Page 58 - Drumul_socialismului_1970_10

DRUMUL 80CI&LI3MULUI *» Nr. 4907 $ SIMBATA 17 OCTOMBRIE 1970

IO N E V V

OGLINZI

Sub umărul sting ml-o murit o minune
In căutările tulburi zvonind un odevâr
Halucinante vorbe In noapteo fără mine
Iml bonuie-ntunerlcul din zbor.

Îmi trebuia o posâre cu zile în pleoape,
Ca sâ-mî vestească răsăritul fecîoarel-dimîneţi DOAR EU
Cind, rătăclndu-ml umbra pe oglinzi de ape,
Mă dărui fără noimă vreunul joc răzleţ...
SA ŞTIU...
Necontenit sub umeri iml moare o tăcere...
Mereu condorii nopţii in mine îşi rostesc
Rostogolirea golului-din gol pe-olbastrul,
In core tot mo? ror mă recunosc.
Teze confempoime Mamei mele

Cade un înger cu ţîpăt vinovat
ln auzul orelor mele durule,
Procesul de înnoire a eer- tlnd pentru filozofia sau so­ ceea ce diferenţiază teoretic Se-ngroopă o tristeţe suovă-n ploi
cetârll In domeniul ştiinţelor ciologia politică, ori... pentru politica de celelalte ştiinţe Doar eu să ştiu vestea clipei obruple...
•ocíale din ţara noastră, In- aoclallamul ştiinţific sau teo­ sociale, pe delimitări termi­
oeput de la eel de al IX-lea ria generală a statului şl nologice proprii politicii. Ast­
Confre» al P.C.R., e-a eon- dreptului“ . fel, ln primul capitol Obiec­ Şi moi tirziu orele mele prind sens
orotlaat Intr-o aerla de re­ Eate evident că o stare tul ştiinţei politice se cerce­ înmugurind aşteptârile-n şoopte...
marcabile hicrârl, rtudl! şl cercetare, destul de dificilă, tează labilitatea „frontierelor"
cercetări — elaborate la un poate fl abordată din mat politicii cu alte ştiinţe socia­ Mamă, iml O'de pe tîmple un dor
Înalt nivel ştUnţlUc şl do o multe puncte de. vedere, din le şl se încearcă o definire Mamă, n-ouzl cum strigă din noapte ?
convingătoare ţinută marxla- mal multe unghiuri. Autorul proprie a ştiinţei politice.
tâ — eare au deachla noi încearcă o metodă proprie
Cel de-al doilea
capitol
porapectlve Ln «titea dome­ — şl ne permitem să subli­ este consacrat examinării
nii ele ştiinţelor sociale şl niem ace9t fapt a fl, dacă funcţiilor ştiinţei politice,
au impus contribuţia româ- nu prima lucrare de acest funcţii determinate a fl po­
neeacă pe ecara de valori a gen în literatura marxistă de trivit concepţiei autorului, de
ştiinţei universale. natură explicativă, prospec­
tnMnglnd timidităţi şl re­ tivă. apreciativă. normativă
ticenţe, o seria de cercetă­ şl practică.
tori români eu abordat, cu ŞTIINŢA POLITICA Teza fundamentală de la
eorapetonţă şl Înaltă răspun­ care porneşte Investigaţia Iul
dere Ideologică, problemele Ovldlu Trăsnea este Ideea
r l domeniu, relativ nou, de Ovldlu Trăsnea că ştiinţa politică este pe de­ SOMN! IL
ştiinţelor sociale şl anu­
plin Justificată „sub raport
me politica. Studiile şl cer-
OtiUrlle întreprinse, dczvol- ontic (existenţa unul dome­
niu calitativ distinct al su­
ttnd todlcaţlilo Congresului specialitate, lnaă printre pri­ prastructurii societăţii şl a)
d K-lea al P.C.R. pentru ri­ mele lucrări originale In li­ activităţii soclal-lstorlce : po­
dicarea la un nivel superior teratura politologică marxis­ liticul), gnoseologic (cerinţa
A preocupărilor ştiinţifice prl- tă contemporană — adică el clarificării esenţei şl legită­ Ce noopte adincă ne cere ofrande
TÎnd perfecţionarea conduce­ vrea să realizeze obiectul ţii acestui obiect), practic
rii societăţii, a ralaţtFlor so­ ştiinţei politice nu din Isto­ (necesitatea orientării ştiinţi­ şî creşte un ţărm de convingeri sub pas.,
dale, generalldnd din punct ria Ideilor sau doctrinelor fice a acţiunii politice) şl Is­ Dăm vamă de orlpi cetăţilor olbe
de vedere teoretic experien­ politice, cl — cum se expri­ toric (a existat o preocupa­ zidite sub pleoapă în clipa pripas.
