Page 57 - Drumul_socialismului_1970_10

'm tn ttn n irttiim n ifU in iË tiitÊ iiM n Ê Ê iiitittftn iitiitw iittn im iim m
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA*

| » Sesiunea jubiliară a |

1 Adunării Generale a O.N.U. !
| i
| ■ Declaraţia de politică |

| generală a guvernului francez f

I B Mişcări revendicative
S 1 5
în R. F. a Germaniei
I $
| n Curier, Atlas
I I
s
>
ANUL XXII. Nr, 4907 SNSAIA 1f 0CI0 4B&E 1970 4 PAGINI - 30 BANI

»a

V izita preşedintelui Consiliului de

Iul actual
S tat al Rom âniei, N IC O LA E C EAU ŞESC U ,
I idfóSnraBM.

la Los Angeles şi San Francisco

DE CE INTIRZIE SĂ-ŞI FACĂ

mimele
LOS ANGELES 16 (Ager-
personalităţi
citadin pe care să nu-I avem
ale
pres). — Trimişii speciali Angeles şi-a exprimat preţui­ dru natural, etnografic, sau află înscrise marcante unor
rea pentru ţara noastră şl do­
transmit : Joi, preşedintele rinţa de a cunoaşte nemijlo­ sau sâ nu-1 putem reconstitui vieţii politice şi culturale ca­
Consiliului de Stat, Nicolae cit realizările poporului ro­ în studiourile noastre" — de­ re au vizitat studiourile. To­
EFECTUL MĂSURILE DE Ceauşescu, şi soţia Elena mân. aceeaşi după-amlază, clară însoţitorii. Maşina îna­ interesat de organizarea acti­
varăşul Nicolae Ceauşescu s-a
intează de-a lungul unei rute
In
Ceauşescu, precum şi persoa­
bizare, strâbâtînd de la un
vităţii, de metodele de reali­
nele oficiale eare-1
însoţesc
Ceauşescu a cuprins o vizită
şi-au continuat vizita pe coas­ programul p r e ş e d i n t e l u i minut la altul cînd un oraş zare a filmelor, de economici­
ta californianâ a Statelor U­ la Hollywood, unde a fost european, cînd o aşezare din tatea procesului de producţie
Americii
vestul sălbatic
al
nite ale Americii Râspun- oaspetele studiourilor cinema­ secolului trecut, cînd un sat a instalaţiilor.
REDRESARE A EXTRACŢIEI ? zînd invitaţiei oficialităţilor tografice „Universal'*. asiatic sau african. Totul este scene dintr-un serial de te­
Asistînd la filmarea unor
La intrarea tn marea cita­
municipale, p r e ş e d i n t e l e
reconstituit cu o mare artă,
pe o placă
delă a filmului,
Nicolae Ceauşescu
a vizitat
în cursul dupâ-amiezii primă­ de sticlă, erau înscrise cuvin­ cu mult respect pentru amă­ leviziune de mare popularita­
te, oaspeţii români s-a între­
ria din Los Angeles Aici. tele „Bun venit excelenţelor nuntul definitoriu, dar şi cu ţinut cu realizatorii. Interpre­
Dacă am publica din nou începutul anului înregistrează mai din faptul că nu a fost şeful statului român a fost lor domnului N i c o l a e o evidentă grijă pentru eco­ tul principal al serialului,
concluziile anchetei realizate peste 58 000 tone cărbune, nu­ posibilă realizarea indicatoru­ întîmpinat şi salutat căldu­ Ceauşescu, preşedintele Româ­ nomicitate. Filmele studiouri­ Ra.ymond Burr, şi-a exprimat
de ziarul nostru acum un an mai pe luna în curs acumulîn- lui de productivitate a muncii ros de Saimiel Yorty, prima­ niei, şi soţiei sale". In întîm- lor sînt aproape în întregime satisfacţia că la filmarea cî­
la E M. Vulcan asupra cauze­ du-se deja o restanţă de pes­ în cărbune decît în proporţie rul acestui important centru pinarea oaspeţilor au venit realizate aici. Iată un mic loc torva scene a fost prezentă o
lor neîndeplinlrii sarcinilor de te 7 200 tone. de 96,1 la sută, datorită ran­ economic şi cultural, cel mai Lew Wasserman, preşedinte­ despre care gazdele spun câ personalitate alît de presti­
plan, cu siguranţă conducerea Aşadar este evidentă situa­ damentelor scăzute obţinute întins oraş din S.U.A. In le societăţii „M.C.A. Inc.", şi a fost folosit la filmarea u­ gioasă. „Sper, a spus actorul
