale japoneze, mără
n e m u lţu m ire a fnţA dc p o litic a ccouom lcft a g u ve rn u lu i. gramul de colaborare a ţă cinele se găseşte pe ste
I ii IcgAturA cu dem isia m in is tru lu i dc iiu c ru c , co tid ia n u l rilor socialiste in domeniul ma Scoţiei, iar trifoiul
a rg e n tin ia n „L a P rcnsa“ susţine cA a fost provoeatA dc d i cercetării şi folosirii spa
vergenţe p o litice fun dam enta le care a r pu ica duce Ia o ţiului cosmic în scopuri pe aceea a Irlandei.
crizA tic guvern. F o stul m in is tru dc Interne ar fi fost ne In viaţa oamenilor
m u lţu m ii-d e fa p tu l t*A g u ve rn u l, şl Îndeosebi subsecretarul paşnice, în Uniunea Sovie !
dc stat p e n tru problem ele p o litice , E n riq u e G ilard o N ovaro, tică a fost lansat. la 14 din diferite ţări şi e-
ar Îl s ta b ilit contacte cu p rin c ip a lii oam eni p o litie i d in ţa r i octombrie, satelitul artifi poci, însemnătatea şi
in vederea unct posibile re v e n iri la un gu vern c o n stitu ţio n a l. valoarea florilor s-au
A celaşi zia r arutA cA doi Im p o rta n ţi generali, K llo doro San cial a) Pămîntului „Inter-
d i cz Lnltoz şi Jua n T a ppcr, a r fi c e ru l, dc asemenea, sA fie cosmos-4“. Satelitul este schimbat continuu. Asr-
puşi in rctru g e rc, d a to rită d ive rg e n ţe lo r cu gu vernu l. destinat să continue cer 1el, de pildă, în China
S ApiAm tualui a rg e n tin ia n „P a n o ra m a “ m enţionează, in le antică un fir de bujor
gătură eu situ a ţia actuală dc la B ucuor A lres, cA in arm ata cetarea în comun a razelor echivala cu 250 g dc
argcntinia nA s-a r co n tu ra o te n d in ţă al că ru i nucleu 11 co n ultraviolete şi X ale Soa
stitu ie un g ru p dc o fiţe ri d in Cordobo care v o r instalarea relui şi influenţa acestor aur, iar în Olanda se
u n u i gu vern capabil „să -şi asume un ro l s im ila r celui ju c a t colului al XVlţ-lea, un
iu u rm ă cu 23 dc ani dc către Juan P eron, dar pc baza u - radiaţii asupra structurii bulb de lalea costa o a-
uul m odel asem ănător re g im u lu i m ilita r p c ru v ta n “ . „P a n o ra părţii superioare a atmo
m a- susţine, totodată, cA această te n d in ţă a r fi s p rijin ită de sferei terestre. Aceste cer devărată avere, in timp
şeful a rm ate i, ge nera lul Lanussc. Presa argcntinia nA face le- cetări au fost începute de ce, in Grecia, trandafi
gAlură în tre d iscu ţiile pc care Lanussc Ie-a avut săptăm lna rul alb este floarea A-
tre cu tă cu o scrie dc o fiţe ri d in garnizoana C ordoba şi în satelitul „Intercosmos-1“.
trevederea dc m a rţi eu preşedintele Lcvingston. La bordul satelitului es froditei — zeiţa frumu
O b se rva to rii apreciază, dc asemenea, cA de m isiile ar p u seţii şi dragostei —, la
tea reprezenta o încercare a preşe d in te lu i L e vin gsion dc ft te instalat aparataj ştiinţi Roma eroii erau încu
schim ba com ponenţa g u v e rn u lu i, Incluzând eventual In ca
binet m al m u lţi p c ro n iş tl, cum ar fi A lfrc d o Com ez M oratcs fic conceput şi construit de I nunaţi cu o diademă de
c ita t do agenţia R cu tcr ca un po sib il succesor al m in is tru lu i R. F. G. - Peste 7 000 de chiriaşi vest-germani au demonstrat la Düsseldorf împotriva majorării continue a chiriilor de că specialişti din R. S. Ceho- | trandafiri.. Mai tîrziu,
econom ici, M oyano L lcre na. Această remaniere, a r u rm ă ri tre proprietari, cerind ca autorităţile să ia măsuri urgente pentru stăvilirea exploatării a 40 de milioane de chiriaşi vest-ger- trandafirul a devenit
totodată contracararea a c u z a ţiilo r op oziţiei după care în lă slovacă. R. D. Germană şi
tu ra re a fo s tu lu i preşedinte O ngania n -a r fl dus la o m o d i ■ mani de către proprietarii de imobile. Uniunea Sovietică. simbolul tainelor, iar in
J rul roşu simbolizează
ficare a p o litic ii g u ve rn u lu i. In foto : Aspect de la demo nstraţia din Düsseldorf. secolul nostru, trandafi
dragoste.