ţa aodelâ de pfnă acum — mă autorul Însuşi — „Isto­ re constantă de analiză te­
se taaertu In arie acestor ria Ideilor politice va repre­ oretică a fenomenelor poli­
probleme ale politicii, înţe­ zenta doar fondul pe care tice)“. De aceea şl cartea se O, cum ne soarbe inălţimeo tăcerii
leasă ea disciplină autonoma vom urmări constituirea şl subintitulează Studiul istoric- şî somnul rodeşte în ploi.
a ştiinţelor sociale. Unsă, o evoluţia conceptului de ştiin­ cpistemologic. adică o cerce­
cercetare fundamentală, do ţă politică, stăruind în a desci­ tare a temeiurilor Istorice Se pare că noaptea aceasta adincă
pe porlţllle teoriei marxiste, fra ce se înţelege aub nume­ despre o existenţă autonomă e totuşi o parte din noi...
a conceptului ştllnţlflco-teo- le de politică (în sens de care esle posibilă de cunos­ Desene de V. MIHAILESCU
retie. a ceea ce este politi­ cunoaştere...) şl cum era cut şl de aplicat în practică.
ca. lipsea. Unei atare solici­ concepută şl realizată res­
tări răspunde lucrarea, de pectiva ramură a cunoaşterii Spirit deschis dialecticii.
eurlnd apărută la Editura sociale". Ovidlu Trăsnea nu aserteazâ
politică, în Biblioteca de fi­ Este ceea ce formează o- ln chip peremptoriu ci el
lozofie şl sociologie, ca titlul bleotul primei părţi din tra­ cercetează, se Întreabă, veri­
„Ştiinţa politică", semnată de tatul iul Ovldlu Trăsnea, In­ fică motivele pro sau contra
Informat.
spre a se decide
Ovldlu Trăsnea. titulată Geneza şi evoluţia El este convins — ca de alt­ | fclou în librării: j IICIUIVI PEDAGOGIC - OUA
Cercetarea ce e întreprin­ ştiinţei politice în care cer­ fel toţi cel care profesăm I­
de Ovldlu Trăsnea este soli­ cetarea succesiunii Istorice a deologia marxistă — că „pu­ i ' i ;
citată, pe lingă acest motiv, Ideilor şl doctrinelor politice tem face ca marxlsm-le- | Marin Preda: „Intrusul” ;i
şl de faptul că îaotorul po­ nu atît ln eensul de teo­ nlnlsmul 6fi capete Influen­ i Romulus Vulcănescu: „Măş- i va părăsi însă Şcoala norm ală şl
Gh. Bogdan D ulcă. 5. M ehedin ţi
litic are tn lumea contem­ rie politică a unul partid 6au ţă tocmai eonfruntîndu-1 cu La Îm p lin ire a un u l secol de e- tre b u i eă-l dăm stră lu cire a zile lo r ş.a. oraşul Deva, ceea ce-1 de term in a
noastre Şl s-o ln m in â m u rm a ş ilo r
porană un rol tot mal ac­ grup social cit mal ele3 de concepţiile Idealiste sau de | tile populare" ; Oclev Pancu j xisten iâ a L ice u lu i pedagogic din cu aceeaşi de m nitate şl nobleţe. In anul 1910, în urm a C ongre­ pe d ire c to ru l Sporea aâ noteze
Deva. gln d u l lu tu ro r celor ce am