minei n-ar putea avea nimic ţia nesatisfăcâtonre a extrac­ la fiecare metodă de exploa­ semn de omagiu, înaltului Jay Stein, vicepreşedintele nor întîmplări pasionante pe­ american, ca in cursul anului
de obiectat. Şi aceasta din sim­ ţiei. Ea dovedeşte faptul re­ tare. oaspete român i-a fost înmî- studiourilor „Universal". Doi trecute pe ocean. O mică cas­ viitor sâ pot cunoaşte perso­
plu motiv că situaţia prezen­ gretabil că la Vulcan s-au Diferenţele existente între natâ cheia oraşului tineri actori au rostit în lim ­ cadă, o rîpâ banală, cîtevn nal frumoasa dv. ţară despre
tată atunci este astăzi aproa­ menţinut în continuare defi­ productivitatea pe mină şi Potrivit tradiţiei, pentru a ba română cuvinte de bun so­ stînci din plastic reconstituie care am auzit atîtea lucruri
pe identică, cu toate măsurile cienţele de atitea ori semna­ cea obţinută în abataje scot Printre harnicii lucratori ai păstra amintirea acestui mo­ sit şl au oferit tovarăşei Elena marele şi impenetrabilul ca­ impresionante".
pe care conducerea şl specialiş­ late dar care n-au fost solu­ în evidenţă câ pe lîngâ struc­ atelierelor mecanice ale 1.1.L, ment, oaspeţi şi gazde s-au Ceauşescu buchete de flori nyon din vestul S.U.A. Pe Intr-un amfiteatru special
tii minei le-au preconizat de ţionate. Aşa de pildă, dacă tura necorespunzâtoare a for­ Deva se numără şi sudorul fotografiat împreună într-o Intr-o maşină deschisă, oas­ cîteva platouri se filmează amenajat, în incinta studiou­
nenumărate ori pentru acest pentru asigurarea producţiei, ţelor de muncă se semnalează Anghel Moga, încăpere, pe fundalul căreia peţii vizitează apoi platouri­ seriale ale televiziunii sau se rilor sînt filmate scene pal-
turnează filme de lung me­
le de filmare, unde se află
se aflau drapelele
României
an. Minusul de producţie pe linia de front trebuia să creas­ şi o slabă utilizare a dotării Foto : N. GHENA şi S.U.A. In dialogul care a numeroase improvizaţii înfă- traj. Oaspeţii asistă la reali­
perioada care s-a scurs de la că cu 595 ml faţă de realizări­ tehnice. Indicele de tăiere şi urmat, primarul oraşului Los ţişînd peisaje naturale, aşe­ zarea cîtorva secvenţe fiind
le anului trecut, acest lucru încărcare mecanică in abata­ zări omeneşti din diferite e­ invitaţi sâ ia loc pe scaune (Continuare.'!!« .pag. a • 4-o)
nu a fost posibil deoarece nu­ jele frontale a fost îndeplinit poci şi diverse zone geogra­ special pregătite, plasate în­
mai pe primele 9 luni la pla­ pe 9 luni doar în proporţie de fice ale lumii. „Nu există ca- tre alte scaune pe care se
nul de pregătiri se remarcă 67,9 la sută, în timp ce viteze­
un minus de 489 ml. le de avansare la abataje nu Randament — 25 de tone
Aşa stînd lucrurile, se pune depăşesc 0,8 ml pe zi.
firesc întrebarea ce au făcut Paradoxal dar totuşi adevă­
specialiştii minei pentru a re­ rat, aceste probleme majore de cărbune p e post Lucrările C o m is ie i permanente
dresa la timpul potrivit situa­ nu au primat în activitatea
ţia ? Un răspuns pozitiv, sus­ celor 32 de ingineri şi tot a- De nenumărate ori în acest cincinal bătălia minerilor Văii
ţinut de realizări palpabile, liţia .tehnicieni cî.ţi are - mina -holul penlru o ¡naltă productivitate a muncii în abataje o
este greu de dat. Şi aceasta în prezent. Deşi cunoscute in fost morcotă de izbînzi remorcobile. Astăzi, sini tot moi a Marii Adunări Naţionale
pentru că deşi cu numeroase amănunt, neajunsurile se men­ multe brigăzile care. folosind cu pricepere dotareo tehnică,