In secolul al XVII-lea
în Franţa, garoafa re
TOKIO. - Primul ministru al
BONN. - Ministrul de exter
DELHI. - La Delhi, in faţa
Un avion sovietic Curţii Supreme, au început ne belgian, Pierre Harmel, ca între R.P.D. Coreeană şi Bul Japoniei, Eisaku Sato, a anun cutiv la postul de preşedinte al prezenta vitejie, iar in
lumea arabă (patria a
dezvoltarea
garia, precum şi
Partidului Liberal
Democrat,
dezbaterile asupra contestaţiei re a făcut miercuri o vizită la colaborării economice şl teh ţat în cadrul unei conferinţe de de guvernâmint şi, implicit, la cestor flori), ea simboli
a fost obligat să depuse de maharajahii indieni Bonn, a avut întrevederi cu o nice. presă televizate că va candi funcţia de premier. l zează gingăşie. deşi a
da pentru a patra oară conse
mologul său vest-german Wal
împotriva decretului preziden
Turcoaicele,
BONN. - La Ministerul Afa
nalfabete.
„corespon
aterizeze j ţial emis la 7 septembrie a.c., ler Scheel şi cu cancelarul cerilor Externe din Bonn s-au dau” foarte bine prin
Willy Brandt. In cadrul convor
care îl privează de stipendiile
guvernamentale ca şi de cele birilor cu Walter Scheel, care încheiat lucrările celei de-a BELGRAD. - După cum anunţă agenţia Taniug, pre limbajul florilor. Cînd
in Turcia ! lalte privilegii. este preşedinte în exerciţiu ol 4-a sesiuni a Comisiei econo şedintele R.S.F. Iugoslavia, losip Broz Tito, va face o vi in buchetul lor apărea
zită oficială în Olanda, între 20 şi 23 octombrie.
După cum s-a moi onunţat, Consiliului Ministerial al Pieţei mice mixte iugoslavo-vest-ger- un fir de ciuboţica cu
MOSCOVA 15 (Agerpres). j anularea statutului preferenţial comune, cei doî miniştri de ex mane, informează agenţia Ta- După încheierea acestei vizite, preşedintele Tito va cului, aceasta însemna
Agenţia TASS anunţă că ! al foştilor conducători locoli terne au căzut de acord asu niug. Au fost examinate pro avea o întrevedere cu preşedintele Franţei, Georges Pom „da“, iar dacă cel care
la 15 octombrie, un avion din perioodo colonială nu a pra unei serii de propuneri bleme ale dezvoltării comerţu pidou. oferea buchetul nu le
sovietic „AN-24", care se a putut întruni majoritoteo in menite să accelereze negocie lui bilateral şi ale colaborării era pe plac. ele înlocu
fia î:i zbor pe rula Ratumi Parlament, fiind .impusă prin- rile „celor şase" cu ţările can economice în general. Cu a iau această floare cu uv
— Suhumi, a fost obligat de tr-un decret prezidenţial. didate la Pioţo comună - Ma cest prilej, menţionează agen stin jenei. „refuzindu-i“
doi indivizi înarmaţi să a rea Britanie, Irlanda, Dane ţia citată, s-o constatat o dez WASHINGTON. - Preşedintele S.U.A., Richard Nixon, în felul acesta favoru
terizeze în oraşul Trabzon marca şi Norvegio. voltare continuă a cooperării ; a semnat miercuri o lege care permite Statelor Unite să rile.
din Turcia. In timpul lup comerciale şi Industriale dintre j acţioneze in justiţie pe autorii unor acte de deturnare a „Confidentul” prime
tei, care a avut loc la bor PHENIAN. - La Phenian a cele două ţâri. In scopul înlă | avioanelor civile înregistrate in S.U.A., chiar dacă aces- iubiri, care pare încă un
dul avionului, a fost ucisă PARIS. — Pentru prima dată de cînd datează Acade avut loc cea de-a doua sesiu turării deficitului înregistrat de i tea sînt deturnate in afara Statelor Unite. Preşedintele ioc copilăresc, este floa
o stewardesă, iar doi piloţi mia franceză, o femeie îşi depune candidatura pentru a ne a Comisiei consultative in portea iugoslavă, s a convenit j Nixon o adresat cu această ocazie preşedintelui Con- rea denumită oracol.
au fost răniţi. deveni membră a acestei societăţi de culiurâ. Condidata terparlamentare coreeano-bul- că trebuie în viitor acordată o j siliului Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale, Walter .,M6 iubeşte, nu mă iu
Guvernul sovietic a adre - Françoise Porturier, romancieră, eseistă şi cronicară gore in probleme economice şi deosebită atenţie sporirii ex ; Binaghi, o scrisoare în care îşi exprimă speranţa că sta beşte” — spxincm noi,
sat guvernului turc cererea de 15 ani a cotidianului „Le Figaro", a dedorot că nu tehnico-ştiinţifice. In codrul se portului iugoslov, precum şi in i tele membre ale acestei organizoţii vor lua măsuri „se rupind petalele marga
dc extrădare a celor doi pi- . are ambiţii personale, dar doreşte co porţile Academiei siunii, informează agenţio BTA, tensificării activităţii în vede ; vere concertate, pentru a controcara actele de piraterie retei.
raţi ai aerului şi de restitui- j fronceze să fie deschise şi pentru femei. au fost examinate probleme rea realizării cooperării indus j aeriană".
re a avionului şi pasageri privind extinderea comerţului triale.
lor.
Redacţia if administraţia dăruită I Deva, Uri Dr. Petru Orara nr. 35. Telefoane • 12317 şi 11588. Tîpara! t întreprinderea poligrafică Deva. 44065