centuat. La aceasta vom a­ teorie asupra glndlrll politi­ altă natură" (N I c o I o c j Iaşi : „Nu fugi, ziua mea j fost od in ioară pe băncile sale se D in m arele n u m ă r de dascăli su lu i In te le c tu a lilo r de la laş», în cu am ărăciune tn darea de »ca­
dăuga şl faptul că. în pre­ ce referitoare la stat şl socie­ Ccauşescu, România pe dru­ I frumoasă" ; Alexei Tolstoi : | Întoarce cu ani şi ani 1n urm ă, ce-au se rvit cu cre d in ţă , cu p ri­ ca d ru l căruia s-a adresat un că l­ mă pe anul 1623 : .....tre buie s-o
m ă rtu ris im , că n-am fost in sta­
zent, nu există în rîndul cer­ tate — este însoţită de des­ mul desăvîrşlrl! construcţiei ! „Petru 1“ ; Nicolae Mărgi- j la zilele petrecute in această cepere şl pasiune această şcoală duros apel In te le ctu a lilo r, şl In re sâ-l adăpostim ln oraşul nos­
ln care s-au p re g ă tit apostolU sa­
prestigioasă in s titu ţie de In vâ ţă -
m od special ca d re lo r didactice o-
cetătorilor marxişti o unita­ luşirea acelor rosturi care m ln t, unde s-n Închegat tem elia te lo r. cu stlngăcla Im pusă de e- rlg tn a re din A rdeal de a s p rijin i tru , unde-şi găseşte adăpost orice
te de vederi asupra definirii întemeiază teoretic politica. socialismului). | neanu : „Psihologie şi li te- j p e rso n a lită ţii noastre m oţla acestui gest, înce rc să e­ ln v â ţâ m în tu l din această p ro v in ­ v ln tu ră ţară, orice filis te r cu cea­
fă groasă şl cu d o r de ctştig. ia r
voc fig u ra aceluia ce stâ ru le -n
noţiunii de ştiinţă politică, j raturâ"; Horia Zilieru: „Um- j In fata g în d u lu l Întors $1 popo­ cie, pro fe so ru l C onstantin Spo­ p ro fe so ru l no stru de m uzică, om
Cea de a doua parte. Sta­ VALERlU STREINU sit la cen tena r — se pe rindă rli\d m e m oria pro m o ţie i m ele ca m o­ rea a ve n it ln A rdeal, fiin d
„unii văd în aceasta o disci­ diul actual al ştiinţei politice, cercetător ştiinţific principal | bra paradisului" ; Ion l)o- j pe rln d o m in tirl m ai v ii sau m al del de ţin u tă , de m uncă şl de n u m it d ire c to r al S colii no rm ale fa m ilis t stă a trim to ra t de 10 lu n i
de zile, tn«r-o odaie de clasă (...)
viată.
plină eu totul nouă... alţi 1 o comportă două capitole in Centrul de logica al Academie» : rin: „Vipera moare la asfin- \ estom pate, secvenie din ce-a fost în m ijlo c u l tu tu ro r da scălilor din Deva, fu n c ţie pe care a Ind c- C ită bu năvoinţă şl cită pricepere
la e ta ju l al S-lea al şcolii noastre.
odată virs ta de eu r a fie că ru ia —
contestă pur şl simplu, op- care accentul este pus pe de ştiinţe sociale şi politica i ut". colegi, p rie te n i, le cţii, ră spunsu ri, no ştri, stăruie ca un adevărat pa- p ltn lt-o cu deosebită cinste, p rl- pe n tru to t ce-l cu ltu ră şl a n ă din
lu c ră ri, jo c u ri, serbări, emotU. partea a d m in is tra ţie i noastre 7".