prilejuri s-au stabilit sumede­ ţin în continuare în pofida investind măiestrie şi dăruire, realizează curent randamen­
nie de planuri de măsuri pen­ faptului câ măsurile curg pe te de 10 tone de cărbune pe post. Cifra reprezintă o pro­ pentru consiliile populare
tru redresare, acestea nu şi-au hîrtie. Numai la locurile de ductivitate ridicată. obţinută cu multă trudă şi consîderoto
găsit încă un corespondent e­ muncă din subteran nu se ve­ de mulţi co o graniţă a posibilităţilor tehnicii şi organiză­
fectiv în practică. de nimic pe linia creşterii ran­ rii minereşti aetuole.
Şi în acest an, conducerea damentelor. Dovadă este şi Iotă inso că. în aceste zile de munco intensă pentru fi­ şi administraţia de stat
minei a reclamat tot timpul faptul câ lunar numai 65 la nalizarea cincinalului. ,,bariera" celor 10 tone pe post a
că lipsa de efective ar fi cauza sută din numărul brigăzilor fost trecută în mod spectoculos. Intr-un obotoj frontal de Vineri, 16 octombrie a.c. la zat, pe baza rapoartelor pre­ forţei de muncă şl organiza­
direct productive îşi realizea­
„Gloria C-12“ , principală a nerealizârilor ză sarcinile de plan. Cele mai la mina Paroşenî, brigado condusă de minerul Costoche Palatul Marii Adunări Naţio­ zentate de comitetele execu­ rea activităţii şantierelor.
Zoharia nu numoi că o atins dor o şi început să realizeze
semnalate la extracţia de căr­
Adunări
tive ale consiliilor populare
Deputaţii Marii
bune. Afirmaţia pare neînte­ mari minusuri de producţie se efec tiv, zi de zi, un randoment de 25 tone de cărbune pe nale, a avut loc şedinţa de ale municipiilor Bucureşti şi Naţionale şi Invitaţii au in­
lucru a Comisiei permanente
semnalează in schimburile doi
ultimul
vedeta pavi­ timp. cînd ponderea muncito­ şi trei cînd asistenţa tehnică post pentru consiliile populare şi Cluj, modul in care sînt a- sistat asupra exigenţei spori­
meiată mai ales în
Acest record de voloare excepţionolă ore o semnificaţie
prezi­
plîcate dispoziţiile legilor nr.
rilor direct productivi a cres­ lasă mult de dorit. deosebită El o fost obţinut cu ajutorul unui complex mo­ administraţia de stat, Dumitru 9/19C8 şi 10/1960, în legătură te cu care trebuie efectuată
tovarăşul
dată de
recepţia construcţiilor de noî
lionului româ­ cut cu 0,6 la sulă faţă de e­ demonstrat, controlul compe­ dern de extracţie, ogregat core execută mecanic întregul Balalia, preşedintele comisiei cu construcţiile de locuinţe, locuinţe şi a reparaţiilor pre­
Aşa dtipâ CLim practica
a
fectivul necesar, iar persona­
ciclu de tăiere, încărcare şi evocuore o cărbunelui din obo­
La şedinţa comisiei au par­
lul auxiliar este depăşit cu 2 tent, exigent, îndrumarea aten­ toj, simultan cu ormoiea şi ovansareo codrului susţinător ticipat, ca invitaţi, reprezen­ administrarea şi întreţinerea cum şi asupra sarcinilor ce
fondului locativ de stat, pre­
revin organelor centrale
şi
nesc al utila­ la sută, grevînd asupra pro­ tă constituie chezăşia respec­ ol întregului abataj. In acelaşi timp tehnica modernă s-o tanţi ai unor organe centra­ cum şi cu privire la activita­ comitetelor executive al? con­
deciziilor şi măsurilor,
ductivităţii muncii pe mină,
tării
ingemonot fericit cu experienţa, pricepereo, cu tolentul or-~
le ale administraţiei de stat,
care pe 9 luni a fost realizată întăririi conştiinciozităţii in gonizotor şi pasiunea minerului comunist Costoche Zohorio preşedinţi, prim-vicepreşedinţi tea asociaţiilor de locatari. siliilor populare în legătură
In cadrul dezbaterilor care
cu buna întreţinere a fondu­