succese, eşecuri, b u cu rii, pa siu ni, Pe itngâ organizarea şl co n d u ­
crtm p e le de a firm a re şl dragos­ cerea în tre g u lu i proces de în vă ţă -
te. de poezie şl v is u ri, m u lte v i­ m in t cu la tu ra ea teoretică şl a-
su ri ţesute cu f ir o p tim is t el p u r p llc a tiv â ca ra cte ristică p re g ă tirii
de candoare şl tinereţe. în tre g a­ A M I N T I R I În v ă ţă to rilo r, d ire c to ru l Sporea a
WM cest un ive rs de m uncă, de în ­ m a n ife sta t o deosebită g rijă fa ­
vă ţă tu ră . de v ia tă Intelectua lă $1
afectivă, de re a lita te $1 vis. s-a ţă de a ctivita te a c u liu ra i-a riis tic â
şcolii,
a n o rm a llş tllo r. Fanfara
desfăşurat ln lu m in a sl căldu ra co ru l, fo rm a ţia de dans şl alte
perm anentă şl generoasă a „s c o lii g ru p u ri fo lc lo ric e - îm b răca te ln
noastre" de care ne leagă atlte a
'Xs*6- 6tatornîce şl ne p re ţu ite a m in tiri. m in u n a te le costum e naţionale —
Azi, din perspectiva tim p u lu i c o n stitu ia u o atracU e deosebită
pe ntru
p u b licu l devean, şl
de
tre cu t şl-a e xp e rie n ţe i de viată trla rh al pedagogiei hunedorene cepere sl devotam ent plnă la m al m u lte o ri au fost ap reciate
agonisită, ştim cu ce rtitu d in e că fig u ra Im p u n ă to a re a d ire c to ru ­ pensionarea sa. şl prem iate In ca d ru l co n cu rsu ­
im p u lsu l n e în tre ru p t al acestei lu i C onstantin Sporea — care a V enii ia Deva, C onstantin Spo­ lu i „T in e rim e a ro m â n ă ', o rg a n i­
cen trale c u ltu ra le In perm anentă condus Şcoala norm ală din Deva rea a înce put o fe b rilă şi perse­ zat la B ucureşti.
Ira diere s p iritu a lă a fost în tre ţi­ tim p de 20 de ani. verentă m uncă de consolidare a
n u t de fla că ra vie a o a m e n ilo r N ăscut la 1 august 1876. In co­ bazei' m a teriale a şcolii, de orga­ O bogată şl apreciată a c tiv ita te
ce-au s lu jit-o cu pasiune şi de­ m una Vam a B uzău lu i, cătu nul A - nizare generală a u n ită ţii, de le - c u ltu ra lă a desfăşurat profeso rul
C onstantin Sporea şl în
afara
l i l i ~ „ '- O votam ent. crlş. Judeţul Braşov, C onstantin cru ta re a c a d re lo r necesare de- şcolii In ca lita te de preşedinte al
A celora ce-au descoperit, au de­ Sporea a u rm a t c u rs u rile L ice u ­ sA vîrşirll in v ă ţâ m in tu lu i pedago­ D e sp â rţâ m im u lu i IX A stra — m i-
clanşat şi c u ltiv a t cu m igală, cu lu i „A n d re i Saguna“ d in Braşov, gic ln lim b a rom ână, de atrage­ iu in d pe ntru con struire a şl des­
pricepere şt răbdare re s o rtu rile Apoi Facultatea de Utere şl filo­ re a tin e rilo r din satele ju d e ţu ­ chiderea de şcoli, b ib lio te ci, c i­
a c tiv ită ţii noastre sp iritu a le , ace­ zofie d in B ucu re şti. După te rm i­ lu i spre această şcoală, de p ro c u ­ nem atografe. c o n d u d n d c e rcu ri
lo ra ce ne-au conectat setea de narea s tu d iilo r Şl satisfacerea ser­ rare de progra m e şl m anuale etc. cu ltu ra le , ţln ln d co n fe rin ţe , ort
cunoaştere la sursele c u ltu rii sl v ic iu lu i m ilita r, a su sţin u t e xa­ M e rită a ii s u b lin ia t a p o rtu l p u b licîn d lu c ră ri b e le tristice cu
c iv iliz a ţie i um ane — p ro fe s o rilo r m enul de capacitate şi a fost n u ­ p ro fe so ru lu i C onstantin Sporea la caracter educativ, cum sînt pie­
no ştri, care au tre cu t în lum ea m it profeso r de lim b a germ ană acţiunea de ca lifica re şi p e rfe c­ sele ; „Ţ ă ra n u l b o ie r” , „is p ră v ile
u m b re lo r şl celor ce se află In la Iaşi. In vederea p e rfe cţio n ă m ţion are a în v ă ţă to rilo r din A rdeal, lu i Vînturcscu**. „Z iu a U n irii'.
viaţă, le înch inăm cu pietate, cu ca p ro fe so r de lim b a germ ană a în tre a n ii 1021 şl 1625. M in iste ru l „V in e C ră c iu n u l" ş a .
ven eraţie şl respect în tîtu l gînd u rm a t tim p de m al m u lte lu n i în v ă tă m ln tu lu l a organiza t 1n
şl om agiu cu p rile ju l centena­ c u rs u ri speciale la lena şl B e r­ flecare vară !a Şcoala norm ala Legat p rin vocaţie de p ro fe s iu ­
ru lu i. lin . Plnă în a n u l 1919 a fu n c ţio ­ din Deva c u rs u ri de c a lific a re $1 nea de educator, căreia l-a În c h i­
El ne-au stre cu ra t în m inte şl-n nat ca profeso r de lim b o ge rm a­ p e rfecţio nare e în v ă ţă to rilo r din nat. fă ră rezerve, În tre g p o te n ţia ­
şl
lu l său de m uncă splrltuaj.3
in im ă fa rm e c u l m iste rios al c u l­ nă, lim b a la tin ă şl pedagogie la A rd e a l. Ca d ire c to r al acestor fizică, pro fe so ru l C onstantin s o n .
tu rii şl n e a stlm p ă ru l cun oaşte rii, m al m u lte şcoli din Iaşi : G im ­ cu rsu ri de vară a fost n u m it rea a stat n e c lin tit la d a to rie ser­
na ziu l Ş tefan cel M are. G im n a ­
m m m încrederea ln om şl-n m ăreţia ziul A le x a n d ru cel B un, Liceu l p ro f. C onstantin Sporea, care, vin d şcoala rom ânească 34 de ani,
s p iritu lu i său însetat de no ble­
p rin p re stig iu l de care se bu cu­
care 20 în d e p lin in d sarcin a
d in tre
na ţio n a l, Llee ul in te rn a t şl S em i­
ţe şl pe rfecţiu ne. El ne-au că­
lă u zit IntU l paşi de viaţă s p iri­ n a ru l pedagogic. In această pe­ ra. p rin e fo rtu l o rg a n iza to ric şl com plexă şl de m are ră spundere
Ş tiin ţific depus, a rid ic a t la un
de d ire c to r al S colii no rm ale din
tua lă pe calea m a rilo r v irtu ţi ale rioadă a a vu t le g ă tu ri dire cte cu în a lt nivel valoarea acestor Deva.
.um anism u lui ce-şt găseşte m a jo ră c u rs u ri de vară. M enţionăm ln a­
m u lte fig u ri re preze n ta tive ale cest sens că la c u rs u rile a m in ti­ In te le ctu a l auster, exig e n t cu
în tru c h ip a re în zilele socialism u­ c u ltu rii şl lite ra tu rii noastre ea te — p rin g rija şl m e ritu l Iul sine însuşi, cu co la b o ra to rii săi
Floră cu ghimpi. lu i, ne-au d ă ru it lu m in ă d in lu ­ I. S lavici, O. Coşbuc, B. ţ t . D e- C onstantin Sporea — au predat şl cu cel pe care l-a p re g ă tit
pe ntru viaţă, p ro fu n d cun oscător
m in a ou getu lu i lo r, tra n a m lţtn - lavraneeâi ŞL O. Io a lf, C. Hogaş, le c ţii «1 au fă cu t e xp uneri p e r­ al psihologiei um ane el sensibil
du-ne to rţa cui tu rtii oârela va M. Badoveanu, o. Topfreeanu, s o n a lită ţi da În a lt prestigiu c u l­ la v ib ra ţiile acesteia, o rg a n iza to r
tu ra l ca : M . Sadoveanu.
Gh.