jelor agricole în proporţie de numai 94,1 la exercitarea atribuţiilor şi pre- şi ale celorlalţi ortoci din formaţie. ai comitetelor executive şi au avut loc au fost eviden­ lui locativ proprietate de
sută. Recordul de 25 de tone pe post constituie o rodnică ac- preşedinţi ai comisiilor per­ ţiate succesele obţinute în stat
C. DUMITRU manente ale unor consilii construcţia de locuinţe, în
— Minusul la producţia de tivitote de ,,pionierat" mineresc prevestitor de noi certitu­ Constatările făcute de co­
Pentru colectivul uzinei dini pentru creşterea productivităţii muncii în subteran in populare judeţene, municipa­ gospodărirea şi administra­ misie în urma dezbaterilor,
„Semănătoarea" din Capita­ cărbune — ne spunea ing. Ze­ viitorul cincinal cînd meconizareo complexă a obotojelor le şi orăşeneşti, preşedinţi ai rea fondului locativ de stat. însoţite de concluziile şi pro­
lă, anul trecut a însemnat no Jurca, şeful serviciului Continuare in pag. 6 ‘3-a) se vo extinde şî generaliza în Voleo Jiului. unor comitete ale asociaţiilor Totodată, au fost relevate u­ punerile acesteia, vor fi îna­
anul uneia din cele mai de plan şl analiză economică din de locatari. nele neajunsuri In ceea ce intate Consiliului de Stat.
seamă izblnzi: intrarea in cadrul minei — provine toc­ AL. VALERIU Din însărcinarea Consiliu­ priveşte controlul calităţii lu­
fabricaţia de serie a combi­ lui de Stat, comisia a anali­ crărilor, folosirea utilajului şi (Agerpres)
nei autopropulsate căreia
i-au dat, parcă simbolic, nu­
mele , Gloria". Era materia­
lizarea unor eforturi deose­ Expoziţia
bite, cercetări asidue, zile şi
nopţi petrecute in foţa plan­ La lucrările agricole Mit „50 de ani de
şetei, n strungurilor şi rabo- o FIE
tezelor. Un colectiv vrednic de toamnă la greva
şi inteligent culegea roadele
unor îndelungi strădanii. generală din
Un exemplar al acestei
combine este expus în incin­ octombrie
ta pavilionului agriculturii
din cadrul Tirgului interna­ O datorie de prim ordin 1920“
ţional, alături de alte nu­
meroase utilaje agricole.
Spuneam că ea constituie Muzeul de istorie a
„vedeta" pavilionului, afir­ Onorarea integrală Partidului Comunist, a
maţie pe care o susţin cu mişcării revoluţionare şi
prisosinţă performanţele ei democratice din România
tehnice. Combina .Gloria C- a organizat expoziţia tem­
12" este utilizabilă la cir­ obligaţiilor contractuale porară „50 de ani de la
ca 25 de culturi, in agregat greva generala din oc­
cu diferite dispozitive. O tombrie 1920", Printr-un
agricole
de an u n ită ţile
A n
altă caracteristică tehnico- cooperatiste prim esc un s p rijin c a rto filo r, este im perios nece­ mare număr de documen­
sar ca In toate cooperativele a-
funcţională este aceea că m ateria) şl fin a n c ia r lo t mai grlcole sâ se facă o m obilizare te originale ale Partidu­
„Gloria C-12" poate lucra şi sub stanţia l din partea sta tu lu i, de masă la strln gere a fără lui Socialist, ale organiza­
noaptea tn foarte bune con- ceea ce se re fle c ţi In mod ne­ p ie rd e ri a recoltei. D in tre u n i­ ţiilor sindicale este re­
în
tă ţile
În re g is tra t
au
n iv e lu lu i
re ­
rid ica re a
m ijlo c it
care
diţiuni, deoarece este pre­ p ro d u cţie i agricole. FA clnd d o ­ zultate uesatlsfâcătoare la ono­ flectată amploarea greve­
văzută cu o instalaţie elec­ vada re cun o ştin ţe i pe ntru a ju ­ rarea o b lig a ţiilo r contractuale, lor din perioada premer­
to ru l acordat, a unei
sau
predlnd c a n tită ţi m in im e
îna lte
trică ultramodernă. Roabele răspunderi p a trio tice , coopera­ n c llv rln d nici o tonă de ca r­ gătoare grevei generale.