B ogdan D ulcă, V. G hldlonescu ta le n ta t, h o tă rît şl d lrz In a c ţiu ­
Q.a. M a rele s c riito r M. Sadovea­ n ile în tre p rin s e el pe rm anent a-
nu , pe care C onstantin Sporea 11 n lm a t de id e a lu l rid ic ă rii şl lu m i­
cunoştea încă de la Zaşl. a fo s t n ă rii p o p o ru lu i. C onstantin Spo-
de m nitate la
rcA
se situează cu
Numai ceaţa m o făcut tfi tot otîtea mari, odlcă toţi gră­ în pas alergător, lor cînd s-ou searo asta*, laz elnd ml-a în­ nuiau eâ le făcuse „sergentul* eoriu un roman pe tema aitc condus de d ire c to ru l c u rs u rilo r loc de fru n te în g a le ria profeso­
Intru la bar. deoarece era o madă turnaseră In el peste un oprit muzicanţii din clntot, că tins pachetul cu ţigări am vă­ ăla de patruzeci de onl trecuţi dnd voi Ieşi la pensie, că vor­ pe ă trA tlle D evei, ln p a rcu l de rilo r şl c o n d u c ă to rilo r ce l-a a ­
eub Cetate, pe m a lu l C ernel. In
ceaţă soră geomânâ cu cea de chlj de con loc. aveau şl el o normă de trei zut că ovea mîna încă umedă înainte de a pleca cu fata. In- ba prietenului meu, arheologul, c a rtie ru l C la n g ll, în satele din v u t Liceu l pedagogic d in Deva in
pe Tamlsa, precis trebuia să Fata blondă de k bor care ctntece şl-o pauză, cel doi dan­ de la spălatul po ho re lor şl, de cercoră «I să-şl facă încă pu­ niciodată nu se ştie de unde Jur şl c h ia r la T ă u l F ă ie ra g u lu i, cel 100 de ani de existenţă. F is u ­
ra sa proem inentă stă ru ie perm a­
fie aşa, că toate romanele Iau zimbea profesional Iml aduse satori singuratici s-ou Întors aproape, fata blondă nu era u- ţin curaj comondlnd coniacuri sare un premiu. unde a-au delectat cu pescuitul nent în a m in tire a celor ce l-a u
ra c ilo r. Toate aceste am ănunte le
ca etolon ceaţa englezească şi cafeaua Intr-o cană mare din o prinşi Io masa grupului, şl de rltâ numai că pâreo debilă şl şl sifon, fata blondă le aduse Se făcuse miezul nopţii, am a flă m azi d in lu cra re a Iu l M . Sa­ avu t ca dascăl, precum şl fn m e­
m oria colectivă a ce lo r ce l-au
astăzi nu mal poţi vorbi de ea acelea In oare se serveşte supo unde stăteam, am văzut „dan­ cu plcloore mal mult accepta­ băutura, băieţii o băură preci­ plătit mărunt că era înainte de doveanu In titu la tă „M e m o riu l cu- a scu ltat ca v o rb ito r, s fă tu ito r şl
fără să faci trimiterea respec­ la restaurantele cu autoservire, satorul* plpăkd-o pe sub ma­ bile decît frumoase pentru o pitaţi şl transpiraţi de glndurl chenzină, fala blondă ne-o co n u lu l Iile Leu despre o că lă to ­ ră s p în d lto r de lu m in a .
rie ln lo c u ri depărtate, tocm ai la
tivă la Insulele britanice. Ieşi­ tocmai c!nd prietenul meu, ar­ să, Iar fata chlcoteo şl pâreo blondă, cum ar »pune Eugen neîmplinite. condus plnă la uşă f l ero D eva*, ln care m arele rapsod a Ca fost elev al acestei şcoli, tn ­
sem la plimbare pe bulevard, heologul, Intra In local şl ve­ veselă oa o bivoliţă ce a dot lonesco dac-ar vedea-o Intr-un Fata blondă de la bor r>e o­ cit p-acl s-o sfătuiesc să-şi re alizat o adevărată m icro m o n o ­ tr-o perioadă m al grea — cînd
dar ou era nimic de văzut fiind­ ni nechemat Io masa mea stra­ de-o boltă cu apă călduţă. blstrou parizian. ŞI mî-o xlm- feri un pahar cu o băutură ca­ caute un prieten care să-I cum­ g ra fie a o ra şu lu i no stru de după u n ii am fost n e vo iţi 6â Invfilă m
p rim u l război m o ndial.