se recoltează într-un bunker to rilo r le re vin e o b lig a ţia do tof) la fo n d u l de stat, a m in ­ Documente originale -
iar dacă este nevoie un căpetenie sâ-şl onoreze In mod tim cooperativele agricole din manifeste, chemări, tele­
asumate
exe m plar
sarcin ile
Bretea S trc lu lu i, S îucral. Batiz.
dispozitiv special umple sa­ p rin contracte. Romoşel, BSrcea Alică şi a lte ­ grame, rapoarte, note in­
cii pe care ti depune auto­ In perioada actuală, o d a u le. C onducerile acestor coope­ formative - înfăţişează
cu
re coltei
strln gere a
acestei
mat pe o platformă specială După ce au fost depănuşaţi, ştiuleţii de porumb sint transportaţi spre locurile de depozitare. toam ne, num eroase cooperative ra tive şl cadrele tehnice poartă aspecte ale începerii gre­
întreaga ră spundere pe n tru o ­
vei generale la 20 octom­
de unde apoi stnt încărcaţi agricole şl-au organiza t tem ei­ norarea o b lig a ţiilo r ce şi le-au
in autocamioane şi transpor­ nic a cţiu n ile de liv ra re a p ro ­ asum at. C on tra ctu l Încheiat brie 1920, ca urmare a
chemării Partidului Socia­
taţi la baze. Zilnic, „Gloria duselor la fo n d u l ce n tra liza i. co n stitu in d lite ră de lege, list şi a Comisiei Genera­
Ca exem ple po zitive se po t a­
n u -i este n im ă n u i Îng ădu it sâ
C-12" strtnge recolta de pe . m ln tl C.A.P. fiâ ră ş tl, B eriu şi se abată de la în d e p lin ire a In le a Sindicatelor, Pe pa­
T im pa. Flecare d in aceste u n i­
40 de hectare, iar cind spu­ tă ţi a predat !n întregim e to ta lita te a p re v e d e rilo r sale. nouri, în vitrine sint ex­
nu numai păroasele ci şi po­ Eforturi maxime ia terminaiea însămînţăniorl i c a n tită ţile de c a rto fi sta b ilite . recepţie se sem nalează, de ase­ puse portrete ale organi­
lu ceea ce priveşte preluarea
nem RECOLTA înţelegem
p o ru m b u lu i de către bazele de
De asemenea, co o p e ra to rii din
rumbul sau floarea-soarelui, Toteşti au liv ra t peste 55 tone menea, ră m in c ri in u r m i de­ zatorilor şi conducătorilor
„Gloria C-12" fiind adapta­ Se ştie bine că nu se poate nici măcar norma pe două zile prevederile de plan şi terenu­ flâm. Deoarece pînă la expira­ c a rto fi din cele “ 0 prevăzute, te rm in a te In m arc m ăsură dc din diferite oraşe a gre­
fa p tu l că re co lta tu l nu s-a în ­
fotografii
acţiunea aflîn du-se In curs dc
vei, precum şi
bilă acestor culturi. concepe obţinerea unor produc­ stabilită pe o maşină de semă­ rile însămlnţate pînă acum e- rea datei clnd trebuie termi­ desfăşurare. C a n tită ţi Im p o r­ ceput d in p lin In toate u n ită ­ reprerentînd gruouri de
Pînă acum. uzinele. „Se­ ţii sporite la cultura griului in nat (1). Restanţe apreciabile — xistâ şi la cooperativele agri­ nat semănatul griului nu au tante, aproape dc n iv e lu l celor ţile. Ca u rm are , din cantitatea grevişti de la Atelierele
mănătoarea" din Capitală condiţiile clnd acţiunea de în- de peste 50 de procente — se cole din Vata, Spini, Totia, Pe- mai rămas decît trei zile, se înscrise tn balanţe, s-au p re ­ s ta b ilită a sc preda dc coope­ C.F.R Bucureşti, Arsenal,
ra tive le agricole nu s-a liv ra t
luat şl tle la cooperativele a-
au produs circa 1 000 de a­ sâmlnţaie depăşeşte limitele semnalează şi la cooperativa a­ l.renl etc. La C.A.P. Vaţa, spre impune ca toate eforturile con­ grlcole d in Romos sl C & stlu. nici 20 la sută. M e rită totuşi mineri din Valea jiului.
semenea combine, iar pînă perioadei optime. Cu toate a- gricolă din Birtin, unde supra­ exemplu, au mai rămas de in- siliilor de conducere, ale ca­ Pe to ta l Judeţ, Insă, la p ro d u ­ evide nţiat exe m plul co o p e ra ti­
la sfirşitul acestui an, nu­ ccstea, sint cooperative agrico­ faţa însâinînţatâ se putea rea­ sămînţat peste 60 de hectare, drelor tehnice, cooperatorilor sul a m in tit se Înregistrează se­ velor agricole din Deva sl Ve- Alte exponate oglindesc
ţcl care, paralel cu strlngerea
rioase
reprezentlnd
restanţe,
mărul lor va ajunge la le unde, deşi au trecut mal liza fără bătaie de cap In mai ceea ce reprezintă mai mult de şi mecanizatorilor sâ fie subor­ m nl m u lt de 50 la 9ută din re coltei, şl-au onorat o bună activitatea Partidului So­
î 500. mult de două sâplâminl de la puţin de trei zile bune de lu­ 60 la sută din sarcina stabilită donate in exclusivitate intensi­ sarcina s ta b ilită . A stfe l, plnA parte d in o b lig a ţiile ce Ic re ­ cialist şi a sindicatelor in
efectuate
la data de 15 o cto m brie a. c „
vin pe n tru m u n cile
Noua combină autopro­ data declanşării semănatului, cru în cimp. Procentajul nerealizârilor este ficării ritmului de lucru, fo­ de la cooperativele agricole din de I.M .A . timpul grevei, precum şi
pulsată este o izbindă a s-au realizat suprafeţe mult Orice argumente ar Invoca aproape identic şi la cooperati­ losirii cu randament maxim n R apnlt, Geoagiu, O strov şl Sin- Infelegm d sem n ifica ţia deose­ documente din care se
constructorilor de utilaje a­ prea reduse faţă de cerinţe şi specialiştii şi conducerile celor va agricolă din Spini, unde su­ timpului favorabil şi a mijloa­ tA inâria-O rlea nu erau Încă l i ­ bită a În d e p lin irii in to ta lita te desprind învăţămintele
iu
vrate cile 10-20 tone de c a rto fi,
con tractu ale,
a s a rc in ilo r
gricole. de. Ia uzinele „Se­ posibilităţi două unităţi pentru a „scuza“ prafaţa semănată nu depăşeşte celor mecanizate existente. In ceea ce, la uncie u n ită ţi, e- scopul a sig u ră rii unei bune a- grevei generale şi ecoul
mănătoarea", o izbindă a O situaţie nemulţumitoare în ritmul total nesatisfăcâtor de norma unei maşini pe timp de acest scop se cere ca şi spri­ chlvalează cu 20-30 la sută din p ro vlzio n ă rl a po pulaţie i cu său internaţional. Articole
orga­
întregii noastre industrii această privinţă se înlîlneşte lucru, acestea nu pot compen­ cinci zile. jinul consiliilor populare co­ sarcina asum ată. produse a g ro a tim e u U rc, co n siliile din presa apârutâ in Ger­
R ealizările de ansam blu sini
p a rtid ,
n iz a ţiile dc
constructoare de maşini des­ la C.A.P. Sâlişte, unitate care sa sul) nici o formă pierderile Unităţile amintite se impun munale şi al organelor agrico­ m u lt d im in u a te din cauza sla ­ populare com unale şl conduce­ mania, Austria, Grecia,
tinate agriculturii. nu a Insămînţat nici jumătate din recoltă care se daloresc atenţiei datorită slabelor rezul­ le judeţene să se concretizeze bei preocup ări a u n o r co n silii rile coo p e ra tive lo r agricole au Anglia redau aspecte ale
pe n tru u rg e n ta ­
d a to ria să se preocupe in p e r­
de
conducere
din suprafaţa destinată cultu­ neefectuărli la timp a semă­ tate înregistrate, restanţelor i- In încheierea grabnică a semă­ rea re c o ltă rii produse lor. Cu- m anenţă de liv ra re a produse­ ecoului internaţional al
PETRE OLTEANU n^dmisibile existente la sem ă­ natului. acordîndu-se în acelaşi nosclnd că nu m a l există nici lo r ag ricole la fo n d u l ce n tra ­
rii griului. Rezultatele înregis­ natului. nat faţă de prevederile planu­ timp întreaga atenţie calităţii un m o tiv să ae am ine scosul liza t al s ta tu lu i. grevei generale.
trate pînă acum nu reprezintă Diferenţe Inexplicabile Intre lui şl perioada In care ne a- lucrărilor efeetuate.