cu o m ină pe carte, cu a lia pe
că ceaţa Indeflneşte persanaII- tegică să-ml spună o chestie Asta se petrecea tocmol cfnd blt şl mie tot otlt de profesio­ fenie, ceva cu un gust sâldu pere din timp pline plnă nu în­ P reo cupat de încadrarea ctt arm ă — ca actual profeso r şi s lu ­
tatea Indivizilor ce devin sea­ senzaţională cu o monedă de prietenul meu, arheologul, tre- nal şl tot pe-o parte, cfi-l llpseo de cafea, nalba ştie de ce că chide la prăvălie şl apoi s-o m al valoroasă a in s titu ţie i ce-o jito r al in v ă iă m fn tiilu i devenn. mă
ra pietoni, Iar femeile par mal pe timpul Iul FIILp al Macedo­ nu l-am cerut nimic, şl s-aşeză conducă acasă la vreme cu condueea. C onstantin Sporea l-a sim t legat cu m ll de fib re de e-
ceastâ In s titu ţie ce m l-a pus te ­
pe tln â ru l
Sabin D răgol,
adus
grase şl Jilave. niei, Im! dâdeom silinţa eă-l pe scaunul liber de la mosâ, ceaţă. Dar nu l-am spus treobo proaep&t ab solvent al C onservato­ m elia cun o a şte rii : de aceco m -am
s tră d u it să-l aduc drept om agiu
La bar, lumina se prelingea urmăresc, dar mă uitam mereu tocmai clnd prietenul meu, ar­ o 9ta, cl doar am solutot-o, ea ru lu i din Praga. ca p rofeso r de evocarea unul crlm p el din Isln rla
chlooră dlo tavan, o orchestră la masa Inşilor de lingă orches­ heologul, ojunse la epoca bron­ cred c-ar fl vrut să spună ceva, m uzică la Şcoala no rm ală din Sl viata un ul om ce a s lu jit şcoa­
Deva.
afonă clnto plictisită, fata blon­ tră şl am văzut cum una din zului mijlociu. Am Intrebot-o dor n-a zis nimic deoarece la cu cre dinţă, cu pricepere, pa­
dă care servea la bar şl căre­ perechi se scoată şl începe să fără chef cine sînt persoonele nu-l cunoştea pe arheolog şl se D in m a l m u lte p ric in i, şl-ndeo- siune şl devotam ent.
ia îl lipsea an dinte zlmbea donseze languros, producfnd de lingă orchestră, şl ea ml-a ferea să vorbească cu orice aebl d in cauza lip se i de locuin ţă,
pe-o parle, fiindcă Instructajul o Impresie de singurătate sau răspuns că „nişte exmatricula­ client vrute şl nevrute In timpul ta le n ta tu l pro fe so r şi com po zito r Prof. DUMITRU SUSAN
săptomtnal prevedea. Intr-un de grotesc, aşa cum se Irvtfm- te d-o zecea", Iar băieţii serviciului.
capitol aparte, că fetele de la plo totdeauna cînd o pereche e „nişte serclIştP şi numai atunci Afară era tot ceaţa ala lăp­
bot cfnd sînt In tura de servi­ singură Intr-un ring de dons : m!-am adus aminte că fata ala toasă şl mizerabilă, trei paz­
ciu trebuie să facă frumos. In e] era trecut de potruzeel şl cu se nu ştiu cum, oam neilste- un dinte, numai că om făcut nesărată care plecase trover- nici de noapte rezemau vitri­
Jurul unei mese de lingă or­ purta păru! tuns scurt, orkt, ca matlc, do îc Flllp al Macedo­ gafa s-o privesc atent, tar eo sînd ceaţa era fiica unul spă­ na de la florărie de credeai
chestră, uh grup de trei perechi un sergent omericcn debarcat niei la o epocă mal veche, oea a simţit că am trai cu urechea lător de vitrine ce făceo Intr-o că-j monumente Intr-un cimitir Poşta literară
era ocupat cu golirea pahare­ proaspăt pe plaja Utoh în răz­ neolitică, Ajunsese Io nişte la discuţia de adineaori şl de vreme normă dublă co să strln- cu flori, Iar arheologul trecu
lor cu coniac şl sifon, fetele boiul al doilea, — fata, să fl a­ cioburi pe core le descoperise aceea a ridicat din umeri par­ gâ bani să-l plătească copilei brusc la Istorie contemporană
vorbeau tare, cum vorbeic fe­ vut vreo şaisprezece, banală şl după un trimestru de săpături, că a scuză. sale un profesor portkulor de gindlnd cu voce tare dacă nu Oheorghe M lzdrea — Lu penl. Rime, rim e... Clnd m ljcsie
tele cînd au trai ceva la mă­ nesărată iar pe deasupra mai cînd tipul ce semăno cu un Cînd m-am întors la masă, engleză, că nu puţin! visează cumva era Indicat i-o aştepte vreo idee. o În ă b u şiţi ln p la titu d in e . „S alcie, plccatâ-n
sea, portenerll lor dădeau filo­ purta şl pantolon! negri, trapez. sergent american din războiul arheologul continuă cu neoliti­ sâ-şl vadă fiica stewordezâ, la pe foto blondă de la bar, care, apă/ p ltn g l ceva că eu nu ştiu / şl tris ie lc a ti se adapă'
din apa acestui rlu /'. A ve ţi nevoie Încă de m u lte le ctu ri
zofic din cap şl Intre timp ba­ Dansau pierduţi, zic şl eu aşa ol doilea se sculă şl dispăru cul exact do unde-! lăsase, co comerţ exterior, sau cel puţin ? s-o părut iul că e de treobo pe ntru a căpăta profun zim e.
teau tactul cu piciorul. Cum ca so mă exprim co-n cen­ împreună cu fota. L-om Între­ un viitor membru corespondent profesoară. şl s-o conducă acasă. A re- T ra la n Cora — Deva. D in cele două poezii, se vede cla r
n-aveam altcevo mal bun de tru, altfel oş fi zis „la muloj" rupt pe arheolog ca sâ-ml cum­ al Academiei, unde precis va Treceau minutele, arheologul nunţot Insă, gindlnd că astfel că vă place arm ata . Iată o stro fă : „ a fl ostaş înseam nă'
făcut, că numai ceaţa m-o fă­ cum se spune ln cartierul gă­ păr nişte ţigări, erou numai ţi­ ajunge peste vreo zece oni în sărise peste perioada fierului şi de maniere nu sînt demn« pen­ să-nveţi cum ae cuvine/ S â-ţl aperi tara num ai pe tine
şl pe m in e ..."/. Un sfat ca In tre cam arazi : cum 6lnte(l
cut să Intru la bar, am început ri! ! uneori „sergentul" ăla tuns gări mode in suo şi, fără voia cazul cînd „nu mă va sabolo acum Intrase vîrtos In mlgroţii- tru un viitor membru corespon­ p u ţin re cru t ln ale poeziei vă recom andăm m al m ultă
să le număr paharele de pe scurt, arici, se oprea, adică în­ mea, om auzit-o pe fota blon­ ăla" — nu mi-a explicat cine e !e popoarelor borbore. iar cei dent, Totuşi, cînd m-am des­ Instru cţie .
masă, aici era obiceiul ca pa­ cetinea, şi oplecîndu -se mult pe dă de Io bar vorbind cu o oltâ „ălo" - ior orchestro şl-o relu­ de lingă orchestră nu se ho- părţit de el nu am fost prea C. A — C lopotlva. Ne scrieţi pe un ton iro n ic : „M u lţi
harele să rămînă nestrînse de spate atrăgea fota peste el, fală tot de la bar, dar care era at cîntecul. Băieţii de la masa tărou să plece undeva. Foto convins că arheologul n-a aş­ vreau sâ-şl facă num ele n e m u rito r încercînd a scrie ve r­
suri. dar p u ţin i s ln t acela care au ceva de spus* şl mal
pe masă ca să poată fata blon­ şi după fiţele asteo oricine şi-ar în tură liberă că „am avut o zi de lingă orchestră tăceau acum blondă se uito şl ea intr-acolo teptat-o undevo, că şî el era departe pe acelaşi ton a ru n ca ţi cu anatem a asupro poeziei
şi om auzit o, sau mi s-o părut singur... contem porane- D ar să ş tiţi că in d ife re n t dc calha iea v e r­
dă de la bar să le numere la fi dat seama că Io un scurt­ more aglomeraţie de clienţi şi stingheriţi, pentru că erau prea c-o aud zicînd ceva de „dra­ Afurisită ceaţă I... s u rilo r. ce! cc scrie se num eşte Poci, este an im a t de sen­
sfîrşlt, şl am numărat In gînd circuit pe reţeouo electrică ti­ n-am reuşit să-mi cumpăr pii- tineri ca să facă portenerelor goste şi coniac", care expresie tim e nte Înă lţătoa re, de Idei cc se vo r tm b râ ra ie In tr-o
m a ntie a rtistică şl, la u rm a -u .m c lo r. a scrie versuri este
douăzeci şi patru d-aleo micişi pul ar fl început s-o dezbrace ne şî ce dracu mănlnc eu In oceleoşl propuneri pe care bă­ mi-om notat-o, poate om să C. DEVEANU un lu c ru m in u n a t I
RED. /